Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Decretul prezidențial și instalarea stării de urgență. Schimbări în dinamica insolvenței
19.03.2020 | Andra OLAR-CARAGEA, Cristina IENCIU-DRAGOȘ

JURIDICE - In Law We Trust
Andra Olar-Caragea

Andra Olar-Caragea

Cristina Ienciu-Dragoș

Cristina Ienciu-Dragoș

A. Premisă 

Nu putem să îndulcim din vorbe situația. Fiecare o trăiește pe viu. Economia României și cea globală trec în aceste zile, săptămâni, luni, probabil prin cele mai grele încercări de la finele celui de-al doilea Război Mondial. Statul, și cu atât mai mult mediul privat, sunt greu puse la încercare. Schimbările subite și galopante de la o zi la alta pot însemna, dacă nu se reacționează cu rapiditate și prudență, lipsă de perspectivă. Blocarea activității antrenată de lipsa circulației banilor înseamnă criză, ceea ce fiecare trebuie să atenuăm, pe cât posibil, în perioada următoare. Pentru asta am fost creați. Nu să fugim, nu să ne panicăm, nici să declinăm din responsabilități. Definiția practicianului în insolvență este administrator de criză. Suntem aici, împreună, să ajutăm.

B. Aspecte neschimbate

Practicienii în insolvență, fie că vorbim de administratori/lichidatori judiciari sau administratori concordatari, trebuie să știe că li se aplică și lor principiul de bază al insolvenței: business as usual. Cu limitările particulare vizând contactele umane și măsurile sporite de igienă și protecție a angajaților, procedurile de concordat, observație, reorganizare sau faliment se desfășoară ca înainte.

Decretul prezidențial de instituire a stării de urgență nr. 195 din 16 martie 2020 nu determină suspendarea sau încetarea activității practicienilor în insolvență, dat fiind că proporția covârșitoare a activității noastre se poate desfășura digitalizat, prin procedura scrisă. Totodată, efectul acestui Decret este temporar, respectiv limitat în acest moment la o perioadă de 30 de zile.

i) Supravegherea activității debitoarelor continuă. Este de important ca plățile, contractele, actele și operațiunile, chiar restrânse, să fie avizate într-un termen scurt. Înțelegem totodată că evenimentele excepționale intervenite pot conduce la măsuri neplanificate.

Raportat la prevederile art. 5 pct. 66 și 87 din Legea 85/2014, trebuie să se asigure avizarea actelor curente cât și extraordinare, în cele din urmă practicianul fiind în măsură să convoace de urgență Comitetul Creditorilor pentru aprobarea sau confirmarea măsurilor, iar în cazurile speciale chiar pentru confirmarea actelor deja întreprinse.

Pentru a se limita interacțiunea umană, se recomandă ca documentațiile supuse avizării să  fie comunicate, în această perioadă, în format digital (electronic) sau prin fax.

ii) Efectuarea actelor procedurale.

Adunările și Comitetele de Creditori vor putea fi convocate, iar ședințele prezidate în continuare de către practicianul în insolvență. Se acceptă forme de comunicare electronică a punctelor de vedere cu privire la ordinea de zi, cum ar fi: voturi în format electronic, cu condiția ca acestea să cuprindă încorporat, ataşat ori asociat semnătura electronică bazată pe un certificat valabil; voturi semnate și scanate transmise prin intermediul e-mail-ului, respectiv voturi semnate transmise prin fax; 

Demersurile de valorificare în cadrul procedurilor de licitații/negocieri directe vor continua. La fel și inventarierea bunurilor debitoarei și sigilarea lor, chiar dacă asta va impune deplasări minime, măsuri sporite de disciplină sanitară și contact uman drastic limitat. Totodată se va avea în vedere și continuarea demersurilor cu privire la evaluarea bunurilor din patrimoniul debitorului.

Recomandăm ca practicienii să efectueze în continuare toate demersurile procedurale, chiar dacă situația excepțională face ca, sub rezerva mențiunilor de la capitolul C de mai jos, în unele cazuri, depășirea termenelor să fie nesancționabilă. Exercitarea atribuțiilor noastre va ajuta continuarea activității societății aflate în dificultate.

Astfel:

Tabelele de creanțe, rapoartele de activitate, rapoartele de cauze și împrejurări vor fi întocmite și înregistrate la dosarul cauzei, respectiv publicate în BPI, integral funcționabil în această perioadă.

Planurile de distribuiri și rapoartele asupra fondurilor, respectiv rapoartele trimestriale care au ca obiect plata creditorilor înscriși la masa credală, precum și a celor curenți, vor fi depuse la dosarul cauzei. Circuitul banilor este esențial pentru societăți în aceste momente dificile, astfel că acolo unde se poate asigura o comunicare strânsă și există un acord cu creditorii, vor fi operate plățile, chiar dacă termenul de contestații la rapoarte nu curge.

Formularea acțiunilor specifice pot fi introduse la instanțele competente – vorbim despre cereri în anularea operațiunilor frauduloase, în antrenarea răspunderii persoanelor responsabile pentru cauzarea insolvenței sau, acolo unde dreptul de administrare a fost ridicat, în recuperarea de creanțe.

Denunțarea contractelor păguboase pentru averea debitoarei va fi aplicată în continuare acolo unde situația o impune.

iii) Conducerea și consultanța în gestionarea activității continuă. Practicienii trebuie să fie un liant între normele legale și justițiabili, dar  în această perioadă expertiza în situații de criză a practicienilor este esențială pentru economie. Astfel, încurajăm debitoarele cu dosare în lucru cât și orice întreprinderi în dificultate să ia legătura cu profesioniști capabili să identifice soluții dacă nu pentru evitarea cu totul a pierderilor, măcar pentru limitarea lor.

C. Aspecte modificate

a) Activitatea de judecată – Regula instituită de Decret este ca în perioada de 30 de zile activitatea de judecată să continue doar în cauzele de urgenţă deosebită. Conform art. 42 alin. 1 din Decret, lista acestor cauze este stabilită de către Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru cauzele de competenţa acesteia și de colegiile de conducere ale curţilor de apel pentru cauzele de competenţa lor şi pentru cauzele de competenţa instanţelor care funcţionează în circumscripţia lor teritorială. Aceasta va putea fi actualizată în funcție de împrejurări.

În acest context, urmărirea constantă a comunicărilor tribunalelor este esențială și considerăm absolut necesară includerea pe această listă a cauzelor urgente și a cererilor de deschidere a procedurilor de insolvență. Este o urgență deosebită cererea debitorului care dorește să acceseze în această perioadă critică protecția legii insolvenței, putând astfel să suspende inclusiv executările silite derulate împotriva sa, conform art. 66 alin. 11 din Legea 85/2014. Raportat la acest legal judecătorul sindic poate dispune, de urgență, în camera de consiliu și fără citarea părților, suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită  a bunurilor debitorului până la pronunțarea cu privire la cererea de deschidere a procedurii.

b) Măsura întreruperii sau suspendării termenelor de prescripție și decădere, indiscutabil, într-o procedură matematică, care se bazează pe efectuarea actelor în cascadă la termenele specifice se dorește a veni în sprijinul preponderent al creditorilor la procedură. Aceștia primesc un răgaz pentru a-și exercita unele drepturi.

Redăm aici textul legal din Decret, fiindcă apreciem că în spațiul public au apărut deja interpretări eronate[1], care fac vorbire despre suspendarea tuturor termenelor. Nu este corectă o astfel de interpretare.

„Art. 41 – Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2532 pct. 9 teza a II – a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile”.

Termenele de prescripție și termenele de decădere sunt exclusiv acele termene când subiectul are dreptul să facă ceva într-un anumit termen, iar în lipsa acțiunii în termenul respectiv, pierde dreptul (în fapt[2]). Termenele de prescripție sau de decădere nu reglementează acele termene când subiectul are o obligație de întocmit într-un anumit termen. Simplist, prescripția și decăderea sunt mijloace de paralizare a drepturilor, iar nu de stingere a obligațiilor. În caz de dubiu, un mecanism facil de limpezire este întrebarea: poate invoca cineva decăderea sau prescripția dacă n-am făcut această activitate în termen?

Concret, dacă creditorul nu-și exercită dreptul de a înregistra o declarație de creanță la dosar, potrivit Decretului nici un participant nu-i poate invoca decăderea pentru nerespectarea termenului de înregistrare. De ce? Fiindcă el s-a găsit în exercitarea unui drept iar măsura suspendării termenului de decădere are în vedere exact protecția sa. În exemplul secund, dacă debitorul nu-și exercită obligația de a depune la dosarul cauzei actele contabile cerute de art. 67, în termenul de 10 zile de la deschidere, lui nu i se suspendă nici un termen de decădere, pentru simplul motiv că la împlinirea termenului de 10 zile debitorul nu-și putea invoca față de sine împlinirea decăderii pentru executarea propriei obligații.

Prin urmare, trebuie să avem grijă care sunt drepturile și care sunt obligațiile guvernate de termene în Legea 85/2014, fiindcă nu se suspendă totul.

Perspectiva debitorului

Sub legislația domestică, debitorul are obligația de a solicita deschiderea procedurii în cazul în care înregistrează datorii mai vechi de 60 de zile, în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență. În caz contrar, el poate fi sancționat penal pentru bancruta simplă (art. 240 C. Pen.). Decretul nu suspendă curgerea termenului de 30 zile, debitorul având în continuare obligația să ceară deschiderea procedurii, el putând fi sancționat dacă nu o face.

În esență, activitatea se desfășoară ca înainte, Legea 85/2014 instituind majoritar obligații procedurale față de debitor, iar nu drepturi care se sting prin decădere sau prescripție. Debitorul este avantajat în sens indirect, când el însuși are calitatea de creditor față de alți debitori.

Perspectiva creditorului

Depunerea declarațiilor de creanță. Deși termenele de depunere a declarațiilor de creanță se suspendă până la încetarea stării de urgență, recomandarea noastră este ca acestea să fie depuse la Tribunal și comunicate practicianului.

Acesta este cel mai clar exemplu când măsura de protecție individuală instituită de decret, păsuirea creditorului în a-și exercita drepturile procedurale, se poate transforma într-o corvoadă pentru ceilalți creditori. Astfel, anumiți creditori pot tergiversa definitivarea tabelului de creanțe, întârziind efectuarea actelor procedurale, fiindcă în lipsa unui termen cu sancțiunea decăderii, parcă mereu se găsește alt act mai prioritar de realizat.

Creanțele curente se plătesc conform documentelor din care rezultă, cu prioritate. Creditorul poate cere plata accesoriilor, falimentul sau executarea silită conform 143 alin. 1, deși cea din urmă va fi mai greu pusă în practică în noul context instituit de criza coronavirus.

Activitatea creditorului, respectiv comunicarea realizată cu practicianul în insolvență, se va realiza prin mijloace de comunicare la distanță.  În situația convocării unor ședințe de adunări de creditori și  chiar dacă participarea nu este interzisă, prezența fizică nu este recomandabilă – voturile comunicate electronic, prin email sau fax fiind de preferat, după cum am arătat mai sus.

Perspectiva practicianului

Practicianul este matematicianul care trebuie să stabilească valoarea activului și pasivului, însă care se vede pus în situația în care nimeni nu mai este obligat de un termen să-i comunice cifrele. Cea mai notorie acțiune, întocmirea tabelelor de creanțe, va fi amânată până după expirarea stării de urgență, dat fiind că creditorii nu mai sunt obligați să depună declarațiile de creanță în termen. În consecință, în procedurile în care până la data de 13.03.2020 nu a expirat termenul de afișare a tabelului de creanțe preliminar, procedurile sunt cvasi-blocate, lipsa Adunării Creditorilor blocând o sumedenie de măsuri procedurale.

Perspectiva instanței

Ținând cont și de cele precizate la lit. a), pe timpul stării de urgență vor fi judecate doar cauzele urgente, iar de facto, termenele din dosarele de insolvență nu se încadrează aici. Așadar contactul judecătorilor sindici cu practicienii va fi amplu limitat, comunicarea pentru activitățile curente din procedură făcându-se în scris, prin intermediul rapoartelor de activitate.

Perspectiva tuturor

Limitarea interacțiunii umane este un pilon central al schimbărilor. Deși este o schimbare temporară, aptă să schimbe profund comportamentul actorilor procedurii, aceasta poate fi o oportunitate de digitalizare, respectiv eficientizare a procedurilor. „Distanțarea socială” impusă de criza COVID-19, are ca efect BPI-ificarea procedurilor. Desigur, cu implicații în modificarea legislației, însă aceasta este direcția potrivită, atât spre economisirea resurselor cât și pentru diminuarea costurilor pentru toți participanții la procedură.

D. Relația practicianului cu alte instituții/autorități

Pe fondul comunicărilor existente și amplificate în mediul online, instuțiile și autoritățile cu care practicienii în insolvență intră în contact nu și-au suspendat activitatea în această perioadă, ci cel mult au restrâns-o penru a se evita cât mai mult contactul direct între persoane. Astfel, activitatea de publicare și de furnizare a BPI se realizează  în continuare prin mijloace electronice (e-mail, fax). La fel, comunicarea cu Secretariatul General UNPIR, Filialele UNPIR, ANAF, ONRC precum și cu majoritatea instituțiilor și autorităților care au transmis că își continuă activitatea.

E. ÎNCHEIERE

În esență, activitatea se desfășoară ca înainte, Legea 85/2014 instituind majoritar obligații procedurale față de debitor, iar nu drepturi care se sting prin decădere sau prescripție. Debitorul este avantajat în sens indirect, când el însuși are calitatea de creditor față de alți debitori.

Nu există cuvinte mari pentru situații dificile, dar credem cu tărie că unitatea, respectarea regulilor impuse de specialiști și păstrarea încrederii reciproce pot crea piloni de rezistență și fundamente solide pentru restartarea economiei în lunile ce urmează. Avem încredere că se poate, iar corpul practicienilor poate oferi un exemplu de stabilitate și previzibilitate, chiar dacă pe alocuri legea a suspendat sancțiunile pentru nerespectarea termenelor.

Suntem aici ca să traducem măsurile impuse de autorități și să ținem la curent cu pulsul legislativ în materia insolvenței.


[1] Disponibil aici.
[2] Chiar dacă păstrează dreptul subiectiv, pentru justițiabilul de rând, discuția este mai mult teoretică.


Andra Olar-Caragea, CEO CITR
Cristina Ienciu-Dragoș, Head of Legal CITR


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.