Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Cât de responsabilă este China pentru prejudiciul cauzat de extinderea pandemiei de coronavirus?
30.03.2020 | Andreea DUMITRESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Andreea Dumitrescu

Andreea Dumitrescu

1. Contextul general

Apărut la sfârșitul anului 2019 în China în centrul orașului Wuhan, sub forma unei pneumonii de cauză necunoscută,  noul coronavirus[1] s-a extins rapid pe continentul asiatic și ulterior în Europa și Statele Unite ale Americii, evoluând într- o epidemie de amploare, pe care în martie 2020 O.M.S [2] a declarat-o pandemie.

Până la momentul redactării prezentei lucrări, epidemia de coronavirus [3] a cauzat peste 500 000 de infectări și peste 23 000 de decese, cele mai afectate state fiind China (peste 81 000 de cazuri din care peste 3000 de decese) și Italia (cu peste 80 000 de infectări și peste 8000 de decese).[4]

În prezent epidemia începe să se extindă masiv și în Statele Unite al Americii.

Dat fiind rata mare de contagiozitate și lipsa de imunitate a populației la noul coronavirus, statele afectate au fost nevoite să aplice măsuri dure în combaterea acestuia, care determină încălcarea dreptului la liberă circulație, încălcarea dreptului la muncă, libertatea întrunirilor, libertatea economică, etc.

În aplicarea măsurilor împotriva răspândirii noului coronavirus, România s-a aflat sub impactul celor produse în Italia, statul european cel mai profund afectat, și în plan global, chiar mai profund afectat decât China.

Astfel, prin Decretul nr. 195/16.03.2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 212/16.03.2020, Președintele României a declarat starea de urgență, iar prin Ordonanța Militară nr. 2/21.03.2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 232/21.03.2020, au fost luate unele măsuri care vizează distanțarea și izolarea socială a populației, cum ar fi restricții de circulație aplicate persoanelor fizice, suspendarea temporară a activităților de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici, cu excepția vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice și a serviciilor de curățătorie.

Ca și alte state europene, în acest moment România este într-un „lockdown” aproape total, pe o perioadă practic nedeterminată.

Trecând peste oportunitatea aplicării unor astfel de măsuri, ceea ce nu reprezintă obiectul prezentei lucrări, vom încerca să analizăm pierderile pe care extinderea noului coronavirus în România le-au generat, le generează și le vor genera din punct de vedere medical, psihologic, economic, social și cultural.

Totodată ne vom îndrepta atenția și asupra modalității în care putem încerca recuperarea prejudiciilor suferite datorită situației create.

În prezent în România avem 1029 de infectări cu virsulul SARS-CoV-2, 94 de persoane vindecate și 18 decese.[5]

Există deficiențe majore în sistemul medical, posibilitatea supraaglomerării acestuia fiind din ce în ce mai reală.

La nivelul societății este instaurată o panică generalizată.

Societățile comerciale, indiferent de dimensiunea acestora își suspendă activitatea și își trimit salariații în șomaj tehnic pe durată nedeterminată.

Unele dintre acestea își închid porțile definitiv.

Sistemul judiciar este și el paralizat, instanțele de judecată fiind închise publicului cel puțin până în data de 04.05.2020, în tot acest interval fiind soluționate doar cauzele urgente, arhivele fiind închise atât pentru public cât și pentru avocați, toate documentele fiind transmise exclusiv prin email sau poștă.

Nimeni nu poate preciza cât va dura această situație.

Acestea fiind zise, constatăm că în plan local, pierderile generate de epidemia de coronavirus sunt practic incomensurabile.

Altfel spus, recuperarea acestor pierderi constituie un aspect de interes general, care, o dată ce extinderea virusului va fi controlată, trebuie să constituie o prioritate.

2. Fapta. Posibilul caracter ilicit al acesteia. Raportul de cauzalitate faptă prejudiciu. Prejudiciu

2.1 Conform publicației South China Post Morning, primul caz de coronavirus poate fi trasat până la data de 17.11.2019, în provinicia Hubei. din acel moment cazurile înmulțindu-se zilnic.[6]

În data de 27.12.2019 medicul Zhang Jixian, șef al Departamentului de Boli Respiratorii al Spitalului Provinciei Hubei a informat autoritățile că a apărut un nou tip de infecție respiratorie, foarte posibil cauzată de un coronavirus.

În raport de susținerile publicației menționate, la momentul respectiv ar fi existat circa 180 de persoane infectate.

De altfel, conform unor opinii, transmiterea misterioasei infecții de la om la om a fost confirmată  în rândul populației din Wuhan, încă de la jumătatea lunii decembrie (2019) [7].

În data de 30 de decembrie (2019),  Li Wenliang, medic oftalmolog la Spitalul Central Wuhan comunică pe un chat privat către colegii săi că în spitalul unde lucrează sunt internate 7 persoane infectate cu un virus care pare să semene cu SARS.

În aceeași seară Comisia pentru Sănătate trimite o informare către toate spitalele din zonă despre existența unei „pneumonii de cauză necunoscută”, cu dispoziția de a i se comunica noile cazuri, fără a le aduce la cunoștință că poate fi vorba de un virus de tip SARS.

La scurt timp, oficialii din Wuhan au declarat că infecția în speță ar fi izbucnit în Piața Huanan, locație unde în mod frecvent se comercializau animale vii și care imediat a fost închisă.

Totodată, în data de 01.01.2020, autoritățile din Wuhan rețin 8 persoane, sub acuzația că răspândesc zvonuri despre faptul că la spitalele locale ar exista cazuri asemănătoare cu infecțiile cauzate de SARS.

Toate aceste persoane sunt medici, printre aceștia aflându-se și oftalmologul Li.

Cu aceeași ocazie, o agenție de știri locală este avertizată să nu mai lanseze zvonuri referitoare la existența în spitale a virusului SARS.

În tot acest interval de timp, doctorii care s-au confruntat cu cazurile respective, le-au tratat ca și cum ar fi fost vorba despre pneumonii, fără a cunoaște că acestea erau posibile infecții cu un virus de tip SARS, infecții a căror tratare necesita protocoale, măsuri și precauții speciale

Astfel, în această perioadă virusul s-a transmis necontrolat, afectând personalul medical și din ce în ce mai multe persoane.

În toată această perioadă, fără un avertisment clar din partea autorităților chineze, localnicii au participat la festivitățile prilejuite de Anul Nou Chinezesc iar oamenii au călătorit cu frecvența normală din și înspre China.

De abia la data de 11.01.2020, China raportează primul deces cauzat de pneumonia în speță.

Începând cu data de 20.01.2020, au început să fie raportate cazuri și în afara Chinei, în Europa, Statele Unite și Tailanda.

La 23.01.2020, orașul Wuhan este izolat.

De abia în data de 31.01.2020, China face public faptul că virusul se poate transmite de la om la om.[8]

Virusul începe să se răspândească rapid la nivel global, iar în martie 2020 O.M.S. declară pandemie.

2.2 China este membră fondatoare a Organizației Națiunilor Unite din anul 1945 (inițial prin Republica China și începând cu anul 1975 prin China comunistă).

Totodată, China face parte din cele 196 de state cărora li se aplică Regulile Internaționale de Sănătate, document de drept internațional adoptat de către Adunarea Mondială a Sănătății în 1969, cu scopul de a controla 5 boli infecțioase: holera, ciuma, febra galbenă, variola, febra recurentă și tifosul.[9]

În anul 2005, cu ocazia revizuirii regulilor, au fost adăugate pe lista menționată și poliomielita, infecțiile cu SARS și cazurile de gripă determinate de un nou subtip.

Lista menționată se regăsește în Anexa 2 a documentului.

Art. 6 din actul normativ menționat, statuează obligația tuturor „statelor parte de a semnala toate cazurile care apar pe teritoriile lor, făcând uz de dreptul de decizie regăsit în Anexa 2” (la reguli).stabilind că „ Fiecare stat va notifica O.M.S., prin cele mai eficiente mijloace de comunicare disponibile, în termen de 24 de ore de la informarea serviciilor de sănătate publică, despre toate evenimentele care pot constitui o amenințare a sănătății publice de interes internațional, care se produc pe teritoriul său, în conformitate cu dreptul de decizie menționat și despre toate măsurile implementate ca răspuns la aceste evenimente”  și că „Urmare a acestei notificări, statele părți vor continua să comunice O.M.S. în mod oportun, clar și suficient de detailat informații din domeniul sănătății publice disponibile despre evenimentul notificat unde este posibil, fiind incluse definiții, rezultate de laborator, sursa și tipul riscului, numărul cazurilor și al deceselor, condițiile care influențează răspândirea bolii și măsurile luate…..” 

Reținând cele expuse mai sus, constatăm că statul chinez avea obligația să raporteze imediat către O.M.S. apariția noului virus de tip SARS, lucru pe care acesta l-a făcut cu întârziere și prin furnizarea de informații insuficiente, ceea ce constituie o eludare a dispozițiilor citate.

Mergând mai departe cu analiza obligațiilor de care este ținută China, constatăm că în anul 2001 aceasta a  ratificat Pactul privind drepturile economice, sociale și culturale [10], ratificat de România în anul 1974.

Menționăm că art.11, 12 și 13 din pact  recunosc dreptul individului la un nivel de trai îndestulător pentru el și pentru familia sa, dreptul la sănătate fizică și mintală și dreptul la educație, drepturi care, pe fundalul crizei generate de pandemie, vor fi profund afectate.

În plus față de cele arătate, în desfășurarea politicii externe, Constituția Chinei consacră 5 principii fundamentale, acestea fiind: suveranitatea și integritatea teritorială, neagresiunea reciprocă, neimplicarea în politicile interne ale statelor, egalitatea și avantajul reciproc și coexistența în pace.

Astfel, în aplicarea principiilor enunțate în relațiile internaționale, China își declară o conduită diligentă, conduită care are ca finalitate atât bunăstarea sa cât și a celorlalte state și naționalități, obținându-se avantaje reciproce.

Conform aceleiași Constituții, un mijloc prin care se poate atinge acest obiectiv este asistarea reciprocă.

Revenind la situația de fapt, respectiv la modalitatea în care China a înțeles să gestioneze evoluția epidemiei de COVID 19, constatăm că aceasta a produs consecințe incuantificabile asupra tuturor statelor europene, România aflându-se printre acestea.

Concret, în contextul în care există dovezi în sensul că statul chinez nu a luat diligențele necesare pentru a preveni extinderea epidemiei și a grăbi stingerea acesteia, se constată fără posibilitate de tăgadă că acesta a eludat în mod vădit principii fundamentale consacrate de propria sa constituție, respectiv regula obținerii beneficiului mutual.

Astfel, tocmai în perioada critică în care epidemia de coronavirus putea fi stopată și chiar redusă, aparent, autoritățile chineze au evitat să ia măsurile necesare[11], urmărind exclusiv protejarea interesului economic local, cu consecința generării unei crize majore la nivel global.

Este evident că această criză are mai multe fațete, respectiv medicală, economică, socială, etc., în viața de zi cu zi aceasta cunoscând o paletă largă, de la periclitarea sau chiar încălcarea dreptului la viață până la drepturi precum dreptul la muncă sau la un nivel de trai decent, libertatea economică, garanții care, în parte se găsesc și în  Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, pe care China este ținută să îl respecte.

2.3 Punctual, atât în România cât și în alte țări, cel puțin în prezent, consecințele epidemiei care a izbucnit în China sunt următoarele:
– există un număr foarte mare de îmbolnăviri cu coronavirus (printre care și decese), cifra fiind în continuă creștere;
– chiar dacă un număr foarte mare de persoane s-au vindecat, nimeni nu cunoaște ce efecte va produce infecția cu virusul SARS-CoV-2 asupra organismului acestora, pe termen lung;
– pentru a preveni răspândirea epidemiei a fost și este nevoie de luarea unor măsuri de izolare și distanțare socială a indivizilor nemaiîntâlnite până în prezent și care produc un stres psihic extrem de mare;
– în demersul de realizare a izolării împotriva virusului, s-au închis societăți comerciale, fabrici, uzine, magazine, instituții, etc.;
– pentru a se evita aglomerarea spitalelor, s-au amânat toate intervențiile care nu au caracter urgent și persoanele au fost externate;
– s-au închis spitale datorită contaminării totale cu virusul SARS-CoV-2 (inclusiv a personalului medical și sanitar);
– cursurile școlare și universitare au fost suspendate pe durată nedeterminată, conturându-se cât mai pregnant varianta ca anul școlar 2019-2020 să se repete;
– industria turismului este în colaps.

Este mai mult decât evident că în contextul expus mai sus, vorbim de o afectare masivă a drepturilor fundamentale ale fiecărui individ în parte, individ care, poate deja a luat boala și se luptă cu ea, poate își va pierde viața sau, căruia, chiar dacă va fi ocolit de virus, îi vor fi afectate nivelul de trai, dreptul la liberă circulație, dreptul la intimitate, cel puțin pe termen scurt sau mediu.

Spre deosebire de China, unde protecția drepturilor omului este o himeră, în România, toate drepturile enumerate mai sus sunt protejate și garantate de Constituție.

Astfel, în România, dreptul la viață, libertatea individuală, dreptul la apărare, dreptul la liberă, circulație, viața intimă, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învățătură, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la muncă, libertatea întrunirilor și libertatea economică sunt protejate de art.22-23, art. 25-27, art. 32, at. 34 , art. 39, art.41 și art. 45 din Constituție.

Din perspectiva normelor de drept civil, reținem că în România, o parte din drepturile menționate mai sus sunt consfințite și de dispozițiile Legii nr.287/2009 privind Codul Civil.

Prevederile art. 14 și 15 din actul normativ menționat consacră buna credință în exercițiul tuturor drepturilor și îndeplinirea tuturor obligațiilor și statuează în mod imperativ că „niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe” .

Dispozițiile art. 61 și 64 din Codul Civil garantează viața, sănătatea și integritatea fizică și psihică a oricărei persoane, cele ale art. 71 din același act normativ – respectarea vieții private, cu interzicerea imixtiunii în viața intimă, personală sau de familie, iar cele ale art. 72 – dreptul la demnitate.

Or prin măsurile pe care statul român este nevoit să le ia pentru a combate epidemia națională de COVID 19,  pot fi încălcate sau limitate exact garanțiile menționate mai sus, garanții de care trebuie să se bucure orice cetățean român.

Acestea fiind zise, este posibil ca pandemia de coronavirus să fi fost determinată de neglijența sau poate chiar de acțiuni disimulative ale statului chinez, fără intenția acestuia de a răspândi virusul,  conduită care eludează cel puțin Regulile Internaționale de SănătatePactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Constituțiile română și chineză, și legea civilă română.

În concluzie, în acest context, poate fi conturat un raport de cauzalitate între fapta în sine și producerea prejudiciului, ceea ce ar putea duce la angajarea răspunderii legale, ipotetic putând fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 357 C.C.

Sintetizând cele expuse, se poate constata că prin posibile fapte cu un posibil caracter ilicit, statul chinez, împreună cu autoritățile acestuia (Comisia Națională pentru Sănătate chineză [12], Consiliul de Stat al R.P.C.[13], Ministerul Gestionării Situațiilor de Urgență, Ministerul Afacerilor Civile, Guvernul Local al Provinciei Hubei și Municipalitatea localității Wuhan) au creat premizele extinderii epidemiei de coronavirus în România, cu toate consecințele expuse mai sus, generând pierderi incomensurabile.

Este evident că o eventuală acțiune în justiție în vederea recuperării prejudiciului cauzat de extinderea pandemiei cu coronavirus, acțiune formulată împotriva statului chinez și a autorităților menționate, constituie un demers întemeiat pe baza unui probatoriu vast și extrem de elaborat, deosebit de dificil de realizat, dar nu imposibil.


[1] Denumit Oficial de Organizația Mondială a Sănătații SARS-CoV-2 severe acute respiratory syndrome coronavirus  https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technical-guidance/naming-the-coronavirus-disease-(covid-2019)-and-the-virus-that-causes-it
[2] Organizația Mondială a Sănătații
[3] Denumită Oficial  COVID-19  coronavirus disease  https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technical-guidance/naming-the-coronavirus-disease-(covid-2019)-and-the-virus-that-causes-it
[4] https://www.worldometers.info/coronavirus
[5] https://www.worldometers.info/coronavirus/
[6] www.scmp.com/news/china/society/article/3074991/coronavirus-chinas-first-confirmed-covid-19-case-traced-back
[7] Early Transmission Dynamics in Wuhan, China, of Novel Coronavirus–Infected Pneumonia, publicat în The New England Journal of Medicine
[8] https://tibet.net/china-is-legally-responsible-for-covid-19-damage-and-claims-could-be-in-the-trillions/
[9] https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/246107/9789241580496-eng.pdf;jsessionid=F71AC36ABD719146AE114B4FDE470E59?sequence=1
[10] https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/TreatyBodyExternal/Treaty.aspx?CountryID=36&Lang=EN
[11] https://www.theguardian.com/science/2020/jan/27/china-coronavirus-who-to-hold-special-meeting-in-beijing-as-death-toll-jumps
[12] http://en.nhc.gov.cn/  
[13] http://english.www.gov.cn/ 


Avocat Andreea Dumitrescu


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.