Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Consideraţii privind cauzele nonpenale judecate în perioada stării de urgenţă
24.03.2020 | Ioan-Luca VLAD

JURIDICE - In Law We Trust
Ioan-Luca Vlad

Ioan-Luca Vlad

Premise normative: 

Prin Decretul nr. 195/16.03.2020 (emis în temeiul art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată şi ale art. 3 şi art. 10 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare), preşedintele României a instituit starea de urgenţă pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile (cu posibilitatea prelungirii). 

În Anexa 1 la Decret s-au stabilit măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate directă şi imediată. Capitolul V (art. 41-47) din Anexa 1 se referă la „Domeniul justiţie”. Potrivit art. 41 alin. (1), „Pe durata stării de urgenţă, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgenţă deosebită. Lista acestor cauze se stabileşte de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru cauzele de competenţa acesteia şi, respectiv, de colegiile de conducere ale curţilor de apel pentru cauzele de competenţa lor şi pentru cauzele de competenţa instanţelor care funcţionează în circumscripţia lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanţelor menţionate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgenţă.” Dispoziţii mai detaliate sunt dedicate cauzelor şi procedurilor penale, nu şi celor nonpenale.

În aplicarea răspunderilor sale (şi a art. 23 alin. (1), art. 41 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), CSM – secţia pentru judecători a adoptat Hotărârea nr. 257/17.03.2020. La art. 1 se arată că pe durata stării de urgenţă „activitatea de judecată a instanţelor în materiile nonpenale este limitată strict la cauzele de urgenţă deosebită„.

Potrivit art. 2 din Hotărâre, „(1) În materiile nonpenale, colegiile de conducere ale curţilor de apel vor întocmi lista cauzelor de urgenţă deosebită, atât în situaţia cauzelor de competenţa lor, cât şi în cauzele de competenţa instanţelor care funcţionează în circumscripţia lor teritorială, după consultarea acestora, cu luarea în considerare a următoarelor tipuri de cauze:

a) cele a căror suspendare ar fi de natură să cauzeze reclamantului o pagubă iminentă, însemnată şi care nu s-ar putea repara ori a cărei reparare ar fi dificilă în viitor;

b) cele generate de aplicarea măsurilor prevăzute de Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, inclusiv cele referitoare la procedura achiziţiilor publice.

(2) Lista întocmită potrivit alin. (1) va putea fi actualizată de către colegiile de conducere ale curţilor de apel, după împrejurări, în cazul în care intervin situaţii neprevăzute.” Potrivit art. 3, „Colegiile de conducere ale curţilor de apel vor putea avea în vedere la întocmirea listei prevăzute la art. 2 şi categorii de cauze care se judecă fără citarea părţilor.” Hotărârile astfel adoptate se comunică până la 20.03.2020, în vederea identificării eventualelor cazuri de practică neunitară, prin notă înaintată preşedintelui CSM.

Obiectivul acestui articol este de a analiza cauzele care vor fi judecate în materii nonpenale şi eventualele probleme de practică neunitară, respectiv excluderi care pot produce pagube iminente şi însemnate părţilor, precum şi procedura actualizării listelor.

1 – Tipologia cauzelor. Categorii de cauze selectate pentru judecare de toate instanţele:

Vom analiza mai jos numai cauzele nonpenale. Majoritatea curţilor de apel au împărţit aceste cauze după următoarele materii: civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, litigii cu profesionişti, contencios administrativ şi fiscal. De asemenea, transversal, se face referire la căile de atac de la cauzele considerate urgenţe deosebite, precum şi incidentele procesuale (cereri de strămutare şi conflicte de competenţă) în aceste cauze.

Observăm de la început redactarea foarte variată şi uneori defectuoasă a acestor hotărâri, pentru care apreciem că CSM ar fi trebuit să ofere un model-tabel, pentru a le putea centraliza mai uşor. Dăm ca exemplu hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia, care arată că secţia a II-a civilă judecă în apel unele litigii privind falimentul, dar uită să menţioneze această materie în dreptul cauzelor judecate de tribunale. Anticipăm o perioadă foarte dificilă marcată de interpretarea acestor hotărâri.

Există un anumit grad de consistenţă a hotărârilor, primul aspect universal acceptat fiind judecarea incidentelor procedurale şi incompatibilităţilor la cauzele considerate urgente (cereri de ajutor public judiciar, cereri de reexaminare taxă de timbru, cereri de reexaminare ajutor public judiciar, abţineri, recuzări, altele asemenea), precum şi a tuturor căilor de atac în aceste materii precum şi a conflictelor de competenţă şi strămutărilor.

O altă observaţie se referă la anumite tipuri de cauze care sunt universal acceptate ca fiind de natură urgentă:

1.1 – La nivelul judecătoriilor:
a. Ordin de protecţie;
b. Ordonanţă preşedinţială;
c. Suspendarea provizorie a executării silite;
d. Suspendarea executării silite;
e. Măsuri asigurătorii;
f. Asigurare dovezi.

1.2 – La nivelul tribunalelor:
a. Ordin de protecţie;
b. Ordonanţă preşedinţială;
c. Suspendarea provizorie a executării silite;
d. Suspendarea executării silite;
e. Măsuri asigurătorii;
f. Asigurare dovezi;
g. Suspendare executare act administrativ;
h. Litigii achiziţii publice;
i. Faliment (unele cauze).

 1.3 – La nivelul curţilor de apel:
a. Ordonanţă preşedinţială;
b. Suspendarea provizorie a executării silite;
c. Suspendarea executării silite;
d. Măsuri asigurătorii;
e. Asigurare dovezi;
f. Litigii achiziţii publice (uneori limitate la cele medicale, sau la cele care reies din starea de urgenţă;
g. Litigii privind regimul străinilor.

2 – Diferenţe majore: 

Din analiza celor 15 hotărâri de consiliu de conducere reies şi numeroase diferenţe. Prezentăm mai jos tipuri de cauze care nu sunt universal acceptate ca fiind urgente:

2.1. Încuviinţarea executării silite:

În această privinţă, unele instanţe exclud materia cu totul (de ex. Curtea de Apel Alba Iulia), pe când altele o consideră judecabilă „numai în ceea ce priveşte cauzele de urgenţă deosebită care sunt cuprinse în prezenta listă” (de ex. Curtea de Apel Bacău). CA Bucureşti limitează această încuviinţare la situaţiile „având ca obiect un titlu reprezentat de o ordonanţă preşedinţială sau un titlu executoriu privind măsuri referitoare la minori”.

Opinia autorului este că încuviinţarea executării silite trebuie să se regăsească între materiile judecabile, cu unele limitări. Astfel, ar trebui să fie încuviinţabile executările silite provenind din orice fel de cauze urgente prevăzute pentru oricare dintre tipurile de instanţe. Altfel, hotărârile acestora nu ar putea avea efect practic. Pe de altă parte, ar trebui judecate şi executările silite provenind din contracte civile şi comerciale care au calitatea de titlu executoriu. Într-adevăr, activitatea economică nu este suspendată, iar atât timp cât părţile au încheiat acte care au natura unui titlu executoriu, înseamnă că ele şi-au asumat riscul executării forţate a acestora. Desigur că prin cererea de suspendare a executării se vor putea opune apărările necesare. 

2.2. Internarea medicală involuntară:

Această materie este exclusă de unele instanţe (de ex. Curtea de Apel Alba Iulia) şi inclusă de altele (de ex. Curtea de Apel Bacău, Bucureşti). În opinia autorului, internarea medicală involuntară trebuie să se regăsească între materiile judecabile, atât din perspectiva protecţiei drepturilor persoanelor (cea vizată, a familiei şi celor din mediul său social), cât şi din perspectiva naturii stării de urgenţă, care vizează prevenirea propagării bolilor.

 2.3. Autorizarea intrării în imobil:

Această materie este exclusă de unele instanţe (de ex. Curtea de Apel Alba Iulia, Bucureşti) şi inclusă de altele (de ex. Curtea de Apel Bacău). Apreciem că această materie trebuie să se regăsească între materiile judecabile, deoarece priveşte un aspect practic, de utilitate imediată, a cărui suspendare poate produce mari prejudicii în funcţionarea societăţii, atât la nivel social, cât şi economic.

2.4. Suspendarea actului administrativ şi fiscal:

Mai multe curţi de apel includ această materie între cele judecabile (de ex. CA Alba Iulia, Bacău, ). Unele curţi de apel restrâng judecata la „acte administrative care au legătură cu starea de urgenţă” (CA Braşov, Bucureşti), altele permit suspendarea oricăror acte.

În opinia fermă a autorului, suspendarea executării actului administrativ şi fiscal trebuie să fie judecabilă în toate cauzele. Într-adevăr, prin art. 14 din Legea contenciosului administrativ, suspendarea executării actului administrativ este condiţionată ipso legem de existenţa cazului bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente, şi se prevede soluţionarea de urgenţă şi cu precădere. Aşadar, apreciem că orice suspendare a actului administrativ şi fiscal este calificată de lege ca o cauză de urgenţă, care serveşte la prevenirea unui prejudiciu iminent şi grav. Numai îndeplinirea condiţiilor în speţă poate fi cenzurată de instanţa de judecată.

Mai mult, dacă analizăm economic-social, actele administrative deja emise sau care vor fi emise pe durata stării de urgenţă, chiar dacă nu au legătură cu aceasta, pot avea efecte grave (de exemplu, obligarea la plata unei sume de bani sau, mai grav, măsuri fizice asupra persoanelor şi bunurilor). Nu este posibil să ne bazăm numai pe promisiunea autorităţilor de a nu începe executări silite fiscale, de exemplu, ci trebuie să avem în vedere numeroase alte tipuri de acte administrative care pot avea efecte negative asupra persoanelor. Din acest punct de vedere, nejudecarea măsurii urgente a suspendării lor poate antrena prejudicii ireparabile în viitor.

 2.5. Plasamentul şi plasamentul de urgenţă:

Unele curţi de apel introduc aceste materii ca judecabile (de ex. CA Braşov), iar altele îl omit (ex. CA Alba Iulia, Bacău, Bucureşti). Considerăm că numai măsura plasamentului de urgenţă este justificat judecabilă în această perioadă, având în vedere caracterul preventiv şi urgent al acesteia (calificat legal).

2.6. Constatarea nelegalităţii şi suspendarea grevei:

Unele curţi de apel introduc aceste materii ca judecabile (de ex. CA Braşov, Bucureşti), iar altele îl omit (ex. CA Alba Iulia, Bacău). Considerăm că materia trebuie să fie judecabilă, din perspectiva protecţiei vieţii social-economice, dar şi a drepturilor salariaţilor, chiar aşa îngrădite cum sunt în temeiul stării de urgenţă.

2.7. Aspecte privind adopţia (prelungire încredinţare, revocare încredinţare), şi privind protecţia drepturilor copilului (înapoiere minor, plasament, răpire internaţională de copii şi altele) şi a adultului (punere sub interdicţie, delegare autoritate părintească, curatelă, tutelă):

Unele curţi de apel introduc aceste materii ca judecabile (de ex. CA Braşov), iar altele îl omit (ex. CA Alba Iulia, Bacău, Bucureşti). Apreciem că în aceste materii, cauzele definite legal ca fiind urgente ar trebui să fie judecabile (de exemplu, înapoiere minor, răpirea internaţională de copii), pe când cele care nu sunt urgente (încuviinţarea adopţiei) nu ar trebui să împovăreze rolul instanţelor.

2.8. Evacuarea:

Unele instanţe omit cu totul subiectul (de ex. CA Alba Iulia, Bacău, Bucureşti), altele îl limitează (de ex. CA Braşov – evacuarea specială). În această materie, apreciem că instanţele trebuie să judece de principiu, analizând însă cu alţi ochi această cerere. Motivarea este că nu se poate bloca cu totul această activitate, ea putând avea în spate solicitările îndreptăţite ale unor persoane aflate în situaţii sociale grave. Astfel, diferenţierea dintre evacuările fără natură urgentă (de exemplu, ca procedură în executarea unor datorii bancare) şi cele de natură urgentă (de exemplu, evacuarea chiriaşului neplătitor de către proprietarul care are nevoie de locuinţă) poate fi făcută numai prin analiza fondului cauzei de către o instanţă legal învestită.

3. Formulări generale:

 Majoritatea instanţelor includ şi câteva formulări de natură generală care permit adăugarea la listă fără a se produce modificarea formală a acesteia. De exemplu Curtea de Apel Alba Iulia foloseşte formularea „Orice alte cereri care vizează situaţii excepţionale, care pot fi considerate de urgenţă deosebită, inclusiv cele în care urgenţa se justifică prin scopul instituirii stării de urgenţă”. Alte instanţe se referă mai direct la „cele generate de aplicarea măsurilor prevăzute de Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, inclusiv cele referitoare la procedura achiziţiilor publice”. 

Apreciem ca validă formularea mai generală, pentru că scopul Decretului prezidenţial este să se continue activitatea de judecată în toate cauzele de urgenţă deosebită, şi nu doar în cele privitoare la efectele directe şi indirecte ale stării de urgenţă. Mulţimea primelor o depăşeşte pe mulţimea secundelor, aspecte de viaţă, economice şi sociale putând genera numeroase urgenţe deosebite, fără legătură cu Decretul însuşi.

4. Procedura de actualizare a listelor:

Observăm că în temeiul hotărârii CSM, actualizarea listelor se face „la propunerea instanţelor”, iar în hotărârile propriu-zise există prevederi specifice referitoare la propunerile completurilor, secţiilor şi instanţelor. Mai mult, unele instanţe au dispus deja de cereri formulate de părţi în sensul actualizării listei. Un exemplu este Hotărârea 8/18.03.2020 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Piteşti, care „respinge, ca inadmisibilă, solicitarea petentului O.C., reprezentat convenţional prin S.C.A. Chiuariu şi Asociaţii, privind includerea Dosarului nr. 125/46/2020 în lista cauzelor de urgenţă deosebită, în raport de dispoziţiile art. 5 din prezenta hotărâre, potrivit cărora această listă va putea fi actualizată numai la sesizarea completurilor de judecată, iar nu a părţilor, avocaţilor şi participanţilor din dosare” (colegiul a acceptat solicitarea completului în acelaşi sens).

 Apreciem că această prevedere este una de natură să introducă discriminarea chiar şi nevoită. Astfel, cauze cu fapte similare pot fi apreciate diferit de diferite completuri de judecată. În absenţa oricărei metode de a referi problema la o altă instanţă sau complet (de exemplu, prin reexaminare), completul va judeca în primă şi ultimă instanţă, fără posibilitatea de atac, cu efecte majore asupra părţilor în litigiu.

Concluzii:

Diferenţele de abordare dintre curţile de apel pot conduce la probleme practice majore în cauze care, prin definiţie, sunt urgente. Astfel, ce se întâmplă atunci când se judecă o cerere de strămutare (sau se declină o cauză) cu rezultatul trimiterii cauzei la o instanţă din circumscripţia unei curţi de apel unde tipul respectiv de cauză nu se judecă? Ce se întâmplă atunci când acelaşi act administrativ este atacat în vederea suspendării executării de petenţi cu domicilii diferite, separat, iar la o instanţă se judecă şi la alta nu (având în vedere competenţa exclusivă după locul de domiciliu)?

În mod special, apreciem limitările semnificative impuse la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, care este printre cele mai restrictive instanţe în aprecierea cauzelor de natură urgentă deosebită. Or, CAB, ca şi instanţele din subordinea acesteia, au competenţă exclusivă pentru mai multe tipuri de litigii, la nivel naţional, unele dintre ele putând avea caracter de urgenţă deosebită.

Av. dr. Ioan-Luca Vlad


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.