Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Despre clauza penală și limitele ei
16.03.2020 | Adrian IORDACHE

JURIDICE - In Law We Trust
Adrian Iordache

Adrian Iordache

Intrebarea este daca la cererea de executare a unei clauze penala poate fi opusa absenta unui prejudiciu. Problema pleaca de la prevederea expresa a codului civil la art. 1538 alin. (4) care, in executarea clauzei penale, scuteste creditorul de la dovada vreunui prejudiciu.

Ne intereseaza aici in special clauza penala care prevede daune-interese stabilite conventional. In practica contractuala, ele sunt foarte comune si menite sa simplifice executarea, conferind totodata predictibilitate obligatiilor viitoare ale partilor.

Este limpede ca, pe de-o parte, art. 1548 alin. (4) trebuie sa aiba un sens, iar acela nu poate fi chiar opusul intelesului sau natural. Cu alte cuvinte, se exclude interpretarea dupa care in executarea clauzei penale, creditorul ar fi tinut sa arate existenta unui prejudiciu.

Cu toate astea, sunt situatii de fapt si procedurale, unde pot fi imaginate nuante. Iata un exemplu din jurisprudenta de apel din New York State, raportata chiar recent, la sfarsit de ianuarie 2020. Nu este evident construit pe exact aceeasi norma, insa circumstantele ridica probleme valabile si la noi.

Cazul este Rubin v Napoli Bern Ripka Shkolnik, LLP (2020 NY Slip Op 00250), parte dintr-o mai veche rafuiala juridica intre un avocat si fosta sa firma de avocatura din New York. Hotararea a fost pronuntata pe 14 ianuarie 2020.

Partea care ne intereseaza este cererea firmei Napoli Bern Ripka Shkolnik (Napoli) de a executa o clauza penala („liquidated damages”) din contractul de munca care prevedea daune conventionale pentru incalcarea unei obligatii de confidentialitate. Incalcarea ar fi fost ca reclamanta (Rubin), ar fi comunicat odata cu cererea in sistemul electronic al instantei, documente confidentiale ale firmei.

Pe scurt, instanta de apel a respins cererea firmei Napoli, desi a presupus incalcarea tehnica a obligatiei de confidentialitate, pentru ca a considerat ca clauza nu poate opera daca in mod vadit creditorul nu a suferit niciun prejudiciu.

Formularea definitiei „clauzei penale” („liquidated damages”) retinuta de instanta a fost urmatoarea:

„Clauza penala constituie o compensatie ce, conform intelegerii partilor, trebuie platita pentru a repara un prejudiciu in urma unei incalcari contractuale” (preluata din Truck Rent- A-Ctr. v Puritan Farms 2nd, 41 NY2d 420, 423-424 [1977])” cu precizarile urmatoare (preluata din aceeasi sursa jurisprudentiala):

a) Executarea clauze penale va fi permisa daca suma se afla intr-un raport rezonabil cu prejudiciul probabil si ca suma prejudiciului efectiv nu e apt sau este dificil de a fi estimat; si,

b) Daca suma agreata conventional este vadit sau manifest disproportionata fata de prejudiciul probabil, prevederea [i.e. clauza penala] nu poate fi executata.

Regula impotriva conventiilor punitive in dreptul contractual anglo-saxon are corespondent partial in dreptul romanesc in art. 1541 alin. (1) lit. (b) ce permite interventia instantei in cazul in care „penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului.” In dreptul contractual anglo-saxon, regula joaca un rol conceptual central in economia institutiei daunelor-interese conventionale. Efectul este ca nu este permisa clauza penala ce nu reprezinta o autentica incercare de pre-stabilire a unor prejudicii viitoare intr-o situatie in care acestea sunt greu de anticipat – si deci cand clauza este conceputa „in terrorem”. La fel si in situatia in care sta in vadita disproportie cu prejudiciul anticipabil la momentul acordului. De exemplu, in cazul unei clauze penale de natura moratorie pentru obligatii banesti, o suma fixa agreata de [x] lei (suma fixa) pe unitate de timp de intarziere, poate fi considerata nepermis penalizatoare, pentru ca prejudiciul pentru intarzierea la plata nu este dificil sau imposibil de anticipat intr-o economie functionala (se raporteaza usor la o rata a dobanzii, care este, economic vorbind, costul lipsei de utilizare a banilor).

Interesant, asta inseamna si ca acolo unde circumstantele arata vadit ca creditorul nu a suferit niciun prejudiciu (in cazul discutat, acolo unde incalcarea a fost strict tehnica, o incarcare a unor documente confidentiale pe un server al instantei), clauza penala este nepermis penalizatoare si in vadita disproportie cu prejudiciul efectiv anticipabil pentru incalcarea respectiva.

Sa revenim deci la intrebarea noastra: i se poate opune prevederii de la art. 1548 alin. (4) din Codul nostru Civil o aparare in sensul ca creditorul nu a suferit niciun prejudiciu (sau, efectiv, ca prejudiciul anticipabil pentru incalcarea respectiva, sta in vadita disproportie cu daunele-interese agreate)?

Conceptual, raspunsul depinde de o decizie interpretativa. Daca aparatul juridic al clauzei penale este unul compensatoriu, atunci interpretarea naturala ar fi ca, desi sarcina probei revine debitorului (creditorul, sa ne amintim, „nu poate fi tinut…”), trebuie sa ramana posibil ca executarea clauzei penale sa poata fi invinsa de proba absentei oricarui prejudiciu.

Asta nu inseamna ca recunoasterea juridica a clauzelor penale devine inutila, ea ramanand un instrument puternic la dispozitia partilor. Ele pot, prin conventie, inca de la momentul contractului, stabili cuantumul daunelor-interese pentru o anumita incalcare viitoare, scutind astfel creditorul de proba efectiva a intinderii si cuantumului prejudiciului. Insa acest instrument devine indisponibil acolo unde daunele-interese astfel stabilite nu ar fi legate de vreun prejudiciu efectiv anticipabil la momentul contractului.

Interventia instantei permisa prin art. 1541 alin. (1) lit. (b) atinge aici un punct important: „vadita disproportie” nu este prevazuta in mod necesar fata de prejudiciul efectiv suferit (desi, fireste, disproportia va exista si in acest sens), cat fata de prejudiciul anticipabil la momentul contractului. Cu alte cuvinte, acolo unde partile ar fi putut anticipa ca incalcarea pentru care s-a stabilit clauza penala nu genereaza un prejudiciu, clauza (ca expresie a vointei partilor protejata juridic de catre Cod) este viciata, devine „patologica” si astfel vulnerabila la o interventie a instantei.

Av. Adrian Iordache
Managing Partner IORDACHE & IORDACHE

* Opinie sustinuta in cadrul dezbaterii „Raportul dintre clauza penala, arvuna, rezolutiune si reducerea prestatiilor„, ediția 337, organizata de Societatea de Stiinte Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.