« Secţiuni « Interviuri
Interviuri

Sergiu I. Stănilă: Nu există în aceste momente ’’nu pot’’. UPDATE: Măsurile dispuse de autorități pentru funcționarea corespunzătoare a procesului judiciar pe timp de pandemie nu au fost nici adoptate și nici implementate într-un ritm corespunzător
06.04.2021 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust

UPDATE 6 aprilie 2021

Alina Matei

Alina Matei

Iosif Sergiu Stănilă

Iosif Sergiu Stănilă

Alina Matei: A trecut un an de când Coronavirusul e omniprezent. Cum a fost această perioadă?

Sergiu I. Stănilă: Bună ziua, Stimată Doamnă Alina Matei! Așa este, a trecut 1 an de la începutul, în România cel puțin, al acestei perioade derulate sub semnul pandemiei provocată de Coronavirus. O perioadă care a debutat fulminant în mediul juridic, cu decizii ale autorităților care, dacă nu au suspendat procesul judiciar, cu unele excepții, oricum l-au influențat în mare măsură, prin restricțiile impuse. O perioadă care, sincer să fiu, nu anunța nimic bun, o perioadă care a pus lumea juridică în general și avocații în special, pe gânduri. S-au vehiculat și propus soluții, s-au făcut pronosticuri. Ne-am speriat de o criză economică anunțată de cei care au competențe în mediul financiar. Iată că a trecut 1 an în care, efectele pandemiei sunt vizibile, profesiile juridice fiind afectate atât în ceea ce privește organizarea activității, cât și în ceea ce privește aspectele de ordin financiar. Dar, paradoxal, există și efecte pozitive deoarece, sub presiunea pandemiei, sistemul judiciar a fost nevoit să găsească soluții, chiar dacă uneori nu cele mai bune și nici cele mai rapide, la care în condiții de normalitate ar fi fost poate reticent.

Alina Matei: Care este viitorul Justiției?

Sergiu I. Stănilă: Viitorul Justiției ar trebui să arate bine. Și probabil, mai devreme sau mai târziu, așa se va întâmpla. Cert este că măsurile dispuse de autorități pentru funcționarea corespunzătoare a procesului judiciar pe timp de pandemie nu au fost nici adoptate și nici implementate într-un ritm corespunzător. Cred că strategia trebuia adoptată plecând de la scopul comun al autorităților, respectiv prevenirea îmbolnăvirilor și de la principala măsură, la îndemâna tuturor, și anume distanțarea socială. Cum funcționează aceste măsuri în justiție, cum sunt acestea compatibile cu principiile procesului judiciar penal și non penal, aceste întrebări trebuiau să își găsească răspunsul foarte rapid în modificarea corespunzătoare a legislației procesuale. Însă astăzi încă suntem în faza discutării unor proiecte de modificare a Codului de Procedură Civilă și, respectiv, a Codului de Procedură Penală, modificări care să cuprindă măsurile și normele de desfășurare a unui proces judiciar în timpul pandemiei. Inadmisibil, în opinia mea. Aceste măsuri trebuiau demult implementate, astăzi eventual să analizăm efectele lor, să vedem ce trebuie îmbunătățit. Am observat multe voci care în această perioadă au pledat pentru neaplicarea progreselor științei și tehnologiei în procesul judiciar, cu motivarea că s-ar încălca principii și reguli tradiționale. Principiile pot fi adaptate, nu trebuiesc abandonate, dar în același timp justiția nu poate rămâne în afara acestor transformări. Direcțiile de implementat pot fi grupate simplu, în 3 capitole: utilizarea videoconferinței în procesul judiciar, comunicarea între instanță și participanții la procesul judiciar și invers, prin intermediul înscrisurilor electronice, a corespondenței electronice și, nu în ultimul rând, implementarea reală a dosarului electronic. În loc să găsim soluții, am lucrat la a identifica argumente în contra dezvoltării celor 3 direcții. Videoconferința, utilizată cu succes mai ales în procesul penal, a fost repudiată în general, criticată fiind că nu ar asigura securitatea transmisiunii audio-video, că ar încălca principii de drept procesual, cum este publicitatea ședinței de judecată. Nimic mai fals. Există numeroase soluții tehnice adoptate de diverși producători, care oferă garanții de securitate ridicate pentru circuitul electronic. Nu doar STS-ul trebuie să gestioneze utilizarea acestui mijloc tehnic în procesul judiciar, nu este nevoie de conectarea tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat la rețeaua dezvoltată de STS. Nu cred că specialiștii IT din Ministerul Justiției ajung în mod unanim la această concluzie. Sălile de judecată sunt aproape goale, în sală participă doar părțile dosarului care urmează a se apela și ale celui care este apelat. Înseamnă acest lucru publicitatea ședinței de judecată, în condițiile în care celorlalți posibili participanți la ședință, organele de pază și ordine din palatele de justiție le interzic accesul în clădire sau în sala de judecată?

Comunicarea de înscrisuri electronice prin intermediul poștei electronice dă mari bătăi de cap în continuare. Avem cadru legislativ (Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică republicată) și cu toate acestea există judecători care dispun părții sau avocatului acesteia să depună ’’înscrisul original’’ sau ’’semnat olograf’’ sau ’’împuternicirea avocațială în original’’. Inadmisibil! Dosarul electronic a reprezentat un mare pas înainte la momentul 2013, atunci când a fost implementat pentru prima dată la nivelul Curții de Apel Cluj. Au urmat apoi dezvoltări ale acestui instrument la nivelul Tribunalului Arad, al Curții de Apel Timișoara, extinzându-se încet încet în aproape toată țara. În ultima vreme remarc progresele uriașe și tehnologia implementate în ceea ce privește dosarul electronic și instrumentele cu care acesta lucrează, la nivelul Curții de Apel Galați. Și cu siguranță sunt și alte instanțe de judecată care pot fi menționate în această enumerare. Totuși, ritmul în care se extinde și se dezvoltă acest instrument deosebit de util în desfășurarea procesului judiciar nu este cel dorit. Încă nu se scanează toate înscrisurile din dosarul clasic, încă nu se scanează dosarele de urmărire penală, cu mici excepții. Avem instanțe la care dosarul electronic se accesează într-un anumit mod, altele în care se accesează într-un mod total diferit de primul. Cred că era mult mai util ca acest instrument să fie implementat în sens invers, de la Ministerul Justiției către instanțe, pentru a asigura o devoltare unitară și mult mai rapidă. Și nu în ultimul rând, cred că acest dosar electronic nu a fost exploatat la potențialul uriaș pe care îl poate avea pentru procesul judiciar. Și am să explic în câteva cuvinte ceea ce vreau să spun prin această afirmație. Există numeroase proceduri judiciare, atât în procesul penal, dar și în procesul non penal, care nu implică prezența părților și nici a avocaților sau oricum aceasta nu este principalul reper al procedurilor respective. De asemenea, există numeroase proceduri judiciare în care nu se administrează decât proba cu înscrisuri sau cel mult proba cu expertiza tehnică, fără interogatorii, fără probe testimoniale. Includ în această categorie, în procesul penal procedura în cazul recunoașterii învinuirii, procedura de confirmare a renunțării la urmărirea penală, procedura de validare a acordului de recunoaștere a vinovăției, desființarea înscrisurilor; în procesul non penal, majoritatea litigiilor de contencios administrativ, litigiile de achiziții publice, diferite proceduri speciale în procesul civil și cu siguranță enumerarea poate continua. În general, în aceste tipuri de litigii, comunicarea prin intermediul poștei electronice este sau poate fi preponderentă, în detrimentul celei clasice, respectiv a înregistrării cererilor și înscrisurilor la registraturile instanțelor ori parchetelor, majoritatea închise sau cu program foarte redus în această perioadă. În aceste tipuri de litigii, cererile și înscrisurile transmise de părți, precum și corespondența care emană de la instanțe, pot fi încărcate direct în dosarul electronic, fără a mai parcurge etapele clasice și demodate ale printării documentului, aplicării ștampilei, scanării și abia în final, încărcarea în dosarul electronic. Judecătorul poate avea în sala de judecată dosarul în format exclusiv electronic, grefierul la fel, fără a mai vedea acele cărucioare cu sute și mii de pagini, total improprii pentru o sală de judecată în anul 2021. Nimic nu împiedică părțile sau avocații participanți la aceste tipuri de procese, să formuleze apărări, să pună concluzii, în mod contradictoriu. Nimic nu împiedică grefierul de ședință să ia notițe direct pe calculator ori judecătorul să răsfoiască dosarul în format electronic. S-ar câștiga timp, s-ar face economii de resurse umane, de resurse financiare și, nu în ultimul rând, procesul judiciar ar fi unul modern. Profesia de avocat, precum și celelalte profesii juridice, nu și-ar pierde cu nimic din frumusețe și nici din valoare, dacă tehnologia s-ar implementa cu adevărat în justiție.

***

26 martie 2020

Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule Decan Sergiu Stănilă, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Astăzi suntem în situaţia în care avocaţii nu doar că trebuie să stea în casă, dar instanţele nu funcţionează decât pentru cauzele penale urgente. Care este situaţia avocaţilor de la Baroul Timiş?

Sergiu I. Stănilă: Bună ziua, Stimată Doamnă, Dvs. și cititorilor JURIDICE.ro. Situația avocaților din Baroul Timiș nu poate fi altfel decât situația avocaților la nivel național. Nici mai bună, nici mai rea. Într-adevăr, se judecă doar cauzele definite ca fiind urgente, indiferent de ramura de drept. Tot ce se întâmplă în aceste zile, pare desprins dintr-un film nereușit. Parcă ar fi expirat certificatul de garanție al Lumii.

Alina Matei: Mesajul Comisiei Permanente al UNBR din 17 martie 2020 a fost că în această perioadă semnalul să fie în sensul continuării activităţii. În pofida reducerii activităţii instanţelor, activitatea juridică va avea o pondere semnificativă în societate şi în această perioadă, iar avocaţii trebuie să susţină această nevoie socială. Dar dacă te numeri printre avocaţii care aveau clienţi hoteluri sau restaurante pe diferite chestiuni juridice (de la dreptul muncii până la GDPR sau de la dreptul penal până la ceea ce numim Registrul Comerţului) ce faci?

Sergiu I. Stănilă: Lucrurile trebuie detaliate și înțelese corect. Evident, în calitate de Decan și, respectiv, de membru al Comisiei Permanente a UNBR, susțin și eu cu fermitate acest mesaj. Însă, actele normative adoptate de guvern în această perioadă, care aparent sunt și în sprijinul profesiei de avocat și a avocatului, sunt contradictorii. Și mă refer aici la OUG nr. 29/2020. Mai întâi, suntem asimilați întreprinderilor mici și mijlocii, care beneficiază pe durata stării de urgenţă, de amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi de internet, amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare, dacă şi-au întrerupt activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente. Apoi, deși aceste facilități se aplică și profesiei de avocat cum am spus, declarată ca îndeplinind un serviciu de interes public, recunoscându-se că activitatea noastră, a avocaților este afectată direct prin măsurile dispuse de autorităţile publice, pentru prevenirea şi combaterea pandemiei determinate de infecţia cu COVID-19, totuși legiuitorul ne obligă să ne continuăm activitatea, sub sancțiunea excluderii din profesie. În fine, în anumite condiții, necontinuarea activității atrage imposibilitatea accesării beneficiilor de asistenţă socială sau a altor facilităţi ce vor fi acordate pe durata stării de urgenţă. Rezumând, IMM-urile care și-au întrerupt activitatea, beneficiază de sprijin social, iar avocații care și-au întrerupt activitatea, beneficiază de sancțiuni. Până nu demult, eram partenerul indispensabil al justiției, astăzi nu mai suntem nici măcar ’’egalul’’ unei IMM. Ați făcut în mod întemeiat referire la avocaţii care aveau clienţi hoteluri sau restaurante, pe diferite chestiuni juridice. Ce fac aceștia? Și-au întrerupt activitatea. Dar ce fac avocații pledanți, litiganți, care în Timișoara și, în general în țară, cu excepția probabil a Bucureștiului, reprezintă o pondere impresionantă, raportat la numărul total de avocați dintr-un barou, comparativ cu avocații de consultanță? Răspuns: și-au întrerupt activitatea. De ce? Pentru că instanțele de judecată judecă în prezent aproximativ 10% din cât judecau înainte. Poate mai puțin, evident în mod întemeiat. Și atunci, mă întreb, cum ar putea un avocat litigant, pledant, să își continue activitatea, cum ar putea un avocat de consultanță, cu clienți în sfera hotelieră, a restaurantelor, să își continue activitatea? Are el vreo culpă în această perioadă, pentru că nu este în măsură să o facă? Evident că nu! Și atunci este justificat să fie sancționat avocatul aflat în această situație? Nu ne rămâne, din această perspectivă, decât să așteptăm acea hotărâre de guvern care să stabilească modalitatea de aplicare a acestor dispoziții ale OUG nr. 29/2020. Și să sperăm că de această dată, legiuitorul să se aplece cu adevărat și spre profesia de avocat, nu doar la nivel declarativ cum a făcut-o până în prezent.

Alina Matei: Şi pentru că avocaţii nu pot pleca pe altă planetă, chiar dacă pe planeta lor li se spune staţi acasă şi păstraţi distanţa de 2 m în întâlniri, cum pot descoperi avocaţii că ei sunt avocaţi şi dacă stau acasă?

Sergiu I. Stănilă: Așa este. Din păcate. În mod evident, profesia de avocat se poate exercita și de acasă și de la birou, evident nu în egală măsură, cu anumite restricții etc. Dacă ponderea o reprezintă activitatea de consultanță în alte domenii decât cele exemplificate mai sus, avocatul continuă să lucreze. Și de acasă. Dacă lucrurile nu stau așa, va avea o problemă. Clienții persoane fizice și nu numai au la rândul lor aceleași restricții de deplasare și de intrare în contact cu alte persoane, ceea ce influențează activitatea avocatului. În mod negativ.

Alina Matei: Am văzut apelul UNBR către autorităţile competente de a avea în vedere şi profesioniştii independenţi în situaţia în care se va decide ajutorarea contribuabililor. Şi dacă nu se va putea lua nicio măsură de către autoritaţile competente sau se va lua, dar fără includerea profesiilor liberale, printre care şi avocaţii?

Sergiu I. Stănilă: În mod evident, în aceste vremuri pe care le trăim, Statul Român are obligația de a sprijini contribuabilul, persoană fizică sau juridică, precum și orice formă de desfășurare a unei activități. Clasa politică, guvernanții nu au dreptul să omită nicio categorie socio-profesională. Atâta timp cât am calitatea de plătitor de taxe și impozite, am dreptul să beneficiez, în calitate de avocat, de aceste măsuri de sprijin. Ca să răspund în mod complet întrebării Dvs., nu există în aceste momente ’’nu pot’’. Nu poți, pleci și lași pe alții care pot. Pe mine, avocat, profesionist, contribuabil în general, Statul român nu m-a întrebat niciodată dacă pot sau nu. Mi-a calculat doar cât am de plătit. Și eu, contribuabilul, m-am conformat, iar dacă nu m-am conformat, m-a executat silit, calculându-mi și penalități.

Alina Matei: Dacă UNBR s-a uitat spre autorităţile competente, avocaţii se pot uita spre barouri pentru sprijin financiar sau orice altă modalitate de ajutorare a lor? Ce măsuri a dispus Baroul Timiș în acest sens?

Sergiu I. Stănilă: Evident că da. Barourile, UNBR, sunt obligate în această perioadă foarte dificilă, să sprijine avocatul care are nevoie de sprijin. Nu neaparat financiar, pentru că aici trebuie să avem în vedere pe de-o parte resursele financiare ale fiecărui barou, ale UNBR, cheltuielile absolut necesare pentru funcționarea acestor instituții, autonomia barourilor și posibil și alte aspecte. Dar avocații trebuie sprijiniți de entitățile profesionale. Motto-ul Baroului Timiș este, de ceva timp, ’’un barou al avocaților pentru avocați’’. Și ne comportăm ca atare. Împreună cu colegii mei din cadrul Consiliului Baroului Timiș suntem în tranșee, cum se spune. Am hotărât suspendarea calculului penalităților de întârziere datorate pentru neplata la scadență a contribuției la formarea bugetului Baroului Timiș, măsură care probabil va avea drept consecință neplata sumelor datorate de un anumit număr de colegi avocați. Comunicarea între barou și avocați, barou și instanțe, se realizează cvasi-exclusiv prin e-mail/fax, excepțiile fiind reprezentate de situațiile în care trebuiesc colectate referatele pentru activitatea de asistență judiciară la oficii, vizarea cardurilor europene de avocat sau a legitimațiilor de avocat, vânzarea de contracte de asistență juridică ori împuterniciri. Evident, am încurajat colegii avocați să solicite atribuirea de serii unice pentru contractele de asistență juridică, inclusiv pentru împuternicirile avocațiale (în ședința Consiliului Baroului Timiș din 24.03.2020), urmând să le emită în format electronic, utilizând semnătura electronică. Am încercat să procedăm la comunicări de același gen și în relația cu instanțele și parchetele, în ceea ce privește asistența judiciară la oficii, însă Tribunalul Timiș dorește referatele și borderourile în original, ceea ce ne obligă și pe noi să le solicităm în aceeași modalitate de la colegi. Contribuțiile profesionale către Baroul Timiș și CAA Filiala Timiș se plătesc online, prin virament bancar sau prin intermediul unei aplicații la dispoziția membrilor baroului nostru, de aproximativ 2 ani de zile. Am recomandat colegilor avocați să utilizeze măști, mănuși, substanțe dezinfectante. În acest sens, la ora la care vă scriu, am recepționat de la UNBR un colet conținând măști și mănuși de unică folosință, care vor fi distribuite membrilor Serviciului de Asistență Judiciară Timiș. Am încercat să eliminăm cât mai mult riscurile de contaminare, de răspândire a virusului și la sediul Baroului Timiș. Baroul Timiș își desfășoară programul normal, asigură asistența judiciară din oficiu în cauzele penale și civile, la solicitarea instanțelor de judecată, însă accesul avocaților și a oricărei alte persoane, cu excepția angajaților, a membrilor SAJ Timiș și a membrilor Consiliului Baroului Timiș evident, este interzis.

Alina Matei: Ce credeţi că va schimba Coronavirusul care a adus starea de urgenţă în profesiile juridice?

Sergiu I. Stănilă: Paradoxal, eu sper ca această criză sanitară să producă consecințe pozitive. Sper ca managerii instanțelor să înțeleagă utilitatea programării și apelării dosarelor pe ore, utilitatea comunicării electronice via email, atât de la avocat sau justițiabil la instanță, cât și invers, utilitatea video-conferinței pentru derularea cercetării judecătorești, mijloace care acum se folosesc, deschizând astfel calea spre o justiție telematică propriu-zisă. Nu înțeleg deloc atunci cât un președinte de instanță îmi replică nu pot, nu putem, nu am primit instrucțiuni de la CSM, nu avem fonduri etc. Pentru derularea actului de justiție, justiție pe care o clamăm a fi realizată pentru justițiabil, nu există nu pot, nu am. La fel cum s-au identificat măsuri de protecție a veniturilor magistraților, așa trebuie să se identifice, de aceleași persoane, măsuri de derulare a actului de justiție în condiții moderne, elegante, care să dovedească printre altele, respectul pentru justițiabil și pentru partenerul indispensabil al justiției, avocatul.

Alina Matei: Pentru că nu ştim dacă azi va fi mai bine decât mâine, ne-ar trebui un ghid de supravieţuire în profesie.

Sergiu I. Stănilă: În mod sigur, toți cei care avem acum calitatea de avocat, toți cei care exercităm acum cea mai nobilă profesie juridică, suntem niște supraviețuitori. Cei care nu au reușit să supraviețuiască, au migrat către alte profesii, juridice sau non-juridice. Fiecare dintre noi, cei rămași aici, avem ghidul de supraviețuire întipărit în memorie. Suntem mândri că suntem avocați și vom fi tot aici și după ce aceste vremuri, dificile într-adevăr, vor trece.

Alina Matei: Coronavirusul va trece în mod sigur. Care credeţi că va fi forţa invincibilă care ne face să vedem viitorul, nu în roz, dar nici în negru?

Sergiu I. Stănilă: În această direcție trebuie citit îndemnul Comisiei Permanente a UNBR, îndemnul Președintelui UNBR. Avocatul trebuie să fie pe baricade, să apere drepturile și interesele clientului său, indiferent de cum va arăta viitorul. Din întrebarea Dvs. s-ar deduce un viitor gri, însă de noi depinde ce culoare va predomina.

Alina Matei: La început de an a fost protestul magistraţilor care a condus la amânari de termene, acum trecem prin perioada în care Coronavirusul e în putere, aducând noi amânări de judecare a cauzelor. Şi cu drepturile oamenilor când ne vom ocupa?

Sergiu I. Stănilă: Această întrebare trebuie adresată celor care au declanșat protestul. Sigur a fost adresată, sigur nu ați primit răspuns. Justiția funcționează la capacitate redusă, judecându-se doar cauzele definite ca fiind urgente. În consecință, ne putem imagina o împărțire a drepturile justițiabilului, în drepturi urgente și drepturi mai puțin urgente? Primele beneficiază de protecție în această perioadă, a doua categorie mai așteaptă? Întrebarea Dvs., împreună cu răspunsul pe care l-am dat, îmi aduc din nou aminte de ’’sprijinul’’ guvernului pentru avocați, guvern care ne amenință cu excluderea din profesie, dacă nu ne continuăm activitatea. Să se aplice același tratament juridic sau unul asemănător și magistratului, care în această perioadă lucrează aproximativ 10% din capacitatea normală? Fără pretenția de a reda un procent exact, dar în mod sigur acesta este mult sub 50%. Nu de alta, dar suntem parteneri indispensabili.

Alina Matei: Viaţa este lucrul cel mai bun din câte s-au inventat vreodată, spunea atât de simplu şi frumos Gabriel Garcia Marquez. Şi deşi este stare de urgenţă şi aproape totul este suspendat, minţile noastre nu sunt suspendate, aşa cum la fel de frumos şi simplu spunea doamna Profesor Marieta Avram pe o reţea de socializare, vă întreb în ce măsură vă preocupă aspectele economice ale efectelor Coronavirusului pentru dumneavoastra ca avocat, dar şi ca Decan al Baroului Timiş?

Sergiu I. Stănilă: În opinia mea, criza sanitară va fi urmată de o puternică criză economică care ne va afecta pe toți. Va trebui să analizăm situația de fapt, atunci când vom fi în fața ei și să luăm cele mai înțelepte măsuri, pentru protejarea noastră, dar și pentru funcționarea instituțională. O discuție în faza actuală este prematură, întrucât doar atunci când vom putea vedea dimensiunile reale ale unei asemenea crize economice, vom putea reacționa eficient și corespunzător.

Alina Matei: Zewa va cumpăra Google. 🙂 M-a amuzat când am citit. Aveţi una mai bună?

Sergiu I. Stănilă: Schimb o sticlă de spirt și o cutie de măști, cu un apartament în centru. 🙂

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Sergiu I. Stănilă: Cred că este un moment propice să utilizăm la maxim beneficiile pe care le oferă JURIDICE.ro cititorilor săi, sens în care să ne comportăm în consecință. Să fim și să rămânem sănătoși!

Alina Matei: Mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine.

Sergiu I. Stănilă: Eu vă mulțumesc pentru ocazia oferită și vă asigur că răspund cu aceeași plăcere oricăror inițiative lansate de JURIDICE.ro.

 
Secţiuni: Covid 19 Legal React, Interviuri, Selected, UNBR+INPPA+Barouri, VIDEO | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD