Cornel Popa
Prezentul document conține un rezumat al principalelor prevederi ale art. X din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 29/2020 („OUG 29/2020”), prin care se stabilesc unele măsuri de sprijin la derularea unor contracte comerciale. OUG 29/2020 a fost publicată la 21.03.2020 și a intrat în vigoare la aceeași dată.
1. Cine sunt beneficiarii?
Beneficiarii măsurilor dispuse de OUG 29/2020 sunt întreprinderile mici și mijlocii („IMM”) (care se bucură de aplicarea tuturor măsurilor de sprijin prevăzute de art. X), membrii profesiilor liberale, federațiile sportive naționale și cluburile sportive (care se bucură numai de amânarea plății utilităților și chiriei).
Profesiile liberale vizate de art. X sunt notarii publici, avocații, executorii judecătorești (categorii care au și obligația de asigurare a continuității activității), precum și cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice în care își desfășoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane.
Pentru IMM-uri se păstrează definiția din Legea nr. 346/2004, respectiv întreprinderile care:
a) Au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250;
b) Realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații financiare aprobate. Prin active totale se înțelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans.
2. Amânarea plății pentru utilități și chirie
Condițiile pentru amânarea plății sunt următoarele:
a) Beneficiarii să-și fi întrerupt total sau parțial activitatea în baza deciziilor emise de autoritățile publice;
b) Amânarea se acordă pe durata stării de urgență;
c) Beneficiarii trebuie să dețină certificatul de situație de urgență.
Utilitățile pentru care se acordă amânarea la plată sunt electricitatea, gazele naturale, apa, serviciile telefonice și de internet. Amânarea plății chiriei se acordă pentru sediul principal și sediile secundare.
Este neclar care este termenul pentru care se acordă amânarea la plată. Soluția legislativă prezentată creează riscul ca beneficiarii măsurii de sprijin să aibă de achitat sume mari de bani în perioada imediat următoare încetării stării de urgență, ceea ce ar putea să fie dificil din punct de vedere economic.
3. Părțile au obligația de negociere
Prevederile art. X alin. (2) din OUG 29/2020 impun părților la un contract la care una dintre părți este o IMM obligația de a negocia pentru adaptarea clauzelor contractuale, cu luarea în seamă a condițiilor excepționale generate de starea de urgență. Prevederea se referă la „alte” contracte decât cele privind utilitățile și chiria.
Negocierea trebuie să fie efectivă, iar nu doar un proces formal. Coordonatele și obiectivele negocierii rezultă din anumite prevederi din preambulul OUG 29/2020, respectiv:
a) Loialitate contractuală;
b) Disponibilitate de adaptare a raporturilor de afaceri la provocările și dificultățile traversate de întreaga națiune;
c) Continuarea producției și a consumului;
d) Măsurile excepționale trebuie să vizeze nu abandonarea raporturilor contractuale, ci renegocierea și adaptarea la aceste condiții vitrege.
Renegocierea poate avea loc în orice modalitate, inclusiv prin comunicarea de înscrisuri prin mijloace electronice.
4. Dacă renegocierea nu a avut succes, atunci se poate invoca forța majoră
Conform art. X alin. (2), forța majoră împotriva IMM-urilor se poate invoca numai după epuizarea variantei negocierii. Se prezumă că este forță majoră împrejurarea care îndeplinește următoarele condiții:
a) Este imprevizibilă, absolut invincibilă și inevitabilă, conform art. 1351 alin. (2) Cod civil;
b) Rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei de Covid-19;
c) A afectat activitatea beneficiarului ordonanței;
d) Afectarea activității este dovedită prin certificat de situație de urgență.
Prezumția este relativă și poate fi răsturnată de partea interesată prin orice mijloc de probă.
Caracterul imprevizibil se raportează la momentul nașterii raportului juridic afectat. Nu vor fi considerate ca imprevizibile măsurile luate de autorități în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgență.
5. Este art. X o reglementare mai restrictivă decât Codul civil în privința forței majore?
Reglementarea sus-citată prezintă mai multe probleme care ar putea complica situația juridică a IMM- urilor interesate de a invoca forța majoră, printre care cel puțin următoarele:
a) Art. X se referă numai la forța majoră, iar nu și la cazul fortuit, care, și acesta, poate reprezenta o cauză de exonerare de răspundere, suspendare sau încetare a contractului;
b) Scopul reglementării este îmbunătățirea situației juridice a beneficiarilor. De aceea, se va putea susține că dacă reglementarea din Codul civil sau din contractul dintre părți este mai favorabilă pentru IMM-uri, atunci ar urma de principiu să se aplice aceea;
c) Nu este clară distincția între evenimentul de forță majoră și consecințele acestuia (care se pot prelungi în timp mult după încetarea cazului de forță majoră);
d) Adoptarea anumitor măsuri de către autoritățile române poate reprezenta numai un caz particular de forță majoră sau caz fortuit. În anumite cazuri, forța majoră poate rezulta din însăși apariția epidemiei sau pandemiei de Covid-19, din blocarea lanțului de distribuție comercială sau măsuri administrative adoptate de alte state.
6. Scutirea de la plata penalităților
Penalitățile stipulate pentru întârzieri în executarea obligațiilor decurgând din contractele încheiate cu autoritățile publice de către IMM-uri nu se datorează pentru durata stării de urgență.
Cornel Popa, Partner ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.