Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Kelsen, un clasic al dreptului care rămâne de actualitate. Introductions to the Problems of Legal Theory de Hans Kelsen
10.03.2020 | Ioana-Cornelia PETRUSE

Secţiuni: Opinii, Povestim cărți, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Ioana-Cornelia Petruse

Ioana-Cornelia Petruse

Introductions to the Problems of Legal Theory[1] este o carte care tratează probleme de teoria generală a dreptului, ideală pentru tinerii juriști care doresc să se inițieze în tainele dreptului, precum și pentru juriștii experimentați dornici de o lectură care să îi aducă înapoi la principiile generale fundamentale ale dreptului, filosofia dreptului și teoria dreptului ca știință. Această versiune reprezintă, de fapt, traducerea în engleză a primei ediții a celebrei Teorii pure a dreptului, cu contribuția unuia dintre cei mai consacrați specialiști kelsenieni, Stanley Paulson[2].

Hans Kelsen a fost un jurist strălucit care a abordat pozitivismul într-o manieră inedită și interesantă. Toate teoriile anterioare despre pozitivism gravitează în jurul puterii și suveranității. Kelsen în schimb, a dus lucrurile la un alt nivel, mergând într-o direcție diferită, și a arătat că în realitate, autoritatea de care se bucură legea provine de la cei care o respectă. În această carte își propune să le facă cunoștiință tinerilor juriști, dar nu numai, cu elementele de bază ale teoriei generale a dreptului, oferind răspuns la întrebările „ce este dreptul” și „cum este făcut dreptul”.

Curentul inițiat de Kelsen a fost numită de către alți juriști ca fiind „neopozitivism”, caracterizat prin afirmarea pozitivă a teoriilor prin aplicarea strictă a metodei științifice. Optica kelseniană ne îndeamnă să privim dreptul din perspectiva cunoașterii juridice, cunoașterii a ceea ce este de fapt dreptul, impunând cunoașterea ca punct de plecare al științei dreptului. Kelsen analizează normele de drept sub aspectul validității, iar mai apoi al eficacității, într-o manieră care poate fi numită „pură” deoarece lasă deoparte orice alte elemente extrinseci, care nu sunt strict juridice (spre exemplu, politica).

Teoria dreptului își propune să elimine dualismul drept subiectiv – drept obiectiv, argumentând că dreptul obiectiv reprezintă cadrul normativ legal prin care se exercită dreptul subiectiv, “Objective law normatively regulates subjective rights”[3]. De asemenea, Kelsen relativizează prin teoria sa dualismul drept privat – drept public, afirmând că această dihotomie nu trebuie privită ca despărțind două ramuri de drept aflate în opoziție. Diferența notabilă dintre cele două ramuri, consideră Kelsen, poate fi analizată din punct de vedere ideologic, iar nu teoretic.

Inovația adusă de Kelsen a fost enunțarea teoriei dreptului ca știință „pură”, lipsită de orice ideologie politică. Țelul acestei abordări a dreptului este de a se concentra asupra dreptului ca știință, stabilind astfel principii metodologice de bază, fără influențe politice, economice sau sociologice. Pentru a înțelege mai bine preocupările autorului, trebuie să privim contextul politico-economico-social în care acesta și-a enunțat teoria, și anume perioada interbelică, anul 1934, perioadă în care perturbările noilor ideologii fasciste și comuniste au dezvoltat noi teorii ale dreptului într-o încercare a oamenilor politici de a-și legitimiza regimul, de a întări ideologia și astfel depărtarea științei dreptului de la starea sa „pură”. Sursa acestei preocupări a marelui jurist a fost disprețul pentru machiavelism – o politică ce utilizează orice mijloc pentru a-și realiza scopurile, în detrimentul științei, moralității și chiar al justiției. Acesta a condamnat expres modul în care interesele conducătorilor au dictat adoptarea unor norme și enunțarea unor teorii ale dreptului în așa manieră încât acestea să corespundă intereselor lor politice.

Sub aspect filosofic, Kelsen discută despre condiția juristului, explicând dreptul ca știință precum și importanța distincției între știință pe de-o parte, și moralitate și justiție pe de altă parte. Acesta ne prezintă o perspectivă pertinentă asupra logicii din spatele normelor, despre cum se raportează oamenii la legislație, din punct de vedere moral sau normativ, precum și la sursa normativă a tuturor sistemelor de drept, numită norma fundamentală („Grundnorm”). Conceptul de „Geltung der Rechtsordnung ” (validitatea sistemului de drept) este adus în discuție în analiza motivului pentru care oamenii adoptă o atitudine de conformare față de norme. Premisa de la care se pornește este următoarea: cu cât sistemul de drept este unul mai legitim, cu atât oamenii se confomează normelor din motive de ordin moral, religios, social, pe când cu cât sistemul de drept este unul „rechtswidrig” (nelegitim), cu atât atitudinea de conformare este bazată pe teama de represiune.

În ultimul capitol al lucrării, Kelsen prezintă succint relația dintre dreptul dnternațional și legea fundamentală a unui stat, Constituția. Kelsen susține supremația ordinii juridice internaționale asupra celei naționale, în baza principiului efectivității. O afirmație controversată a autorului a fost aceea că, chiar și un guvern care ajunge la putere prin revoluție sau printr-o lovitură de stat va fi considerat în termeni de drept internațional ca fiind un guvern legitim, în măsura în care este capabil să își asigure supunerea cetățenilor față de normele impuse de către acesta. Prin acest exemplu, Kelsen a dorit să întărească convingerea că norma fundamentală este cea care contează cu adevărat într-un sistem de drept, iar nu moralitatea. În contextul politico-social contemporan, o astfel de afirmație este chestionabilă, întrucât situația descrisă este în totală contradicție cu democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ale omului.

TOP 3 CITATE

“The longing for justice, considered psychologically, is the eternal longing of man for happiness, which he cannot find as an individual and therefore seeks in society. Social happiness is called ‘justice’.”[4]

“Given an absolutely good social order emerging from nature, reason or divine will, the activity of the legislator would be as foolish as artificial illumination in the brightest sunlight.”[5]

“A system that does not recognize the human being as a free personality in this sense, a system that does not guarantee subjective rights, should not be considered a legal system at all.”[6]

CE MI-A PLĂCUT:

Pledoaria pentru păstrarea autonomiei științei dreptului

Kelsen a depășit adversitățile epocii în care și-a desfășurat activitatea științifică, enunțând cu un optimism neobișnuit pentru acele timpuri „If I nevertheless venture to bring together at this time the results of my earlier work on the problem of law, I do so in the hope that those who place intellectual values before power are more numerous than it presently seems.”[7] Astfel, consider că speranța lui de a menține vie credința într-o justiție liberă și independentă este de admirat, și se transmite mai departe cu succes cititorilor.

Importanța deosebită acordată cunoașterii normelor juridice

Kelsen este un pionier al teoriei generale a dreptului, o disciplină esențială pentru înțelegerea dreptului ca știință. Acestă pune la dispoziție instrumentele conceptuale necesare pentru o mai bună înțelegere a relației individ-societate prin explicarea unor noțiuni precum procedura legislativă, rolul normelor în societate și raportul juridic de conflict sau de conformare. Indiferent de nivelul la care se află juristul, fie el încă student sau practician cu experiență, o întoarcere la „originile dreptului” este mereu binevenită, și se poate transforma într-o lectură interesantă.

CE NU MI-A PLACUT

Limitele doctrinei „pure” a dreptului

Apreciez că „doctrina pură a dreptului” ca și teorie nu este convingătoare, cu atât mai puțin în contextul ordinii mondiale prezente, întrucât dreptul nu poate fi rupt de realitatea socială, privită ca realitate obiectivă. Dreptul are numeroase implicații politice, istorice, economice și sociologice care sunt intrinseci acestuia, decurgând în mod natural din relațiile interumane și din raportul cetățean-stat. Deși nu se poate nega statutul dreptului ca știință autonomă, o normă de drept nu poate fi analizată fără a fi plasată într-un context istoric, fără a fi corelată cu factorii politici și economici care au determinat promulgarea ei, și fără a evalua impactul social pe care l-a produs în rândul populației prin aplicarea acesteia.

Formalismul excesiv

Un alt aspect care oferă o notă de dificultate lecturii, este formalismul excesiv tipic juriștilor pozitiviști ai secolului XX, textul nefiind unul accesibil persoanelor care nu au studii juridice datorită termenilor utilizați precum și a explicațiilor sofisticate oferite de către autor.


[1] Kelsen, Hans, Introduction to the Problems of Legal Theory, Clarendon Press, Oxford, 1992. Disponibilă aici.
[2] Tradusă și în română sub numele Doctrina pură a dreptului, Humanitas, 2000, Disponibilă aici.
[3] Kelsen, Hans, op.cit., p. 44.
[4] „Dorința de justiție, privită din punct de vedere psihologic, este eterna dorință de fericire a omului, pe care nu o poate afla singur, ca individ, drept urmare o caută în cadrul societății. Fericirea socială se identifică cu justiția.” Kelsen, Hans, op.cit, p. 16.
[5] „În prezența unei ordini juridice sociale stabilite de natură, de logică, sau de divinitate, activitatea legislatorului ar fi la fel de inutilă precum iluminatul artificial peste lumina naturală a soarelui.” Kelsen, Hans, op.cit, p. 17.
[6] „Un sistem care nu recunoaște calitatea ființei umane de a fi o persoană liberă, un sistem care nu garantează drepturi subiective, nu ar trebui să fie considerat un sistem legitim defel.” Kelsen, Hans, op.cit, p. 41.
[7] Kelsen, Hans, op.cit., p. 4.


Avocat Ioana-Cornelia Petruse

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti