Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Contribuie coronavirusul la dezvoltarea dreptului constituțional? Întrebări referitoare la „infectarea” constituționalismului cu COVID-19
09.03.2020 | Codrin TIMU

JURIDICE - In Law We Trust
Codrin Timu

Codrin Timu

La momentul actual, Organizația Mondială a Sănătății vorbește de peste 105.000 de cazuri confirmate, peste 3500 de morți și peste 100 de țări afectate de COVID-19.[1] În România tocmai a fost confirmat cel de-al 12-lea caz de infecție cu „noul” coronavirus la nivel național. Însă în timp ce ne spălăm bine pe mâini (sau mai degrabă după ce ne spălăm bine pe mâini), hai să ne gândim puțin la aspectele legale ale răspândirii infecției cu coronavirus. Pornind de la exemple actuale, voi încerca în cele ce urmează „traducerea” acestora pe scurt în două probleme principale de drept constituțional. Rezolvările problemelor le voi lăsa la îndemâna voastră.

Problema nr. 1 – Infectarea statului de drept cu coronavirus?

Din ceea ce am citit până acum în presa română și cea internațională, am avut practic impresia că ciuma bubonică a revenit în Europa în anul 2020.

La fiecare oră suntem informați cu privire la noile infecții cu coronavirus. Suntem bombardați cu interviuri cu doctori, politicieni, miniștri și cercetători. Cu reguli de comportament. Cu reguli de excepție. Cu îndrumări și recomandări. Cu informații despre lanțurile de infecții. Dinamica din presă cu privire la informarea despre COVID-19 este una specifică– tema domină absolut toate știrile; informațiile și mai ales speculațiile plutesc în aer mai ceva ca ceața de azi-dimineață. Iar asta se întâmplă chiar dacă vorbim „doar de o gripă” și încă nu „despre cea mai periculoasă gripă în comparație cu alte gripe”. Teama de infectare se simte în rândul oamenilor. Avem o problemă?

„Tradusă” în dreptul constituțional, presa reprezintă unul dintre marii stâlpi ai constituționalismului democratic. Atunci când cetățeanul statului de drept dorește să ia decizii politice (ex. să voteze sau să protesteze), el are nevoie de o informare completă despre tot ceea ce se întâmplă în societate și are nevoie să fie capabil să cântărească în mod liber și necenzurat opiniile vehiculate. Presa liberă și necenzurată este absolut indispensabilă în relația dintre cetățeni și statul democratic de drept; fără ea, democrația modernă este greu de imaginat.

Iar în timpuri de criză, această relație între cetățeni și statul democratic de drept este fragilă: vremurile de criză au fost folosite în istorie chiar și pentru a distruge democrația și statul de drept (vezi spre ex. ascensiunea lui Hitler în Germania).

Pe de o parte, informarea corectă și verificată a cetățenilor este esențială pentru o democrație, chiar și în vremuri de criză; pe de altă parte, o isterie în masă în rândul populației provocată de informații privitoare la coronavirus menite să inducă panică ar putea duce la rezultate nedorite: oprirea cetățenilor la graniță, interzicerea venirii acestora în țară, probleme de discriminare sau creșterea infracțiunilor de loviri sau vătămări împotriva cetățenilor suspecți de COVID-19. Și nu mai aduc aminte aici de fake news sau de informații neștiințifice.

În acest context ne punem marea întrebare: până unde ar trebui ca statul să garanteze informarea liberă a cetățenilor – cu riscul de a induce teama și haosul în rândul populației și totodată având în vedere că lipsa unei informări corecte ar duce la scăderea încrederii cetățenilor în autoritățile publice și implicit la eroziunea statului de drept democratic?

Problema nr. 2 – Infectarea drepturilor fundamentale cu coronavirus?

Iar după ce ne-am gândit puțin la această întrebare să presupunem că între timp m-am infectat cu coronavirus.

Dacă mă duc la birou și nu stau acasă, pun în pericol sănătatea tuturor celor cu care intru în contact: de la vecini și de la oamenii din autobuz până la colegii și la studenții din universitate. Iar pentru a nu pune în pericol sănătatea celorlați, o persoană infectată nu trebuie să infecteze alte persoane. Simplu, nu?

Pentru a se asigura de acest lucru statul are la dispoziție un întreg arsenal de măsuri: de la a mă obliga să mă prezint la medic, până la a-mi interzice anumite activități și impunerea carantinei. Și tocmai ce autoritățile au interzis activitățile din România care implică participarea a mai mult de 1.000 de persoane – evenimente care se desfășoară fie într-o incintă, fie în aer liber, publice sau private. Cum aș putea acum să protestez împreună cu 1.000 de oameni împotriva Guvernului? Iar asta chiar dacă nu aș fi infectat, căci măsura este extinsă la nivel național – numai după infectarea a 12 persoane.

Și totuși nu vorbim aici de izolarea criminalilor în serie, nu vorbim de audierea suspecților în procesul penal sau de „arestări la domiciliu”, măsuri în privința cărora am putea să motivăm într-un fel sau altul interferențele statului. Vorbim aici totuși de măsuri luate împotriva drepturilor fundamentale ale persoanelor infectate cu COVID-19 și chiar nu numai, vorbim aici de măsuri și împotriva drepturilor fundamentale ale persoanelor (doar) suspecte sau chiar nefiind suspecte de COVID-19.

Ne punem aici mai multe întrebări: este bine că statul își îndreaptă arsenalul de măsuri împotriva unor simpli suspecți sau împotriva populației? Sunt proporționale măsurile statului în raport cu ingerințele în drepturile fundamentale? Aș putea ca stat de drept democratic să țin izolată la domiciliu timp de 14 zile o persoană care este „doar suspectă” de infectare, fără confirmări?

Dacă ar fi vorba de o boală complet mortală, probabil cu siguranță da; având însă în vedere că vorbim totuși de o gripă, putem oare motiva din punct de vedere constituțional măsura carantinei la domiciliu de 14 zile în cazul unui „simplu suspect de coronavirus”? Iar la o primă vedere aceasta pare puțin probabil în dreptul constituțional. În orice caz și mai grav din punctul de vedere al statului de drept democratic ar părea închiderea completă unor regiuni întregi, precum în China. Cum ar putea însă dreptul constituțional să ne ajute mai departe să rezolvăm aceste întrebări?

Spre salvarea drepturilor noastre fundamentale vine principiul proporționalității – acesta impune oricărei interferențe a statului în sfera unui drept sau a unei libertăți fundamentale ca măsura să urmărească un obiectiv legitim (1), să fie adecvată (2), să fie necesară (3) și proporțională în sens restrâns (4). Luând, spre finalul acestui articol, exemplul măsurii interzicerii activităților cu participarea a mai mult de 1.000 de persoane, ajugem la întrebări mai concrete:

(1) Urmărește statul un obiectiv legitim prin interzicerea activităților cu participarea a mai mult de 1.000 de persoane?

(2) Este posibilă îndeplinirea obiectivului legitim prin interzicerea activităților?

(3) Dintre toate măsurile pe care statul le are la dispoziție, măsura interzicerii activităților este cea mai puțin prejudicioasă pentru drepturile și libertățile fundamentale?

(4) Este proporțională în sens restrâns relația dintre interferența în sfera drepturilor și libertăților fundamentale și realizarea obiectivului legitim?


[1] Statistica actuală poate fi accesată aici.


Codrin Timu



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.