Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

O problemă de actualitate – dispunerea autopsiei medico-legale, în contextul decesului unei persoane infectate cu coronavirus (SARS-CoV2)
23.03.2020 | Remus BUDĂI

Remus Budăi

Remus Budăi

Autopsia medico-legală este reglementată în România prin dispozițiile articolului 185 din Codul de procedură penală. Producerea, în țara noastră, a primelor decese cauzate de coronavirus, impune adaptarea normelor care reglementează autopsia la noile realități.

În Monitorul Oficial nr.207 din 13 martie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 436/2020, al Ministerului Sănătății, pentru aprobarea Protocolului specific privind managementul în caz de deces al pacienților infectați cu noul coronavirus (SARS-CoV2).

Potrivit articolului 2, ordinul se adresează direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, institutelelor de medicină legală din centrele medicale universitare, serviciilor de medicină legală, personalului din unitățile sanitare, precum și întreg personalului prestatorilor de servicii funerare care vine în contact cu persoanele decedate. În conformitate cu dispozițiile protocolului, ,,în cazurile spitalizate pentru care în perioada internării în unitatea sanitară se confirmă (reconfirmă) diagnosticul de infecție cu noul coronavirus (SARS-CoV2), evoluția fiind urmată de deces, autopsia medico-legală a cadavrului pentru a confirma/preciza sau completa diagnosticul clinic de deces deja confirmat prin analize de laborator (teste specifice) nu mai este necesară și este de evitat din cauza riscurilor posibile în condițiile exercitării profesiei și de transmitere a bolii infecto- contagioase la personalul medical. Certificatul medical constatator al decesului va fi completat și eliberat de către medicul curant al pacientului din secția de spital. Decesul în unitatea sanitară cu paturi al persoanelor care au fost confirmate pozitiv pentru infecția COVID-19 și diagnosticul de deces cu infecție cu noul coronavirus (SARS-CoV2) pot fi declarate cazuri medico-legale strict în conformitate cu art. 185 CPP numai în moartea violentă sau suspectă de a fi violentă ori atunci când există o suspiciune rezonabilă că decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infracțiune ori în legătură cu comiterea unei infracțiuni; în aceste cazuri, se va anunța în cel mai scurt timp instituția medico-legală competentă pentru prezentarea medicului legist în vederea evaluării leziunilor traumatice și a dispunerii ridicării cadavrului, după caz”.

Cu alte cuvinte, prin ordinul Ministerului Sănătății se arată că, în cazul în care un pacient a fost internat în spital și decedează în urma infectării cu coronavirus, nu ar mai trebui să fie efectuată autopsia cadavrului decât dacă moartea sa are legătură cu săvârșirea unei infracțiuni.

Totuși, trebuie observat că, atunci când internarea pacientului în spital este nevoluntară, dispozițiile ordinului vin în contradicție cu dispozițiile art. 185 alin. 2 din Codul de procedură penală (act normativ cu putere de lege). Aceste dispoziții prevăd că procurorul dispune de îndată efectuarea unei autopsii medico-legale dacă decesul s-a produs în perioada în care persoana se află în custodia poliției, a Administrației Naționale a Penitenciarelor, în timpul internării medicale nevoluntare [indiferent dacă decesul are sau nu legătură cu săvârșirea unei infracțiuni -n.n.] sau în cazul oricărui deces care ridică suspiciunea nerespectării drepturilor omului, a aplicării torturii sau a oricărui tratament inuman.

Fără a pune la îndoială fondul extrem de corect al problemei, și anume necesitatea de a nu se transmite epidemia către personalul medical sau medico-legal , se impun totuși a fi făcute câteva scurte considerații de ordin tehnic și practic:

1. Decizia de a se efectua sau nu o autopsie medico-legală nu aparține unei unități spitalicești sau unei instituții medico-legale ci doar organelor de urmărire penală, potrivit dispozițiilor articolului 185 din Codul de procedură penală. Este adevărat că în alineatul 3 al acestui articol se menționează că, pentru a constata dacă există motive pentru a efectua autopsia medico-legală, organul de urmărire penală poate solicita opinia medicului legist, dar această opinie vizează exclusiv aspecte medico-legale constatate la o cercetare a unui cadavru anterioară autopsiei, ea nu poate privi niciodată aplicarea unor dispoziții legale.

2. Ordinul Ministerului Sănătății nu este obligatoriu pentru procurori, care trebuie să respecte în continuare dispozițiile articolului 185 alin.2 din Codul de procedură penală și să dispună autopsia ori de câte ori s-a produs decesul în spital a unei persoane internate nevoluntar. El se vrea a fi totuși obligatoriu pentru sistemul medico-legal, adică pentru instituțiile care trebuie să pună în executare ordonanțele de autopsie dispuse de procurori. Acest aspect poate duce la intervenția unor situații neplăcute și greu de gestionat în practică, în care organele de urmărire penală ar putea dispune o autopsie dar instituțiile medico-legale ar refuza efectuarea ei prin invocarea respectării ordinului Ministerului Sănătății. Deși la punctul 6 din protocol se arată că autopsia cazurilor medico-legale se dispune în conformitate cu prevederile art. 185 din Codul de procedură penală și nu poate fi refuzată, acest aspect se referă, în concret, doar la situația în care autopsia cadavrului infectat cu coronavirus este dispusă, potrivit ordinului, ca urmare a faptului că decesul ar avea legătură cu săvârșirea unei infracțiuni.

3. Printr-un ordin de ministru se derogă de la dispozițiile unei legi or, ca instrument normativ, niciun ordin nu poate să contravină dispozițiilor unei legi care, în mod cât se poate de evident, este un act normativ cu forță superioară. În această situație, era necesară adoptarea unei legi sau, având în vedere contextul actual, a oricărui act normativ cu putere de lege. Trebuie observat inclusiv faptul că ordinul Ministerului Sănătății este anterior declarării stării de urgență (ordinul este din 13 martie 2020 iar starea de urgență a fost declarată la 16 martie 2020). Dacă dispozițiile ar fi fost adoptate prin lege sau orice act normativ cu caracter similar, acestea trebuiau aplicate unitar atât de organele de urmărire penală cât și de instituțiile medico-legale.

4. Ordinul menționează totuși că, inclusiv în cazul infestării cu coronavirus se efectuează autopsii atunci când decesul are legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. Or, pornind de la prevederile articolului 352 din Codul penal , privind infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor (text care a fost recent modificat prin intervenția Ordonanței de urgență nr. 28/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în vigoare din data de 20 martie 2020) nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, este pedepsită inclusiv atunci când este săvârșită din culpă. Prin urmare, cel puțin din punct de vedere teoretic, orice deces al unei persoane infectate de coronavirus ar putea fi privit ca fiind în legătură cu săvârșirea acestei infracțiuni, ceea ce ar lipsi de substanță dispozițiile ordinului.

Ca o concluzie, în contextul în care în România, la data de 21 martie 2020 s-au produs primele decese ale unor persoane infectate cu coronavirus, este necesară intervenția urgentă, printr-o lege sau un act normativ cu putere similară, de adaptare a dispozițiilor articolului 185 din Codul de procedură penală, pentru a stabili reguli clare și coerente, atât pentru organele de urmărire penală cât și pentru instituțiile medico-legale, referitoare la situațiile în care se dispun autopsiile medico-legale în situația autopsierii cadavrelor infectate cu SARS-CoV2.

Procuror Remus Budăi


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.