Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE

Declarația Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare în vederea învestirii Cabinetului Cîțu
04.03.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Marți, 3 martie 2020, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a făcut următoarele declarații cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea învestirii Cabinetului Cîțu, potrivit unui comunicat:

„Am să accept provocarea dumneavoastră şi am să vă spun că îmi menţin absolut toate declaraţiile de la precedenta audiere. O să adaug şi câteva elemente mai pozitive, chiar dacă o serie dintre colegii dumneavoastă s-au antepronunţat pe culoar şi ştiu foarte bine care este votul dumneavoastră politic. Îl înţeleg! Singura mea necunoscută în acest moment este ce vor face colegii de la USR. Se vor adăuga PSD-ului în acest vot sau vor rămâne lângă PNL?

Am înţeles recomandările, voi fi foarte scurt, mă voi concentra strict pe elementele de noutate şi aş vrea să încep cu unul pozitiv pentru noi toţi.

Ieri, înţeleg că Senatul, în plen, a aprobat un proiect de lege pentru implementarea Directivei 93/2011 pentru combaterea abuzului sexual asupra minorilor, combaterea exploatării sexuale a minorilor şi combaterea pornografiei infantile. Este rezultatul unei cooperări foarte bune între Ministerul Justiţiei şi membrii Senatului, Comisiei juridice, în primul rând, a Senatului României. S-a lucrat împreună la redactarea textelor şi înţeleg că toată lumea a fost mulţumită de ceea ce a rezultat. Dovadă este şi votul din plenul Senatului. Este o dovadă concretă că ceea ce am spus încă de la prima audiere, cu ocazia învestirii guvernului Orban I, rămâne valabil şi se realizează, respectiv Ministerul Justiţiei cooperează foarte strâns şi aplicat cu Parlamentul României în direcţia bună a lucrurilor.

Al doilea lucru pe care eu îl găsesc pozitiv, sper că şi dumneavoastră, este că, între timp, de la precedenta noastră întâlnire, preşedintele României a numit în funcţia de procuror general, procuror-şef DNA şi procuror-şef DIICOT propunerile făcute de ministrul Justiţiei, în urma unei proceduri transparente desfăşurată la Ministerul Justiției. Acestea ar fi elementele de noutate notabile, de la precedenta audiere.

1. Dacă e să scrutăm perioada care urmează, viitorul pe termen scurt şi mediu, aş spune că rămân la ideea de a ne concentra în anii care vin pe îmbunătăţirea condiţiilor logistice de desfăşurare a actului de justiţie. Este un element care nu ţine doar de confortul şi normalitatea condiţiilor de lucru ale magistraţilor, dar şi de condiţiile în care justiţiabilii pot să apeleze la serviciul public judiciar şi este un element care ţine de calitatea actului de justiţie. Noi ne-am concentrat în ultimii ani pe elaborarea legislativă. Este un moment în care, în paralel, trebuie să ne concentrăm pe îmbunătăţirea acestor condiţii logistice, respectiv sedii adecvate pentru Parchete, Instanţe, săli de judecată, de anchetă, care nu ţin doar de confortul magistraţilor, cum ar putea părea la prima vedere. Ţin de calitatea actului de justiţie şi de acces la justiţie a justiţiabililor.

Spre exemplu, inadecvarea sălilor de anchetă poate conduce uneori şi la respingerea dreptului la apărare. Avocaţii nu-şi pot desfăşura munca în condiţii propice, nu pot consulta dosarele în timp util şi aşa mai departe. Este un aspect care pare simplu, dar nu este deloc simplu! Are impact pe calitatea actului de justiţie. Ministerul Justiției are în derulare o serie de proiecte de investiţii, vin din urmă, ani de zile. Se continuă aceste proiecte, le vom continua şi noi. Şi o să ne concentrăm atenţia pe obţinerea fondurilor necesare de la Ministerul Finanţelor din timp. Avem un contact permanent cu Ministerul Finanțelor şi punctăm recurent toate nevoile de care are nevoie sistemul judiciar, atât în scris, cât şi prin discuţii la nivel de ministru sau la nivel de secretar de stat.

Discutăm nu doar problemele Ministerului Justiției ci şi problemele ÎCCJ şi ale CSM, INM-ului sau Ministerului Public. În cadrul acestor eforturi de continuare şi finalizare în bune condiţii ale investiţiilor, cred că trebuie subliniate două aspecte: disciplina contractuală şi controlul lucrărilor de investiţii. Foarte multe lucrări, m-am uitat în fişa lor, de-a lungul anilor, au întârziat pentru că nu a existat o disciplină contractuală din partea prestatorilor de servicii, respectiv a antreprenorilor. Avem câteva obiective de investiţii care sunt în întârziere pentru că au fost încălcări ale contractului, au fost sistări de contract, s-au născut procese, sunt blocate lucrările pentru că aceste procese continuă şi cred că aici trebuie să avem un management foarte eficient. Am cerut acest lucru aparatului Ministerului. Suntem în legătură cu instanţele, unde sunt astfel de probleme, astfel încât să putem să și cheltuim banii. Pentru că degeaba avem alocări bugetare, dacă nu avem contractori sau dacă avem contractori şi suntem în proces cu ei. La fel, controlul lucrărilor! Trebuie să cheltuim cu eficiență fiecare leu din banul public și să evităm orice formă de risipă! Contez atât pe aparatul Ministerului, cât și pe cel al instanțelor.

În această discuție mai largă privind problemele logistice, aș sublinia obiectivul nostru de a ajunge, într-un orizont de timp cât mai scurt, să lucrăm cu dosarul electronic. Nu are rost să vă explic beneficiile unui astfel de instrument, dincolo de reducerea costurilor administrative, avem și alte beneficii care țin de rapiditatea actului de justiție, posibilitatea de a consulta dosarul de la distanță cu costuri minime de timp. Nu e doar Ministerul Justiției implicat în acest proiect, dar Ministerul Justiției va fi în mod cert aliniat pentru a putea lucra într-un an, doi, trei, cât de repede ne putem mișca, măcar câteva proiecte pilot cu un dosar electronic. De altfel, ne va obliga, într-un fel, și evoluția pe plan european, cel puțin în zona de Minister Public.

Operaționalizarea Oficiului Procurorului European va impune lucrul cu dosarul electronic pentru că Parchetul European va lucra numai cu acesta.Închei acest subiect, subliniind că nu avem complete schemele de personal nici la ÎCCJ,dau ca exemplu faptul că, la ora asta, are asigurat bugetul numai în proporție de aproximativ 54%, nici la celelalte instanțe, nici la CSM, nici în Ministerul Public. Sunt sute de locuri vacante care trebuie ocupate și, în funcție de rapiditatea cu care ocupăm aceste locuri, putem vorbi de scăderea volumului de activitate a fiecărui procuror sau judecător și scurtarea termenelor de judecată.

2. În ceea ce privește cadrul legislativ, îmi mențin poziția de a operaționaliza grupurile de lucru la Ministerul Justiției a căror activitate a fost perturbată de evoluțiile politice și secvențialitatea conducerilor Ministerului. Doresc să activez aceste grupuri pentru a elabora proiectele necesare astfel încât noul Parlament, după alegeri anticipate sau la termen, să se poată apleca asupra acestora, în primul rând asupra Legilor justiției și a Codurilor penale.

Nu ne vom grăbi, după părerea mea un astfel de proces trebuie să prevadă 3-4 condiții prealabile, în primul rând proiectul să fie elaborat cu o largă consultare a sistemului judiciar, a asociațiilor profesionale, CSM, dar și a reprezentanţilor Parlamentului, chiar din faza de lucru de la Ministerul Justiţiei, apoi dezbatere publică la fel de largă, consultări cu partenerii europeni, inclusiv Comisia de la Veneţia, astfel încât, în momentul în care vom sesiza Parlamentul cu aceste proiecte, ele să întrunească deja în cât mai largă măsură sufragiile şi opţiunile tehnice ale parlamentarilor, să avem o dezbatere în Parlament constructivă, aplicată şi rapidă.

3. Politica penală. După părerea mea, una dintre provocările Ministerului Justiţiei în anii care vin este să regândească, să redeseneze în mod coerent o politică penală, aici au fost fluctuaţii, nu intru în detalii acum care să vă ostilizeze mai mult decât sunteţi deja probabil, avem păreri divergente cu privire la multe lucruri, clar trebuie să ne aşezăm la masă şi să gândim o politică penală care să stea pe termen mediu şi lung în picioare şi să nu mai fie schimbată odată cu rotaţia normală într-o democraţie la guvernare.

Dacă vorbim de politică penală, am în vedere câteva principii: primul dintre ele ar fi principiul prevenţiei. S-a accentuat foarte mult în ultimii ani, în mod natural, a fost un reflex natural de a combate rapid efectele actelor de corupţie, de evaziune fiscală, de crimă organizată, iată mai nou infracţiunile de violenţă, dar ne-am adresat prea puţin cauzelor şi mijloacelor de prevenţie şi aici cred că trebuie să producem o schimbare de opţiune şi să concentrăm la fel de multă atenţie pe Strategia naţională anticorupţie, avem strategii bune din anii trecuţi încă de prin 2011, a mai fost una prin 2016, dacă nu mă înşel, şi e făcută cu specialişti, cei mai buni specialişti în materie de strategii naţionale anticorupţie şi antiinfracţionalitate, în general, dar faza de aplicare suferă pentru că, în societate, cred şi în mediul politic dar și în mediul administrativ guvernamental, nu am dat suficientă atenţie problemelor de prevenire, care înseamnă explicarea legilor, care înseamnă explicarea cazurilor care au fost de corupţie, de evaziune fiscală, explicarea consecinţelor în astfel de acte şi crearea încet-încet a unei noi mentalităţi în serviciul public.

O mentalitate axată pe legalitate, axată pe integritate, pe generozitate, pe altruism, pe ceea ce trebuie să fie un funcţionar public, un slujitor al interesului public. Un alt principiu pe care îl văd la baza noii politici penale este acela al recuperării prejudiciilor şi aici cred că suntem deja de acord că, actul de justiţie penală este parţial sau îşi atinge parţial scopurile, efectele, dacă se rezumă doar la represiune, la sancţionare şi nu merge până la faza de recuperare a prejudiciilor. Aici aş avea o menţiune specială, avem o instituţie ANABI, înfiinţată de multă vreme, funcţionează dar trebuie capacitată mai mult, dau ca exemplu la ora asta are asigurat bugetul numai în proporţie de aproximativ 54%.

Deci trebuie să facem şi eforturi, dincolo de bune intenţii. Am creat, vă reamintesc, prin lege recent, prin OUG, un fond naţional de prevenire a criminalităţii, care să fie alimentat din recuperarea acestor prejudicii, e în lege deja, sper să rămână acolo, acest Fond naţional de prevenire a criminalităţii. El este destinat fazei de prevenţie, cum spuneam, bugetul sau resursele acestui fond se îndreaptă în proporţie de 20% către Ministerul Educaţiei, 20% către Ministerul Sănătăţii, apoi alte proporţii 15-20% către MAI, Ministerul Justiţiei, ANABI, Ministerul Public. Pentru că ar urma să sprijinim ceea ce ar constitui să spun eu un al treilea principiu respectiv acela al educaţiei juridice, inclusiv al educaţiei sub aspectul mijloacelor alternative de pedeapsă şi a mijloacelor tehnice moderne de executare a pedepselor sau de luare a unor măsuri preventive şi am în vedere aici brăţările electronice, există un proiect de lege iniţiat de PNL, este depus în dezbaterea Parlamentului. În fine, un ultim principiu pe care îl am în vedere la baza noii politici penale este acela al pedepselor disuasive pentru faptele cu violenţă, faptele în coautorat, crimă organizată, corupţie, evaziune fiscală.

În ceea ce priveşte politica penitenciară, am discutat mult la precedenta reuniune, punctez doar faptul că suntem într-un parcurs, de altfel, astăzi, chiar la această oră, la Strasbourg, în Comitetul de miniștri formatul Drepturile Omului, unul din secretarii de stat din Ministerul Justiției prezintă progresele înregistrate în luna decembrie când am fost chiar eu personal acolo, în acest scop, și sperăm să continuăm această cooperare stabilită în luna decembrie. Pot să vă spun încă de acum că există așteptări legate de evoluția din România din partea CEDO și din partea Comitetului de Miniștri în format Drepturile Omului care țin nu numai de măsurile concrete de ameliorare a condițiilor din penitenciare, ci și de cadrul normativ. Vedem cu ce rezultate se întoarce de la Strasbourg reprezentatul Ministerului Justiției sub acest aspect.

Un alt punct din programul de guvernare asupra căruia nu voi insista foarte mult, deși îl văd foarte important, l-am menționat anterior, este educația juridică. Cred că ar fi bine și intenționez ca – împreună cu Ministerul Educației – să lansez un proiect de educație juridică în licee, în școli, desigur, gradual și calibrat la nivelul de instrucție și de vârstă al școlarilor, respectiv elevilor, astfel încât, în timp, să avem generații care să vadă în respectarea regulii de drept ceva foarte natural, un act de civilitate, dincolo de un act de aplicare a legii.

Sub aspectul MCV nu insist foarte mult. Știți cum vedem lucrurile, nu văd altă opțiune și altă soluție de a obține într-un orizont previzibil ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare decât acela de a îndeplini aceste obiective și recomandări într-un parteneriat foarte strâns cu sistemul judiciar, cu Parlamentul, dar și cu partenerii europeni. Vreau să spun foarte clar că sunt conștient că numai printr-un parteneriat cu sistemul judiciar, dar fără parteneriat cu Parlamentul nu se poate, dar nici numai parteneriat cu Parlamentul și sistemul judiciar, cum ați încercat dvs., și fără parteneriat cu partenerii europeni iarăși nu se poate. Cumva suntem trei pe un balansoar aici și e bine să-l echilibrăm.

Finalizez scurta mea intervenție. Reiterez că la Consiliul JAI vom avea întotdeauna o poziție proactivă care să țină cont de interesele României și de interesele unei construcții europene, așa cum am spus-o și la JAI-ul din Croația de la Zagreb. Aș dori să vedem în toată Europa un standard egal de aplicare a regulii de drept, a măsurilor anticorupție și de respect a drepturilor omului, pentru că fiecare cetățean european, indiferent de țara în care se află, are acest drept. Asta înseamnă în fond spațiul unic de justiție, securitate și libertate din UE. Mulțumesc!”

Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.