Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





OMM/SOSP și pensia suplimentară anulate
03.03.2020 | Dan BĂZĂVAN

JURIDICE - In Law We Trust
Dan Băzăvan

Dan Băzăvan

Pentru început să vedem ce înseamnă O.M.M. / S.O.S.P., pensia suplimentară și actele normative care le reglementează.

În art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 [1] publicată în Monitorul Oficial al României nr. 155 din 20 iulie 1995 (ce a fost modificată și completată prin Legea nr. 101/08.05.2019 [2], publicată în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 13.05.2019) se identifică Ordinul ”Meritul Militar” – Pensionarii militari decorați cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20%, al cuantumului pensiei.

S.O.S.P. – prescurtarea la Semnul Onorific în Serviciul Patriei – Legea nr. 149/2018 [3] pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 530 din 27 iunie 2018 instituie noțiunea de S.O.S.P. prin care se acordă la pensie datorită conferirii acestui semn onorific (a distincției) un spor de 10 %, 15 %, respectiv 20 % din cuantumul pensiei (atât pentru soldați gradați profesioniști, cât și pentru funcționarii publici cu statut special), acesta fiind denumit Ordinul ”Meritul Militar”; În Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri era definită concret această distincție pentru o activitate de ”XV”, ”XX”, sau ”XXV” de ani [4].

Regulamentul privind conferirea, descrierea și modul de purtare a ordinului și medaliei ”Meritul Militar” sunt instituite legal din 1 iunie 1954, adoptat prin Decretul nr. 211 din 01/06/54 privind instituirea ordinului și a medaliei „Meritul Militar” și pentru aprobarea Regulamentului privind conferirea, descrierea și modul de purtare a ordinului și medaliei „Meritul Militar”, publicat în Buletinul Oficial nr. 28 din 10 iunie 1954 [5], legislația suferind diferite modificări, dar scopul final fiind același, ca militarii (dar și polițiștii și funcționarii publici cu statut special) la trecerea în rezervă să beneficieze de un spor calculat și adăugat la pensia netă rezultată ca urmare a acordării acestor distincții.

Art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015 [6] instituie că: Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și / sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
a) 3 % pentru o vechime a contribuției între 5 – 15 ani;
b) 6 % pentru o vechime a contribuției între 15 – 25 ani;
c) 9 % pentru o vechime a contribuției de peste 25 de ani, așa cum a fost modificat de pct. 20 al art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015 [7] publicată în Monitorul Oficial nr. 923 din 11 decembrie 2015.

În cursul activității, militarii au plătit și plătesc în continuare 25% începând cu 1 ianuarie 2018 și anterior 10,5 % din care 5 % reprezintă pensia sulpimentară, contribuții individuale la bugetul de stat (CIBS), contribuția pentru pensia suplimentară fiind reținută prin compartimentele financiar – contabile ale fiecărei structuri din autoritățile anterior menționate.

Cum foarte clar rezultă pentru orice neavenit în domeniu, pentru orice începător al studiilor științelor juridice se poate constata cu ușurință că aceste sporuri trebuiau calculate și adăugate la pensia netă rezultată, pensia lunară netă fiind astfel formată desigur din pensia netă (așa cum era definită de art. 28 alin. (1) al Legii nr. 223/2015 – Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor / salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, în ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar / polițist / funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ …”, modificat de pct. 4 al art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015), plus sporul pentru O.M.M. / S.O.S.P. (așa cum se prevede prin actele normative în vigoare anterior mențioante, raportat la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 cu modificările și completările ulterioare, ca și cuantum rezultat din procentele de 10 %, 15 și 20 %), plus sporul pentru pensia suplimentară (așa cum este prevăzut la art. 108 din Legea nr. 223/2015 cu modificările și completările ulterioare de 3 %, 6 % și 9 %) și nu cum eronat s-a interpretat de către Casele de Pensii Sectoriale ale M.Ap.N., M.A.I. și S.R.I. prin limitarea acestora la solda netă sau anularea în totalitate, de fapt de către funcționarii cu atribuții în domeniu ale acestor CPS-uri.

Din păcate, consilierii juridici ai acestor structuri au fost atât de abili încât au reușit să inducă în eroare instanțele judecătorești, foarte puține instanțe admițând cererile pentru O.M.M. și pensia suplimentară așa cum au fost formulate obligând astfel autoritățile să adune aceste sporuri la pensia netă.

E clar că legiuitorul a prevăzut forma acestor texte privind acordarea sporurilor la pensie fără a gândi la acel moment că se va impune o excepție de neconstituționalitate în sensul stabilirii cu claritate a textelor, pentru a nu mai lăsa loc de interpretare funcționarilor în cauză care au privat pe nedrept zeci de mii de pensionari militari de aceste drepturi, practic aceste sporuri nu se mai identifică nefiind materializate în pensia netă lunară a acestor categorii socioprofesionale, ca și când nu ar exista în actele normative, pentru a oferi claritate textului și nu a permite o interpretare eronată așa cum se motivează în miile de acțiuni prin întâmpinare de M.Ap.N., C.P.S. din M.Ap.N., M.A.I., C.P.S. din M.A.I. ș.a. că aceste sporuri au fost diminuate și chiar anulate prin efectul art. 60 al O.U.G. nr. 59/2017 [8], privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017 (ceea ce este desigur total eronat), astfel fiind încălcate încă odată dispozițiile constituționale cuprinse în textul art. 118 [9]. Acestea nefiind parte din solda lunară brută ale acestor categorii socioprofesionale este hazardat, și fără temei de drept să fie anulate sau diminuate ca efect al acestei O.U.G. nr. 59/2017, ordonanță ce nu instituie acest aspect în conținut, interpretarea fiind doar una total eronată dată de către funcționarii autorităților anterior menționate.

Această interpretare a C.P.S.-urilor anterior menționate (cu acordul tacit al structurilor centrale menționate, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne) și Serviciului Român de Informații golește de conținut juridic textele actelor normative ce le instituiau ca drepturi ce trebuiau adăugate la pensia netă lunară, fără a fi diminuate sau anulate (cum eronat se aplică de la 1 septembrie 2017).

Așa cum aceștia au formulat întâmpinări într-o serie de procese prin interpretarea dată eronat nu au înțeles nici textul legal criticat și nici esența acordării acestui spor ca adăugare la pensia netă rezultată și nici raționamentul pentru care legiuitorul a vrut să fie agăugate la pensie ca sporuri.

Până și Curtea Constituțională a României a căzut cum rezultă din Decizia CCR nr. 322/2019 [10] referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (și aici sunt de menționat pct. 15 din Decizie – ”Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea unor texte de lege în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 65 și 66, Curtea, examinând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care se referea la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat la 85% din valoarea bazei de calcul, precum și la faptul că sporul pentru pensia suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei, a apreciat că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reținute prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora „legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia”, corelat cu pct. 16 – ”De asemenea, Curtea a apreciat că sunt aplicabile și cele reținute prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit cărora „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor”, fără a ține cont de faptul că C.P.S.-urile adună procente la pensie și le diminuează sau anulează fără a ține cont de cuantumul rezultat, iar aceste autorități nu reprezintă legiuitorul (in stricto sensu, dacă aduni un procent ce este nul e normal ca adunarea să fie aceeași, dacă aduni un procent ce are în cuantum o cifră atunci pensia netă trebuie să crească), deci și CCR a căzut în repetate rânduri în capcană menționând în decizii că ”legiuitorul este în drept a institui prin lege procentul aferent acestor tipuri de pensii militare de stat”, uitând efectiv că la aceste pensii militare fiecare militar în activitate a contribuit și contribuie lunar cu un procent de 25% începând cu 1 ianuarie 2018 și anterior 10,5 % din care 5 % resprezintă pensia suplimentară, uitând astfel și rațiunea acordării acestor sporuri.

Nu este discriminare dacă aduni procentele la toți pensionarii militari, discriminarea o constituie calculul diferențiat, de care CCR nu a ținut cont (desigur probabil că cel / cei care a / au invocat excepția nu a / au prezentat și matematic calculele, iar, ca de obicei cu abilitate machiavelică consilierii juridici ai autorităților în cauză au reușit, din nou să inducă în eroare venerabilii judecători ai CCR).

Problema calcului acestor sporuri O.M.M. și pensia suplimentară este de fapt adunarea acestor procente la 65%, așa cum se adună și pentru vechimea ce depășește 25 de ani (1% pentru fiecare an), în loc să se calculeze pensia militară de stat, să se deducă impozitul (deci și aici comportă mai multe discuții, cum să impozitezi ceva ce a fost limitat la o soldă netă ce deja a fost impozitată, iar după să mai impozitezi încă odată cu 10 % ce depășește 2000 de ron, ce echivalează cu dublă impunere, să nu mai spun că vorbim totuși de pensie, un drept patrimonial și nu de un venit de natură salarială?), iar la pensia netă rezultată să se adauge aceste sporuri pentru O.M.M. / S.O.S.P. și pensia suplimentară, aceasta fiind pensia rezultată lunară fără diminuare, fără anulare din nu știu ce principii, ce acte invocate de către C.P.S.-uri, ”după ureche” din incapacitatea de a interpreta legea corect, căci da aceasta se cheamă incapacitate de interpretare a legii și încalcă grav art. 1 alin. (5) din Constituție – supremația Constituției și a legii.

Art. 60 al O.U.G. nr. 59/2017 instituie că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor / salariilor lunare nete corespunzătoare […], dar nu instituie că aceste sporuri nu pot fi adăugate la aceasta sau că aceste sporuri pot fi diminuate sau chiar anulate. În altă ordine de idei, aceste sporuri nici măcar nu ar putea fi diminuate sau anulate printr-o ordonanță având în vedere că ele au fost prevăzute de texte de lege și orice text de lege nu poate fi modificat sau completat decât printr-un alt text de lege de rang egal (exigențe ale art. 73 și art. 118 din Constituție).

De altfel, art. 118 din Constituție instituie ca obligativitate fundamentală la alin. (2) că: Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică, or observăm că atât sporul pentru O.M.M. cât și sporul pentru pensia suplimentară sunt stabilite prin lege și numai prin lege pot fi modificate, anulate, diminuate și nu prin O.U.G. (deci interpretarea dată de funcționarii acestor structuri nu este numai total eronat, dar și cu rea-credință).

De altfel, doctrina CCR a fost în acord folosind în Deciziile emise de fiecare dată titulatura de ”legiuitor”, or prin art. 61 alin. (1) din Constituție se instituie că: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării și nicidecum vreo altă autoritate.

Și, iată că ajungem și la subiectul sensibil, contributivitatea militarilor la bugetul de stat.

Cum, desigur se instituie prin aceste texte, se poate observa că toate aceste categorii socioprofeionale au contribuit la bugetul de stat și chiar cu procente semnificative pentru pensia suplimentară.

Conform dispozițiilor art. 141 din Codul fiscal [11] adoptat prin Legea nr. 227/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015 – Excepții specifice contribuțiilor de asigurări sociale – Se exceptează de la plata contribuțiilor de asigurări sociale următoarele venituri: a) prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit legii; b) veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, din activități pentru care există obligația asigurării în aceste sisteme potrivit legii; c) veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special care își desfășoară activitatea în instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională, pentru care se datorează contribuție individuală la bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. d) ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul decesului personalului din cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, decedat ca urmare a participării la acțiuni militare, și indemnizațiile lunare de invaliditate acordate personalului ca urmare a participării la acțiuni militare.

Conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: […] , conform prevederilor din aceeași lege la art. 60 se instituie că – (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. (2) Daca în urma indexarii pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezulta un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acorda acest cuantum rezultat, fara a depasi suma rezultata din aplicarea ratei medii anuale a inflatiei, în conditiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauza. (3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depasi suma rezultata din aplicarea ratei medii anuale a inflatiei, în conditiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adauga suma reprezentând interventia ratei medii anuale a inflatiei, în aceleasi conditii, din operatiunile de indexare anterioare. (4) Dispozitiile art. 59 alin. (2) se aplica în mod corespunzator, și la art. 108 – Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special care au platit contributie la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contributia individuala la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acorda un spor de: a) 3% pentru o vechime a contributiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contributiei între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani, or conform calculelor Caselor de Pensii Sectoriale (în cazul de față a M.Ap.N. (a se vedea și dosarul nr. 13180/3/2019 aflat pe rolul Tribunalului București, Secția a VIII – a Conflicte de muncă și asigurări sociale), M.A.I. și S.R.I. cum rezultă și din răspunsurile la solicitările de informații publice adresate de subsemnatul Mr. (Rz.) dr. ing. Dan Băzăvan) atât sporul prevăzut de art. 108 cât și cel prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare, nu se mai identifică, nu se mai materialează în pensia netă lunară, argumentația acestora fiind O.U.G. nr. 59/2017 care a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 în sensul că au limitat pensia netă la solda netă fără a adăuga aceste sporuri, pensia netă fiind limitată la solda netă lunară (ceea ce este total eronat având în vedere că aceste sporuri pentru O.M.M. și pensia suplimentară nu sunt sporuri cuprinse în solda lunară).

În această situație, având în vedere că principiul fundamental al pensiei este contributivitatea, și că militarii chiar au contribuit la aceasta (a se vedea incluiv Decretul nr. 141/1967, republicat privind pensiile militare de stat și pensie suplimentară, publicat în Buletinul Oficial nr. 117 din 26 octombrie 1972 [12]), suma netadorată trebuie restituită de drept conform art. 1341 si urm. NCC, adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011 [13]. Având în vedere că până la îndeplinirea condițiilor de trecere în rezervă ale unui astfel de funcționar pot trece mai mult de 3 ani, ceea ce echivalează cu faptul că dacă nu le pretinde aceste drepturi acestea se prescriu de facto conform art. 2517 NCC intervenind prescripția.

În speţa de faţă este vorba de mult mai mult – de confiscarea cuantumului pensiei suplimentare stabilit potrivit principiului contributivităţii.

În art. 58 şi 59 din Decretul 141/1967 se instituia:
– Art. 58. Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afara pensiei militare de stat, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualităţii între militari.
– Art. 59. (1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuţia tuturor militarilor din cadrele permanente. Această contribuţie este de 2 la sută din solda lunară şi se varsă, prin unităţi, într-un cont special la Banca Naţională a Republicii Socialiste România.
(2) Banca Naţională a României va plăti la sumele depuse o dobândă anuală de 1,5 la sută, cu care se întregeşte fondul pentru pensia suplimentară.

Prin deciziile de pensie emise anterior Legii nr. 223/2015 (dar și înainte de aceasta), militarii și polițiștii au beneficiat de acest drept legal, prin calcul separat și distinct de baza a pensiei militare de stat, așa cum prevedea legea ce a instituit acest drept constituțional, pe principiul contributivității și mutualității între militari.

Cum ușor constat că în decizia de pensie nu se mai identifică cuantumul net nici al O.M.M. / S.O.S.P. și nici al pensiei suplimentare ne aflăm în mod clar în fața unei confiscări a acestor sporuri să nu spunem furt, ce este prevăzut ca infracțiune în NCP cu modificările și completările ulterioare (ca exigență a art. 288 și urm. din Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009 [14]).

În atare situație ne aflăm desigur și în fața unor fapte de discriminare față de aceleași categorii socioprofesionale așa cum anterior îmi exprimam argumentele dezvoltate pe larg logico – juridic raportat la Deciziile CCR, aflate în situații identice, cei care s-au pensionat înainte de dispozițiile O.U.G. nr. 59/2017 intrată în vigoare la 1 septembrie 2017 și cei după.

E simplu 1+0=1 (situația actuală așa cum a fost ea interpretată de către funcționarii C.P.S. ai M.Ap.N., M.A.I. și S.R.I. după 1 septembrie 2017 invocând în incompetența lor O.U.G. nmr. 59/2017), or 1+1=2 (așa cum e logic să fie, întemeiat pe drept și cum au fost calculate până la 1 septembrie 2017 ).

Desigur cei care s-au pensionat după data ”fatidică” de 1 septembrie 2017 au ”beneficiat” de o scădere a cuantumului net al pensiei de cel puțin 13% – 29 %, raportat la dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 137/2000, republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial nr. 166 din 7 martie 2014 [15], corelat cu art. 2 (1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bazăde rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe. (3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. (4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale. (5) Constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.(6) Orice deosebire, excludere, restricție sau preferință bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidența legii penale.(7) Constituie victimizare și se sancționează contravențional conform prezentei ordonanțe orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării. (8) Prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație. (9) Măsurile luate de autoritățile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalității de șanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități, precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe. (10) În înțelesul prezentei ordonanțe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor; b) mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare; c) sancționarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile alin. (1)-(7). (11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii. Art. 3 – Dispozițiile prezentei ordonanțe se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum și instituțiilor publice cu atribuții în ceea ce privește: a) condițiile de încadrare în muncă, criteriile și condițiile de recrutare, selectare și promovare, accesul la toate formele și nivelurile de orientare, formare și perfecționare profesională; b) protecția și securitatea socială; c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri și facilități; d) sistemul educațional; e) asigurarea libertății de circulație; f) asigurarea liniștii și ordinii publice; g) alte domenii ale vieții sociale. Art. 4 – În înțelesul prezentei ordonanțe, categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datoritădiferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare. Art. 5 – Diferența de tratament bazată pe o caracteristică legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii activităților ocupaționale sau al contextului în care acestea se desfășoară, o asemenea caracteristică reprezintăo cerință profesională reală și determinantă, cu condiția ca obiectivul să fie legitim și cerința proporțională. Art. 6 – Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii sau exercitării libere a unei profesii de apartenența sa la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv de convingerile, de sexul sau orientarea sexuală, de vârsta sau de apartenența sa la o categorie defavorizată. Art. 7 – Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, discriminarea unei persoane pentru motivul că aparține unei anumite rase, naționalități, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, într-un raport de muncă și protecție socială, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, manifestată în următoarele domenii: a) încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă; b) stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului; c) acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul; d) formarea, perfecționarea, reconversia și promovarea profesională; e) aplicarea măsurilor disciplinare; f) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta; g) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare din același act normativ, raportat și la art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, [16] lucru ce contravine desigur și art. 4, art. 44, art. 56 din Constituția României.

Așadar, ce presupune discriminarea?

Să existe:
– o diferențiere, un tratament diferențiat aplicat în situații identice ori similare – condiții îndeplinite în totalitate;
– bazată pe un criteriu – chiar dacă există sau nu;
– care atinge un drept – condiție îndeplinită prin lumina celor prezentate.

Concluzionând, opinez că sporul O.M.M. / S.O.S.P. și pensia suplimentară trebuie calculate și adăugate ca sporuri la pensia netă rezultată fără ca acestea să fie diminuate sau anulate. Acesta este calculul corect (legal), orice interpretare contrară ducând la încălcarea Constituției și a legii.


[1] Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 155 din 20 iulie 1995;
[2] Legea nr 101/08.05.2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor miltiare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 13.05.2019;
[3] Legea nr. 149/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 530 din 27 iunie 2018;
[4] Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri era definită concret această distincție pentru o activitate de ”XV”, ”XX”, sau ”XXV” de ani;
[5] Decretul nr. 211 din 01/06/54 instituirea ordinului si a medaliei „Meritul Militar” si pentru aprobarea Regulamentului privind conferirea, descrierea si modul de purtare a ordinului si medaliei „Meritul Militar”, publicat în Buletinul Oficial nr. 28 din 10.06.1954;
[6] Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015;
[7] OUG nr. 57/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 923 din 11 decembrie 2015;
[8] OUG nr. 59/2017, privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017;
[9] Constituția României, revizuită 2003, prin Legea de revizuire nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003;
[10] Decizia CCR nr. 322/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;
[11] Codul fiscal adoptat prin Legea nr. 227/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015;
[12] Decretul nr. 141/1967, republicat privind pensiile militare de stat și pensie suplimentară, publicat în Buletinul Oficial nr. 117 din 26 octombrie 1972;
[13] Noul Cod Civil (NCC), adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011;
[14] Noul Cod Penal (NCP), adoptat prin Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009;
[15] O.G. nr. 137/2000, republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial nr. 166 din 7 martie 2014;
[16] Legea nr. 30/1994 publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994, Legea nr. 79/1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 13 iulie 1995, Legea nr. 39/2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 22 martie 2005.


Dr. Ing. Dan Băzăvan


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.