Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Concurența în timpul pandemiei: schimbări majore de abordare
23.03.2020 | Adrian ȘTER, Raluca MAXIM

JURIDICE - In Law We Trust
Adrian Șter

Adrian Șter

Raluca Maxim

Raluca Maxim

În contextul pandemiei, societățile comerciale se văd nevoite să acționeze într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de existența unor provocări particulare, precum creșterea costurilor materiei prime, cererea crescută pentru unele produse, instabilitatea lanțului de aprovizionare, probleme legate de fluxul de numerar ori, în anumite cazuri, restricții privind funcționarea magazinelor. Unicitatea provocărilor întâlnite, precum și necesitatea rezolvării acestora în regim de urgență, pot conduce la soluții ad hoc care ridică anumite riscuri de natură concurențială.

Efectele COVID-19 asupra modului în care vor fi puse în aplicare reglementările de concurență sunt diverse și dificil de anticipat. Astfel, conduita unilaterală pare a fi mai strict sancționată, în timp ce înțelegerile între competitori pot, în anumite condiții, beneficia de un tratament mai tolerant. Dincolo de aceste aspecte, situația companiilor e îngreunată și de dificultatea inerentă de a asigura conformarea cu regulile concurență în contextul COVID-19, ținând cont de potențialele dificultăți aduse în procesele de lucru de munca la domiciliu a angajaților societății. Navigarea acestor soluții la limită este extrem de dificilă, motiv pentru care obținerea de asistență juridică de specialitate este absolut esențială în evitarea încălcării regulilor de concurență și aplicării unei amenzi de până la 10% din cifra de afaceri globală.

Dar să analizăm fiecare aspect în parte:

Cooperarea între companii pe durata crizei

În contextul comercial apărut din cauza COVID-19, companiile pot lua în considerare, individual sau la îndemnul autorităților statului, identificarea unor soluții comune la provocările apărute. Spre exemplu, s-a pus în discuție cooperarea furnizorilor de produse alimentare prin împărțirea piețelor pentru a asigura existența unui stoc continuu de produse esențiale într-o anumită zonă, ori plafonarea anumitor prețuri.

Subliniem că regula este că fiecare companie trebuie să-și determine unilateral comportamentul comercial, astfel că orice acțiune de coordonare sau înțelegere trebuie tratată cu un maximum de atenție și precauție. Excepțiile de la regula comportamentului unilateral sunt enumerate limitativ și sunt de strictă interpretare. Din acest motiv, schimbul de informații comerciale, înțelegerile privind fixarea prețurilor, împărțirea piețelor și / sau a clienților sau limitarea producției sunt tipul de înțelegeri care vor fi mereu sancționate, indiferent de cota de piață a participanților sau de scopul acestora, în timp ce înțelegerile privind producția sau comercializarea în comun a produselor ar putea fi acceptate în anumite circumstanțe.

Dintre potențialele soluții comune ale companiilor, adoptate direct sau prin intermediul asociațiilor de profil, menționăm cu titlu exemplificativ:
– furnizorii de produse alimentare / farmaceutice / FMCG ar putea lua în considerare utilizarea în comun a aceluiași lanț de distribuție, pentru a putea asigura aprovizionarea eficientă a anumitor zone și a reduce costurile de aprovizionare;
– furnizorii de servicii de turism, spre exemplu, ar putea lua în calcul coordonarea în stabilirea unei politici comune de răspuns la solicitările de rambursare ale clienților;
– companiile din sectorul asigurărilor ar putea să ia în considerare standardizarea răspunsurilor către solicitările de despăgubire ale clienților;
– companiile aeriene ar putea să ia în considerare alinierea unor componente ale prețului, precum suprataxa de combustibil sau suprataxa pentru serviciile de securitate;
– instituțiile financiare ar putea ajunge la o înțelegere privind măsurile pe care le-ar putea lua în acest context – perioade de grație la plata ratelor etc;
– distribuitorii de produse farmaceutice ar putea decide împărțirea geografică a pieței, pentru a putea asigura distribuția produselor respective.

Trebuie reținut că nu există o exceptare generală de la legile concurenței pentru situațiile de urgență, chiar și în domeniul sănătății publice ori în context de criză (indiferent de posibilitatea de a le invoca în domeniul răspunderii contractuale). Astfel, companiile aeriene care au participat la un cartel având ca obiect alinierea unor elemente de preț au fost sancționate de Comisia Europeană, în ciuda faptului că invocaseră efectul destabilizator al Atacului din 11 septembrie 2001 asupra industriei.

Sigur că ne întrebăm, totuși, în ce măsură companiile pot evita riscurile anticoncurențiale în situațiile de excepție în care conlucrează, mai ales în contextul pandemiei COVID-19 – răspunsul depinde de măsura în care avantajele acestei cooperări sunt indispensabile și se transmit către consumatori. Pe scurt, cooperarea are un efect direct în planul consumatorului – fie prin asigurarea aprovizionării în localități puternic afectate de pandemie, fie scăderea prețurilor pentru alimente de bază, fie prin limitarea aprovizionării unor magazine.

Alte state au recunoscut această posibilitate – în urma solicitării celor patru lanțuri principale de supermarketuri din Marea Britanie, Guvernul a aprobat relaxarea regulilor de concurență pentru a permite cooperarea acestora în vederea asigurării aprovizionării clienților. Astfel, companiile respective vor putea folosi în comun personalul, transmite date privind stocurile de produse, utiliza în comun facilitățile de distribuție și chiar mașinile de livrare. Mai mult, autoritatea de concurență din Marea Britanie a anunțat clar că nu va lua măsuri împotriva cooperării între întreprinderi, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a proteja consumatorii – de exemplu, prin asigurarea securității aprovizionării.

Totodată, autoritatea de concurență din Germania, Bundeskartellamt, a anunțat că permite flexibilitate companiilor pentru a intra în acorduri de cooperare (spre ex. supermarketurile), iar autoritatea de concurență din Grecia a anunțat că nu va sancționa practici privind impunerea unui preț maxim de revânzare ori a prețurilor recomandate. În practică, se poate vorbi de o relaxare de facto a îndeplinirii condițiilor Art. 5 (2) din Legea Concurenței / art. 101(3) din TFUE, relaxare care va dispărea, cel mai probabil, odată cu criza adusă de COVID-19.

Nu în ultimul rând, chiar dacă organele statului solicită companiilor dintr-un anumit sector să acționeze într-un anume fel, să se coordoneze într-o anumită manieră (spre ex. prin plafonarea prețurilor ori limitarea producției non-esențiale), trebuie reținut că acționarea la acest îndemn nu înlătură mereu răspunderea companiilor pentru încălcarea regulilor de concurență. Stabilirea existenței unei încălcări rămâne prerogativa exclusivă a Consiliului Concurenței, ‘sprijinul’ ori încurajarea date de respectiva autoritate putând fi considerate doar o circumstanță atenuantă.

Până în acest moment, Consiliul Concurenței nu a menționat relaxarea condițiilor privind cooperarea între companii, un instrument care ar permite acestora reducerea costurilor și ar reduce impactul crizei asupra consumatorilor. O poziție în acest sens ar fi utilă, de vreme ce firmele mici și mijlocii aflate în dificultate ar putea să-și asigure supraviețuirea, de exemplu, prin utilizarea în comun a facilităților de distribuție, după cum s-ar putea delimita niște acțiuni comune permise pe durata pandemiei pentru a servi interesul consumatorilor.

Conduita unilaterală – prețurile excesive

Companiile sunt, în general, libere să-și fixeze prețurile propriilor produse, fiind inclusă aici și posibilitatea de a profita de un anumit context favorabil al pieței – cu alte cuvinte, dacă cererea pentru anumite produse crește, prețul va crește de asemenea, fără ca acest lucru să ridice probleme de natură concurențială. Principalele excepții de la regulă sunt reprezentate de sectorul farmaceutic, acolo unde creșterea, cu factori de mărime de multe ori mai mari de 1000%, a prețului unor medicamente de către producători aflați în poziție dominantă a fost sancționată de autorități de concurență drept abuz de poziție dominantă.

COVID-19 a dus la creșterea semnificativă a cererii pentru anumite produse, cum ar fi produsele antiepidemice (măști de față, produse de dezinfectare a mâinilor, săpun de mână, etc.) și bunuri de bază pe care gospodăriile le depozitează în așteptarea măsurilor de carantină și de distanțare socială. Această cerere crescută a condus la unele deficiențe de aprovizionare în depozite, magazine și farmacii. Companiile care comercializează astfel de produse au început deja să valorifice dezechilibrul dintre cerere și ofertă, crescând semnificativ prețul la respectivele produse. Autoritățile din domeniul concurenței și autoritățile de reglementare din întreaga lume și-au exprimat îngrijorarea, iar unii au început să ia măsuri pentru a penaliza comportamentul atunci când este considerat abuziv. De exemplu:
– Autoritatea de concurență din Italia investighează Amazon și eBay cu privire la creșterea prețurilor la produse precum geluri de dezinfectare a mâinilor;
– Autoritățile din Marea Britanie și Franța au declarat expres că vor acționa pentru a penaliza orice practici exploatatoare ilegale, putând recurge chiar la reglementarea prețurilor anumitor produse; și
– Consiliul Concurenței a declarat că examinează creșterea nejustificată a prețurilor la produse de protecție, cum ar fi măști chirurgicale și, conform unor declarații, la produse alimentare.

Practicarea unilaterală a prețurilor excesive poate fi sancționată, conform dreptului național și comunitar, doar atunci când compania care le practică are o poziție dominantă, deținând, de regulă, o cotă de piață de minim 40%. Cu toate acestea, în contextul COVID-19, autoritățile de concurență au adoptat o viziune mult mai agresivă asupra a ceea ce constituie putere de piață, companiile putând fi sancționate pentru conduite care, în lipsa contextului particular, ar fi considerate legale.

Adrian Șter, Partener D&B David și Baias
Raluca Maxim, Avocat D&B David și Baias


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.