Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Considerații cu referire la Decretul privind instituirea stării de urgență
17.03.2020 | Ștefan VLAD

JURIDICE - In Law We Trust
Ștefan Vlad

Ștefan Vlad

La ora la care redactez prezenta opinie se vehiculeaza in spatiul Parlamentar ideea posibilitatii interventiei Parlamentului in ceea ce priveste masurile propuse ce insotesc starea de urgenta. Altfel spus, se sustine ca Parlamentul ar avea dreptul sa propuna presedintelui masuri proprii pentru a fi inserate in Decretul de instituire a starii de urgenta. De asemenea se mai vehiculeaza si posibilitatea emiterii unei Hotarari a Parlamentului privind modificarea/completarea Decretului de instituire a starii de urgenta. Ambele variante sunt eronate. Parlamentul nu are dreptul de a propune masuri intr-o astfel de situatie si nici de a completa/modifica Decretul prezidential, indiferent cat de stranie ni se pare o astfel de situatie pentru noi cei care suntem obisnuiti cu un alt tip de filozofie juridica.

Vom analiza succinct cele doua variante propuse.

I. Cazul propunerilor ce urmeaza a fi inaintate Presedintelui pentru modificarea Decretului.

Decretul de instituire a starii de urgenta este finalmente un act administrativ chiar daca are caracter normativ. Consecinta imediata a acestei caracterizari juridice este aceea ca, la fel ca in cazul oricarui act administrativ, el poate fi supus cenzurii instantelor de judecata cu particularitatea ca potrivit art. 5 alin. 3 din Legea 554/2004, instanta de judecata nu poate dispune suspendarea caracterului executoriu pana la solutionarea litigiului.

Aceasta incadrare juridica are relevanta majora din perspectiva teoriei generale a actului administrativ, deoarece fiind in prezenta unui act administrativ, el trebuie sa fie rezultatul, creatia integrala a celui care potrivit legii are atributia emiterii lui. Din acest punct de vedere trebuie remarcat faptul ca ceea ce Parlamentul este indreptatit sa aprobe sau sa respinga este doar starea de urgenta, iar nu masurile ce insotesc starea de urgenta. Marturie stau art. 10, 12 si 13 din OUG nr. 1/1999 care prevad ca “Starea de urgenta se intituie de Presedinte prin Decret”, ca Presedintele Romaniei solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate” si ca “in situatia in care Parlamentul nu incuviinteaza starea instituita, Presedintele revoca de indata Decretul, masurile dispuse incetandu-si aplicabilitatea”. Art. 93 din Constitutie este redactat in acelasi sens atunci cand prevede ca Presedintele instituie starea de urgenta “si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate in cel mult 5 zile de la luarea acestuia”. Asadar, reiese cu puterea evidentei faptul ca ceea ce se supune aprobarii de catre Parlament este exclusiv starea de urgenta, iar nu masurile ce trebuie adoptate, masuri care raman la aprecierea singulara a puterii executive si a administratiei publice centrale si locale, desigur cu posibilitatea ca acestea sa fie cenzurate pe calea justitiei in conditiile Legii nr. 554/2004.

Fundamentul teoretic al unei astfel de concluzii rezida in faptul ca starea de urgenta limiteaza inclusiv procedurile parlamentare obisnuite pentru situatii normale. Dezbaterile parlamentare, propunerile, modificarile, discutiile contradictorii, analize de oportunitate sunt chestiuni firesti in situatii firesti, dar nu in situatii de urgenta. Tocmai de aceea, singurul rol al Parlamentului in astfel de situatii este acela de a analiza existenta sau inexistenta unei situatii de urgenta, iar nu masurile pe care administratia le adopta pe “campul de lupta”; asa cum am spus mai sus, aceste masuri vor putea fi cenzurate doar pe calea justitiei.

Am afirmat la inceput ca in mediul parlamentar se vehiculeaza ideea unor propuneri de modificari ce urmeaza a fi transmise Presedintelui in vederea inserarii acestora in Decret. Astfel de propuneri se vor putea dovedi inutile de vreme ce Presedintele nu este obligat sa tina seama de ele. La expirarea termenului de 5 zile pentru aprobarea starii de urgenta, Parlamentul trebuie sa voteze intr-un sens sau altul, iar nu sa propuna modificari. Daca nu va vota, Decretul va continua sa produca efecte juridice deoarece el este un act administrativ care pana la iesirea din vigoare are deplin caracter executoriu (ca orice alt act administrativ).

De altfel, posibilitatea ca in urma propunerilor formulate de Parlament, Decretul sa fie modificat, se loveste de un impediment care desi este unul de natura teoretico-juridica, are totusi importanta. Modificarea unui act administrativ este una din modalitatile fie de incetare a actului administrativ, fie de incetare a efectelor actului administrativ, stiut fiind ca in aceasta materie se face distinctie intre incetarea existentei actului, si incetarea efectelor acestuia, chestiuni care nu sunt identice. Nu ne dorim sa aprofundam la nivel teoretic aprofundat cazul “modificarii” ca modalitate de incetare a actului administrativ, el facand subiectul multor lucrari de specialitate ale unor reputati doctrinari. Din acest punct de vedere, lasarea in suspensie/incertitudine juridica a masurilor adoptate prin Decretul initial, si aprobarea de catre Parlament a unui Decret asa zis modificat, ramane o situatie greu de acceptat din punct de vedere juridic. Subliniem ca inserarea unor modificari in cadrul Decretului initial de catre insasi emitentul acestuia, vine la pachet cu incetarea efectelor Decretului initial, si inlocuirea cu alte efecte. Practic vom fi in prezenta unui nou Decret care va trebui sa fie supus din nou aprobarii Parlamentului, ceea ce este inadmisibil. Aceasta inadmisibilitate rezulta din faptul ca Decretul initial de instituire a starii de urgenta (care are caracter executoriu) nu poate iesi din vigoare decat in urmatoarele situatii:
– Atunci cand Parlamentul voteaza impotriva starii de urgenta.
– La data expirarii termenului prevazut in Decret.
– Atunci cand, potrivit art. 16 din OUG nr. 1/1999, inceteaza starea de urgenta inainte de expirarea termenului.
– Pe calea contenciosului administrativ cand Decretul este anulat.

Asadar, nu s-ar putea admite faptul ca pe de-o parte sunt in vigoare efectele Decretului initial care nu au fost supuse vreunui caz de incetare dintre cele enumerate mai sus, iar pe de alta parte ca sunt in vigoare efectele si masurile dispuse prin Decretul “modificat”.

II. Cazul modificarilor Decretului prin Hotarare a Parlamentului.

O astfel de situatie este exorbitanta raportat la regulile dreptului administrativ si Constitutional.

Potrivit art. 14 din OUG nr. 1/1999, masurile aplicabile in situatia de urgenta sunt stabilite prin Decret, act care asa cum am aratat mai sus reprezinta un act administrativ. Din acest punct de vedere, Parlamentul nu are competenta de a completa sau modifica acte administrative; de exemplu nu poate cenzura/completa/modifica o autorizatie de constructie emisa de primarie; iar faptul ca in speta de fata vorbim de un act administrativ normativ (Decretul Prezidential), nu schimba cu nimic concluzia: atat autorizatia de construire emisa de primarie cat si Decretul prezidential sunt acte administrative. Rolul constitutional al Parlamentului se rezuma la adoptarea unor acte cu putere de lege, iar nu la cenzurarea actelor emise de administratie emise in exercitiul puterii acesteia, cu exceptia actelor normative cu putere de lege (Ordonante simple sau de urgenta). Potrivit art. 73 si urm. din Constitutie, Parlamentul adopta Legi. El nu poate cenzura actele administrative emise de puterea executiva, acest atribut fiind exclusiv in competenta puterii judecatoresti, principiu care in materia actelor administrative este de sorginte constitutionala (art. 126 din Constitutie). Oricat am cauta, nu vom gasi niciun text care sa permita Parlamentului sa modifice actele administrative emise de Presedinte, dupa cum nu vom gasi nici un text care sa permita Parlamentului sa modifice o autorizatie de construire. Aceasta nu inseamna insa ca in starea de urgenta Parlamentul nu are niciun rol. Din contra, rolul lui este esential si incepe odata cu aprobarea sau respingerea starii de urgenta. Apoi, pe toata perioada stari de urgenta Parlamentul este convocat deoarece el trebuie sa:
– Inregistreze petitii in Comisiile de specialitate: e.g. Comisia de abuzuri.
– In cazul in care situatia de urgenta inceteaza inainte de expirarea termenului prevazut in Decret, Presedintele emite un Decret de incetare a starii de urgenta care se supune obligatoriu aprobarii prealabile a Parlamentului (art. 16 alin. 2 din OUG nr. 1/1999).
– Guvernul poate emite Ordonante de Urgenta, iar pentru ca acestea sa intre in vigoare ele trebuie depuse obligatoriu la Parlament (art. 115 alin. 5 Constitutie).

Asadar, rolul Parlamentului nu este unul figurativ, ci din contra este important. Cu toate acestea, rolul lui nu se poate extinde peste ceea ce prevede Legea si Constitutia. In situatia in care Parlamentul decide sa emita o Hotarare de Parlament care sa cuprinda masurile adoptate in starea de urgenta, o astfel de Hotarare contravine atat prevederilor art. 14 din OUG nr. 1/1999 (care stabileste ca masurile se stabilesc prin Decret Prezidential), cat si prevederilor Constitutionale cu privire la atributiile Parlamentului. De aceea, o astfel de Hotarare poate fi supusa cenzurii Curtii Constitutionale in temeiul art. 27 alin. 2 din Legea nr. 47/1992 si art. 146 lit. l din Constitutie, cu mentiunea ca in jurisprudenta sa (Deciziile 53/2011, 54/2011, 307/2012, 782/2012, 335/2013, 251/2014), Curtea si-a circumstantiat competenta in exercitarea atributiei prevazute de art. 146 lit. l din Constitutie in sensul ca pot face obiectul controlului de Constitutionalitate inclusiv Hotararile Parlamentului. Asadar, potrivit art. 27 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, sesizarea poate fi inaintata la initiativa oricarui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori.

Avocat Stefan Vlad


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.