Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
11 comentarii

România a derogat de la CEDO. Oare chiar trebuia?
22.03.2020 | Cristi DANILEȚ

JURIDICE - In Law We Trust
Cristi Danileț

Cristi Danileț

1. România este țară membră a Consiliului Europei din anul 1993, când s-a obligat să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului, semnată în prezent de 47 de state. Aceasta consacră drepturile și libertățile fundamentale ale omului și mecanismul de protecție a lor și a fost ratificată prin Legea nr. 30/1994. Potrivit art. 20 din Constituție, când între reglementarea internațională și dreptul intern există contradicții în privința drepturilor omului, are prioritate reglementarea internațională. Judecătorii români aveau, astfel, datoria de a fi în primul rând judecători europeni.

2. Pe data de 16 martie 2020, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei invoca nevoia de solidaritate și solicita statelor membre protejarea drepturilor omului chiar în perioada combaterii COVID-19.

3. Prin Decretul nr. 195/16.03.2020 Președintele României a declarat starea de urgență în România ca urmare a pandemiei cu COVID-19. Conform art. 48 lit. b) din Decretul Președintelui, a revenit Ministerului Afacerilor Externe sarcina de a notifica Secretarul General al ONU și Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile adoptate prin decretul de instituire a stării de urgență care au ca efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale. România a făcut notificarea către Consiliul Europei pe data de 18 martie 2020, dar a invocat art. 15 din Convenție, care presupune derogarea de la ea. Notificarea are un caracter general și se bazează pe o traducere în engleză a decretului Președintelui, însă fără a se menționa în concret ce drepturi sunt sau urmează a fi restrânse/eliminate. Mai mult, nicio autoritate a statului nu a comunicat sau justificat publicului român această măsură; informația a fost făcută publică de Agenția France Press, citată de Agerpres, pe data de 19 martie 2020.

4. De la data aderării la CEDO atunci până în prezent România a trecut prin grave revolte sociale (mineriadele din 1999), epidemii (gripă aviară în anul 2005 și gripa porcină în anul 2009) și o tentativă de lovitură de stat (2012), dar niciodată nu a suspendat sistemul european de protecție a drepturilor omului. Deși în aceste zile este stare de urgență în mai multe state membre ale UE, doar Letonia și România au anunțat suspendarea sistemului de protecție a drepturilor omului; este de remarcat că, alături de alte două state din afara UE care au luat această măsură (Moldova și Armenia), doar statele ex-comuniste au procedat astfel. În trecut, unele state europene au notificat derogarea de la CEDO, dar numai pentru acte de terorism și lovituri de stat (Grecia, Irlanda, UK, Ucraina, Turcia).

5. Conform jurisprudenței Curții Europene, derogarea de la CEDO se poate invoca în caz de urgență numai atunci când se pune în pericol viața națiunii și doar dacă sunt inadecvate măsurile/restricțiile normale permise de Convenție pentru menținerea siguranței, sănătății sau ordinii publice. În mod firesc, aprecierea unor astfel de situații o fac autoritățile naționale, dar nu în afara cadrului european. Curtea de la Strasbourg subliniază că aprecierea unor astfel de situații se face cu referire la datele avute în momentul derogării. Or, potrivit comunicării oficiale a MAI, la data de 18.03.2020 când a fost făcută notificarea către Consiliul Europei, pe teritoriul României erau confirmate 260 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19 (coronavirus); dintre cei 260 de cetățeni care au contactat virusul, 19 au fost declarați vindecați și au fost externați.

6. Drepturile care trebuie respectate și în perioada derogării sunt: la viață, la interzicerea torturii, la interzicerea sclaviei, la nepedepsirea unei persoane fără lege, la imposibilitatea de a se introduce pedeapsa cu moartea, la imposibilitatea de a pedepsi o persoană de două ori pentru aceeași faptă. Ulterior notificării, pentru celelalte drepturi nu mai există garanții suficiente în România.

7. Prin art. 48 lit. b) din Decretul Președintelui României și art. 23 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, ministrul de interne este împuternicit să emită ordonanțe militare. La origine, „ordonanța militară” avea putere de lege, potrivit art. 8 din OUG 1/1999 în redactarea inițială, iar actele de comandament militar nu puteau fi supuse cenzurii instanței potrivit art. 126 alin. (6) din Constituție. Ulterior însă, caracterul de putere de lege a fost eliminat prin Legea nr. 453/2004, iar art. 2 lit. l) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ arată că actele de comandament militar se referă doar la ordinele date forțelor armate.

8. Primul act normativ emis după declanșarea actualei crize este Ordonanța militară nr. 1/2020 emisă de ministrul de interne, care este un civil, în situația de urgență prin care trece România și care cuprinde măsuri de limitare a libertății de circulație și de adunare adresate civililor. Este inexplicabil de ce un ministru trebuie să emită ordonanțe, când asemenea acte normative revin Guvernului. Este neclar de ce o instituție civilă emite acte considerate militare, deși ele nu se adresează forțelor armate. Da, când a fost redactată OUG nr. 1/1999 poliția era militarizată și ordinele ierarhice puteau fi considerate militare, dar și atunci ele aveau ca destinatari trupele de poliție, nicidecum civilii; din păcate, modificările legislative din anul 2004 au ignorat demilitarizarea poliției, iar dpdv juridic limbajul legal este acum profund defectuos. Mai mult, dacă s-ar contesta în justiție un asemenea act pe motive de ilegalitate, procesul ar fi unul de durată, iar aplicarea lui nu ar putea fi suspendată în perioada procesului ca în cazul altor acte administrative, căci acest lucru este exclus în mod explicit pentru actele vizând starea de urgență prin art. 5 alin. (3) din Legea 554/2004.

9. Este de remarcat că România avea deja mecanisme legale care permiteau luarea unor restricții fără a suspenda aplicarea CEDO. Astfel, potrivit art. 53 din Constituția României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori prevenirea consecinţelor unui dezastru deosebit de grav. Ca urmare, fie Parlamentul prin Lege, fie Guvernul prin O.G. sau prin O.U.G. ar putea lua oricând asemenea măsuri.

10. Însă, în condițiile în care România nu mai respectă mecanismul de protecție a drepturilor omului ca urmare a derogării de la CEDO și din cauza unei legislații – redactată defectuos – care este aplicabilă în stare de urgență, se ajunge ca restrângerea sau chiar eliminarea unor drepturi să fie decise de către un ministru, printr-un document administrativ necenzurabil legal și greu cenzurabil juridic. De aceea, cred că România trebuia să anunțe ONU și Consiliul Europei că e firesc ca anumite drepturi ale omului să fie afectate în timpul stării de urgență, nicidecum să notifice la modul general – cu privire la toate drepturile, cu excepția celor șase menționate mai sus – că derogă de la respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului în această perioadă. Invocând aplicarea art. 15 din CEDO, practic România se sustrage de la orice formă de ocrotire a drepturilor sau de răspundere ulterioară pentru încălcarea lor în timpul prezentei stări de urgență. În felul acesta, cred s-a găsit o cale nepotrivită prin care țara noastră să se sustragă de la necesitatea respectării unor angajamente internaționale.

Judecător dr. Cristi Danileț
Tribunalul Cluj
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Au fost scrise până acum 11 de comentarii cu privire la articolul “România a derogat de la CEDO. Oare chiar trebuia?”

  1. Darius MARCU spune:

    Este jenant, inadmisibil, modul în care s-a făct această derogare, pe furiș. Orice derogare de la Convenție trebuie temeinic motivată, fiind o situție de excepție. Taman România, aflată în topul condamnărilor la CEDO, derogă, împreună cu alte state cu ”tradiție” în respectarea drepturilor omului. Art. 15, al. 1 din Convenție prevede că statul semnatar ”poate lua MĂSURI care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, ÎN MĂSURA STRICTĂ în care situaţia o impune şi CU CONDIȚIA ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional.
    Practic nu derogă de la Convenție ”la grămadă”, nici cu privire la anumite articole ale Convenției în totalitate, ci ia măsuri care derogă de la Convenție, în anumite condiții stricte.

  2. Florin-Iulian HRIB spune:

    Pentru o corectă şi completă informare a publicului, citez concluzia fostului meu profesor de la Fac. de Drept din Bucureşti, dl C.L. Popescu (specializat în materia P.I.D.O.) faţă de postarea similară de pe facebook a dlui V.C. Danileţ despre art. 15 din CEDO (pe care a mai peticit-o în acest articol, încercînd probabil să dreagă busuiocul): „DOMNUL JUDECATOR DANILET ESTE ****.”

    Pentru detalii, v. link: https://www.luju.ro/domnul-judecator-danilet-bate-campii-despre-art-15-cedo

  3. Mă așteptam să citesc despre jurisprudența CEDO incidentă, cea care se aplică cu prioritate. Altfel, ce șanse există să aflăm răspunsul corect la întrebarea din titlu? Că nu-mi dau seama.

  4. Viorel PAPU spune:

    Eu dacă aş fi judecător în momentele astea, nu aş deroga de la dreptul la muncă. Să îi spunem drept, nu obligaţie. Şi aş motiva tot ce e restant, aş ajunge pe zero, că şi-aşa salariul va fi tot ăla (cu excepţia parţial naturală, poate, a sporului de toxicitate).

    Cum nu sunt judecător ci avocat, asta fac ca avocat, ajung la zero cu lucrările, câte mai sunt ele, chiar dacă multora nu le va da justiţia curs şi chiar dacă nu îmi garantează absolut nimeni un venit cât stau acasă. Sufăr o limitare implicită a drepturilor mele fundamentale de om şi de avocat dar nu mă isterizez.

    Totuşi, recurent, unii judecători (pentru că există şi alţi judecători care sunt pe ZERO cu motivările, şi motivările sunt serioase, nu într-o propoziţie) postează.

    Un exerciţiu de bun simţ în perioada asta pentru toţi poate ar fi postirea de la a mai posta, că şi-aşa parcă suntem în post.

    Hai să luăm toată repetiţia asta ca un post de la drepturile fundamentale şi să ne exercităm la maximum posibil drepturile care nu necesită libertatea de a ne crede importanţi sau de a protesta, cum ar fi, repet, dreptul la muncă remunerată (unii dintre noi care suntem remuneraţi orice ar fi).

    Ooops, mi-am dat şi eu cu părerea! Cristi, nu credeam că virusul ăsta vechi al datului cu părerea se transmite aşa de rapid şi prin internet. A evoluat şi el odată cu noi, nu mai e scăpare! Ne-ai cam infectat. Sper să ne tratăm cu toţii!

  5. Ștefan CREȚU spune:

    Pusa in situatia de a alege intre domnul jud. Danilet si domnul prof. Popescu, o persoana de bun simt se impusca 🙂

  6. Darius MARCU spune:

    Consiliul Europei nu încurajează statele membre să ceară derogari de la CEDO. Măsurile de urgență adoptate pentru combaterea epidemiei nu justifică activarea articolului 15.
    https://agenceurope.eu/en/bulletin/article/12451/21?fbclid=IwAR2k9Sy2TrC4hwYSqs7FwA8eHKo7QkHvWPYkoUFUmN8zupz48UAwV4WCVD8

  7. Voicu CRIȘIU spune:

    Sa fim realisti:
    Romania nu a respectat niciodata drepturile omului, desi si-a asumat obligatia de respectare! Nu le-a respectat nici macar pe cele a caror garantare nu poate fi inlaturata, prin derogare de la CEDO.
    Macar acum ”o face legal” (era o campanie mai veche a lui Bodu, parca)!
    Formal, e acum (teoretic) ”acoperita”, exonerata de orice raspundere, pentru eventuale gafe, excese si abuzuri al fortelor de ordine si ale statului, in general.
    Doar a derogat de la CEDO…
    Dovada afirmatiilor de mai sus sunt toate hotararile CEDO impotriva Romaniei (avem cazuri de tortura, incalcarea dreptului la viata, avem sclavie, pedepsita ca fiind altceva… ce sa mai vorbim despre dreptul la un proces echitabil si dreptul la o ancheta efectiva!)
    Derogarea asta ”oficiala”, fata de derogarea permanenta si neoficiala, nu e asa de periculoasa, asa ca d-nul magistrat trebuie sa stea linistit.
    Va fi chiar mai bine ca inainte de starea de urgenta.
    Nu vedeti ca nimeni nu mai face nimic, nu isi asuma nicio masura si nicio responsabilitate concreta si eficienta?
    Toti fac doar hartii cu care sa se acopere, pt ca ”prin hartie nu trece nici glontul”, nu? Si, oricum, timpul le rezolva pe toate… Nu mai conteaza cum, daca trece suficient timp! Asta e un principiu al CSM, aplicabil sesizarilor privind tergiversarea solutionarii cauzelor de catre judecatori.
    Daca un judecator tergiverseaza un dosar 10 ani, in prima instanta, nu e nicio abatere disciplinara, nuuu. Daca nu redacteaza o hotarare un an si jumatate, primeste un avertisment…
    Dar sa nu o luam pe aratura.

    • Prin acest comentariu aratati, domnule avocat, ca nu cunoasteti deloc jurisprudenta CEDO pe articolul 15 din Conventie. Oferiti o impresie eronata cum ca acum incalcarea CEDO se face legal.

      De fapt, pentru cunoscatori, e si mai greu sa derogi de la CEDO invocand art. 15, decat o putea de facto face un stat ramanand simplu cu aplicarea CEDO fara activarea lui art. 15 (ca multe articole ofera posibilitatea de limitare a drepturilor fundamentale pe motiv de sanatate publica, iar testul ce trebuia satisfacut de autoritati era mai putin stringent decat cel ce trebuie trecut pentru o pledare pe art. 15). Adica, din perspectiva jurisprudentei CEDO incidente, autoritatile si-au facut o defavoare activand art. 15 deoarece aceste masuri pe care le-au luat ar fi fost supuse unui ochi mai putin critic al CEDO daca ar fi fost argumentate din perspectiva fireasca a jurisprudentei incidente pe articolele CEDO ce protejau oricum drepturi non-absolute (iar de la jurisprudenta CEDO ref la articolele ce protejeaza drepturi absolute oricum art. 15 nu ofera vreo posibilitate de derogare). Si nu o zic doar eu, ci si O Boyle in cartea lui de jurisprudenta CEDO :)))) ultima editie din 2018, la p. 821 jos. Adica testul proportionalitatii masurilor e unul mai lejer atunci cand ramai simplu in jurisprudenta limitarii drepturilor non-absolute CEDO in numele sanatatii publice, decat e testul proportionalitatii masurilor adoptate in temeiul derogarii unilaterale conferita la art. 15.

      Si avem cauze CEDO in care s-a constatat o incalcare a unui drept de la care se derogase prin activarea lui art. 15 CEDO tocmai din acest motiv (asa ca nu va inteleg deloc comentariul dvs)

      Dar acolo unde cunoastere de CEDO nu e, ….. apar astfel de fapte ale autoritatilor. Si astfel de comentarii ale chiar avocatilor precum dumneavoastra.

      • Voicu CRIȘIU spune:

        Mai cititi o data (inca o data si inca o data…) comentariul!
        Incalcarea CEDO „legal” NU, poate sub pretext conventional.
        Dar repet, nu va grabiti sa cititi comentariul cu subiectivism, si nici influentata de oarecare contact cu CEDO, potrivit CV-ului dv!
        Daca mai cititi inca o data, tinand cont ca un comentariu transmite UN MESAJ, poate intelegeti mai mult, si mai departe de cuvinte, propozitii si fraze!
        Poate va lipsaste putina maturitate si realism, poate. Si va grabiti cu acuzatii in lipsa unor informatii (nu cunoasteti deloc jurisprudenta CEDO pe articolul 15). E disponibila pe internet oricui. Pana si vangele stia de gugal!
        E clar ca ati raspuns intr-o stare de puternica tulburare, astfel ca va scuz! Cu timpul, odata cu dobandirea experientei si a maturitatii, veti intelege mai mult.
        Viata nu e teorie si utopie.
        Romania e ceea ce vedem.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.