Covid-19 Legal React
AbonamentePlatinum members
 1 comentariu

Certificatul de situație de urgență. Ghid complet


30.03.2020 | Corina Georgiana CIOROIU
Secţiuni: Content, Covid 19 Legal React, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Corina Georgiana Cioroiu

Corina Georgiana Cioroiu

Încă de la publicarea Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României în Monitorul Oficial nr. 212/12.03.2020, s-a vorbit despre certificatul de situație de urgență, eliberat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la cererea operatorilor economici a căror activitate este afectată de pandemia cauzată de virusul COVID-19, fără a se specifica însă utilitatea sa și procedura de obținere. Acest material își propune să răspundă la un număr cât mai mare de întrebări referitoare la obținerea și utilitatea acestor certificate.

Ce este CSU și cine îl emite?
Prin O.U.G. nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, publicat în Monitorul Oficial nr. 230 din 21.03.2020, s-au adus lămuriri cu privire la utilitatea certificatului de situație de urgență, dar și cu privire la entitățile care pot solicita eliberarea lui. Astfel, potrivit art. X din O.U.G. nr. 29/2020, certificatul de situație de urgență (denumit, în continuare, CSU) este un document eliberat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la cererea operatorilor economici a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente. Formele CSU sunt cele prevăzute în Anexa nr. 1, respectiv în Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial nr. 248/25.03.2020. Este important de reținut faptul că CSU sunt valabile fără semnătură și ștampilă, astfel cum prevede art. 10 din Ordinul nr. 791/2020. Orice persoană interesată va putea verifica CSU emis unui operator economic, după seria și numărul documentului, pe platforma http://prevenire.gov.ro. Astfel, se înțelege că toate certificatele de situații de urgență care vor fi eliberate solicitanților, vor fi publicate, spre a fi verificate de către orice terț. Prin același Ordin, Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri i s-a impus obligația de a asigura funcționalitatea platformei http://prevenire.gov.ro, în termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al actului normativ, astfel că data-limită până la care se va asigura adaptarea platformei este de 30.03.2020.

Tipuri de CSU
Potrivit art. 2 din Ordinul 791/2020, CSU sunt emise în două forme. Este de reținu faptul că un solicitant poate cere eliberarea unui singur CSU.

  1. CSU de Tip 1 (Albastru). Acest tip de CSU se emite celor a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente în perioada stării de urgență decretate. Se au în vedere entitățile care au fost obligate prin lege să își întrerupă total sau parțial activitatea, deci nu și cele a căror activitate a fost afectată de pandemie. Astfel, beneficiarii CSU de tip 1 sunt:
  2. Unitățile și instituțiile de învățământ, inclusiv cele private, a căror activitate a fost suspendată prin art. 49 din Decretul nr. 195/2020;
  3. Unitățile a căror activitate este cea de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, organizate de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte spații publice. Acestor entități li s-a permis, prin excepție, desfășurarea în continuare a activității, însă prin organizarea activității sub formă de drive-in, room-service sau livrare directă la client. O parte dintre aceste entități și-au suspendat temporar întreaga activitate, iar o parte și-au continuat activitatea conform excepției impuse. Ambele categorii de entități se încadrează la eliberarea CSU de Tip 1, chiar și cele care își desfășoară în continuare activitatea, în considerarea faptului că activitatea lor a fost restrânsă ca urmare a interdicției de a servi produse în spații publice. Activitatea acestei categorii de entități a fost suspendată / restrânsă prin art. 1 din Ordonanță militară nr. 1/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 219 din 18.03.2020.
  4. Activitatea oricăror entități care organizează evenimente ce presupun participarea a peste 100 de persoane în spații deschise. În această categorie, putem include, de exemplu, saloanele care organizează evenimente sociale (nunți, botezuri etc.), cluburi de noapte. Activitatea acestei categorii de entități a fost suspendată prin art. 3 din Ordonanța militară nr. 1/2020.
  5. Activitatea cabinetelor de medicină dentară, indiferent de forma de organizare a activității. Cu titlu de excepție, se permit numai intervențiile stomatologice urgente. Activitatea acestei categorii de entități a fost suspendată prin art. 1 din Ordonanța militară nr. 2/2020.
  6. Activitatea de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici, cu excepția vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice, a serviciilor de curățătorie, vânzării produselor și serviciilor de optică medicală, precum și vânzării produselor electronice și electrocasnice care asigură livrarea acestor produse la ușa clientului. Cu alte cuvinte, orice activitate desfășurată în centrele comerciale, cu excepțiile prevăzute mai sus, a fost suspendată temporar. În situația în care entitatea își desfășura activitatea exclusiv în centrul comercial, activitatea sa a fost întreruptă total. Pe de altă parte, în situația în care entitatea a înregistrat punct de lucru / sediu secundar în cadrul centrului comercial, activitatea sa a fost întreruptă parțial. În ambele situații, entitatea se încadrează la obținerea CSU de Tip 1, ceea ce înseamnă că, în altă ordine de idei, orice entitate care își desfășura activitatea în centrele comerciale poate obține CSU de Tip 1. Entităților care funcționau în centrele comerciale, cu excepțiile prevăzute mai sus, li s-a suspendat activitatea prin art. 2 din Ordonanța militară nr. 2/2020.
  7. Activități culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc. Activitatea acestor entități a fost suspendată prin art. 2 din Ordonanța militară nr. 1/2020.  
  8. Serviciile de transport. Deși nu rezultă în mod direct din lege, avem în vedere interdicția instituită prin art. 3 din Ordonanța militară nr. 2/2020, conform căreia circulația persoanelor în afara locuinței se va efectua cu respectarea regulilor generale de răspândire a COVID-19, respectiv prin evitarea formării oricărui grup de persoane. În înțelesul art. 2 alin. (2) din același act normativ, prin „grup de persoane” se înțelege alăturarea unui număr mai mare de 3 persoane care nu locuiesc împreună.
  9. Entități care organizează activități fizice colective. Sălile de fitness, cluburile de yoga și orice alte entități care organizează grupuri de oameni în vederea desfășurării de activități fizice au activitatea suspendată din aceleași rațiuni aplicabile serviciilor de transport.
  10. Orice alte entități care organizează și desfășoară activități ce presupun formarea grupurilor mai mari de 3 persoane.
  11. Orice alte entități a căror activitate va fi suspendată prin orice alt act normativ care se va adopta în perioada stării de urgență instituite pe teritoriul României, dacă va fi cazul.
  12. CSU de Tip 2 (Galben). Acest tip de CSU se emite solicitanților care, în baza declarației pe proprie răspundere, arată că au înregistrat o diminuare a încasărilor în martie 2020 cu un procent de minim 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020. În această situație, se ridică anumite probleme de ordin contabil cu privire la termenul de „încasări”. Întrucât nu face obiectul prezentului studiu, vom evita să intrăm în detalii, însă este important de reținut că trebuie să se facă distincție între „cifră de afaceri”, tipurile de venituri și termenul de „încasări”, conform înțelesului lor dat de Ordinul MFP nr. 1.802/2014. În opinia noastră, „încasările” se vor raporta la activitatea curentă a entității, respectiv la veniturile din exploatare, în înțelesul pct. 435 din Anexa la Ordinului MFP nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiilor financiare anuale consolidate. Potrivit actului normativ menționat, „veniturile din exploatare” cuprind: (a) venituri din vânzarea de produse și mărfuri, venituri din prestări de servicii, precum și venituri din vânzarea de locuințe numai dacă obiectul principal al entității este cel de obținere / vânzare a locuințelor; (b) venituri din producția de imobilizări; (c) venituri din subvenții de exploatare; (d) alte venituri din exploatarea curentă, inclusiv cele din creanțele recuperate ori penalități contractuale. Se vor exclude veniturile financiare și veniturile din investiții, inclusiv veniturile din vânzarea unor active, dacă această vânzare nu intră în obiectul principal de activitate al entității. Deși cele expuse mai sus reprezintă doar o opinie, chestiunea „încasărilor” va rămâne de deslușit de către experții contabili însă, indiferent de situație, în final reprezentantul legal al entității care solicită eliberarea CSU va fi unicul responsabil pentru declararea îndeplinirii acestei condiții. Mergând mai departe, trebuie reținut că această condiție impusă pentru obținerea CSU de tip 2 are în vedere următoarele etape: (1) efectuarea mediei încasărilor din ianuarie 2020 și februarie 2020; (2) determinarea încasărilor din luna martie 2020; (3) verificarea diminuării cu cel puțin 25% a sumei de la etapa (2) în raport cu cea determinată în etapa (1). La fel de important de reținut este faptul că diminuarea din martie 2020 cu cel puțin 25% față de media ianuarie 2020 – februarie 2020 trebuie să se datoreze efectelor pandemiei cauzate de virusul COVID-19. De exemplu, o entitate al cărei obiect de activitate reprezintă comercializarea unor produse exclusiv online nu poate justifica faptul că diminuarea încasărilor se datorează efectelor pandemiei.       

Cine poate obține CSU?
Certificatul de situații de urgență poate fi solicitat de către întreprinderile mici și mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, așa cum prevede art. X din O.U.G. nr. 29/2020. Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 681 din 29.07.2004, întreprinderile mici și mijlocii sunt definite ca acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: (a) au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250; (b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații financiare aprobate. Prin active totale, se înțelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans. Clasificarea și delimitarea întreprinderilor în funcție de mărime sunt prevăzute la art. 4 din același act normativ.

În ceea ce privește forma de organizare a întreprinderilor mici și mijlocii, prin raportare la înregistrarea lor în diverse registre de publicitate, vom avea în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 346/2004: „În sensul prezentei legi, prin întreprindere se înțelege orice formă de organizare a unei activități economice, autorizată potrivit legilor în vigoare să facă activități de producție, comerț sau prestări de servicii, în scopul obținerii de venituri, în condiții de concurență, respectiv: societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, societăți cooperative, persoane fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale și întreprinderile familiale, autorizate potrivit dispozițiilor legale în vigoare, care desfășoară activități economice.” De asemenea, vom avea în vedere și dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 346/2004: „Prevederile prezentei legi sunt aplicabile și asociațiilor și fundațiilor, cooperativelor agricole și societăților agricole care desfășoară activități economice.” Practic, orice entitate poate solicita emiterea CSU, atât timp cât desfășoară activitate de tip economic.

Mergând mai departe, ajungem la dispozițiile art. X alin. (9) din O.U.G. nr. 29/2020, care arată că pot solicita emiterea CSU și îl pot utiliza inclusiv cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice în care își desfășoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane și care a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice. O primă observație care se impune este sintagma „în orice formă”, prin care se înțelege că pot beneficia de CSU inclusiv cabinetele care sunt organizate sub formă de cabinet medical individual, potrivit legislație specifice fiecărei profesii medicale. Cu alte cuvinte, pentru această categorie de beneficiari ai CSU nu este obligatorie exercitarea activității medicale în formele prevăzute de Legea nr. 346/2004. Dispozițiile Ordonanței menționează, totuși, că printr-o hotărâre a Guvernului se vor determina criteriile pe baza cărora sunt stabiliți beneficiarii acestor măsuri. În ceea ce privește activitatea cabinetelor stomatologice, este important de reținut faptul că, prin art. 1 alin. (1) din Ordonanța militară nr. 2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii  COVID-19, publicată în Monitorul Oficial nr. 232/21.03.2020, s-a suspendat temporar activitatea în cabinetele de medicină dentară, cu excepția prevăzută la alin. (2), respectiv a intervențiilor stomatologice de urgență. Din acest motiv, apreciem că toate cabinetele stomatologice pot solicita emiterea CSU, indiferent de forma lor de organizare, urmând ca numai criteriile de stabilire a cabinetelor medicilor de familie să fie determinate ulterior, prin hotărâre a Guvernului.

O altă categorie de entități pot beneficia de emiterea CSU, respectiv categoria de societăți civile. Potrivit art. X alin. (5) din O.U.G. nr. 29/2020, „Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile, în mod corespunzător, și pentru următoarele profesii care îndeplinesc servicii de interes public: formele de exercitare a profesiei de notar public, formele de exercitare a profesiei de avocat și formele de organizare a activității profesiei de executor judecătoresc, a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice (…) Criteriile pe baza cărora sunt stabiliți beneficiarii acestor măsuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.” O primă observație care se impune cu privire la posibilitatea acestei categorii de entități de a solicita emiterea CSU este faptul că se exclud alte profesii care aparțin aceleiași categorii, respectiv activitatea de exercitare a profesiei de practician în insolvență. În această categorie, ar fi trebuit să fie prevăzute inclusiv următoarele activități și profesii: contabili, consultanți fiscali, juriști, auditori, experți (evaluatori, tehnici) etc. O a doua observație care se impune este aceea că nu pot solicita emiterea CSU entitățile prevăzute la art. X alin. (5) din O.U.G. nr. 29/2020, întrucât nu a fost publicată, până la acest moment, nicio hotărâre a Guvernului prin care să se determine criteriile de stabilire a acestei categorii de entități. De asemenea, trebuie să avem în vedere și dispozițiile art. X alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2020, potrivit cărora avocații, notarii și executorii judecătorești sunt obligați să își continue activitatea, pe toată perioada de urgență, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară, sub sancțiunea excluderii din profesie. Cu alte cuvinte, deși avocații, notarii și executorii judecătorești sunt obligați să-și exercite profesia, legiuitorul a apreciat că inclusiv activitatea lor justifică obținerea CSU. Mai mult, legea prevede sancțiuni inclusiv pentru angajații acestei categorii de entități care refuză să-și îndeplinească sarcinile de serviciu asumate prin CIM. Sancțiunea prevăzută pentru acești salariați constă în excluderea lor de la beneficiile de asistență socială sau orice alte facilități care se vor acorda pe perioada stării de urgență.

Ultima categorie de beneficiari ai CSU este prevăzută în art. X alin. (10) din O.U.G. nr. 29/2020, respectiv federațiile sportive naționale și cluburile sportive care dețin certificat de identitate sportivă și a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice pentru prevenirea și combaterea pandemiei. Criteriile pe baza cărora sunt stabiliți beneficiarii acestei măsuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Rezumând cele expuse mai sus, pot solicita emiterea CSU următoarele categorii de entități:

  • IMM-urile, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 și care îndeplinesc următoarele condiții: (a) au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250; (b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații financiare aprobate. În categoria IMM-urilor, intră următoarele entități: societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, societăți cooperative, persoane fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale și întreprinderile familiale, autorizate potrivit dispozițiilor legale în vigoare, asociațiile și fundațiile, cooperativele agricole și societățile agricole care desfășoară activități economice.
  • Alte categorii adiționale de entități care pot solicita emiterea CSU, după stabilirea criteriilor pe baza cărora sunt determinați, prin hotărâri ulterioare ale Guvernului, sunt: cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice, formele de exercitare a profesiei de notar public, formele de exercitare a profesiei de avocat și formele de organizare a activității profesiei de executor judecătoresc, precum și federațiile sportive naționale și cluburile sportive care dețin certificat de identitate sportivă.

Solicitarea propriu-zisă a emiterii CSU se va putea efectua, direct, de către organele de conducere ale entităților ce pot beneficia de emiterea acestuia. Prin excepție, orice împuternicit deținător de semnătură electronică poate solicita emiterea CSU, în numele beneficiarului. Potrivit art. 8 din Ordinul 791/2020, solicitarea și documentele prevăzute de lege se vor încărca în platforma Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri fie sub semnătura electronică a reprezentantului legal al solicitantului, fie sub semnătura electronică a unui împuternicit al solicitantului. Așa fiind, orice persoană care deține semnătură electronică poate solicita emiterea CSU în numele unei entități. Prin alte persoane, putem înțelege în principiu profesioniști din mediul economic și juridic, respectiv experți contabili și avocați, dar nu numai. Un astfel de serviciu, externalizat de solicitanți, poate să devină esențial, având în vedere durata extrem de scurtă a posibilității de obținere a CSU în raport cu numărul solicitanților.

Când se poate obține?
Durata în care se poate obține CSU este extrem de scurtă, respectiv de la data la care va fi funcțională platforma Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, până în ultima zi de situație de urgență instituită pe teritoriul României care, în acest moment, este data de 16.04.2020.

În ceea ce privește termenul de la care se poate obține CSU, art. 12 din Ordinul 791/2020 statuează că „În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului Ordin (maximum 30.03.2020 – n.n.), Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va asigura adaptarea și funcționarea platformei electronice (…)” Însă platforma poate deveni funcțională chiar și mai devreme, termenul de 5 zile fiind un termen-limită până la care autoritățile și-au asumat punerea în funcțiune a platformei.

Cu privire la termenul-limită până la care se poate solicita CSU, avem în vedere art. 9 din Ordinul 791/2020, conform căruia „Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează CSU doar pe perioada existenței stării de urgență în România.” În acest moment, starea de urgență este instituită până la data de 16.04.2020, însă există posibilitatea prelungirii acesteia cu încă 30 de zile. Cu toate acestea, în momentul de față, termenul-limită până la care se poate solicita eliberarea CSU rămâne 16.03.2020.

Cum se poate obține?
Potrivit art. 5 din Ordinul 791/2020, cererea pentru eliberarea CSU se depune de către solicitantul a cărui activitate a fost afectată de pandemia cauzată de virusul COVID-19, exclusiv electronic, pe platforma Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. În vederea justificării solicitării de emitere a CSU, se solicită mai multe documente, printre care și următoarele, prevăzute expres de actul normativ, indiferent de tipul de CSU solicitat:

  1. Datele de identificare ale solicitantului. Indiferent dacă cererea va fi făcută de către reprezentantul legal al entității solicitante sau de către un împuternicit al acesteia, în cerere se vor înscrie datele entității pentru care se solicită emiterea CSU. Cu titlu de exemplu datele de identificare conțin denumirea solicitantului, sediul social, codul de identificare fiscală, numărul de înregistrare în Registrul Comerțului sau alte registre, ori actul de autorizare în baza căruia funcționează entitatea respectivă. Deși nu se menționează expres, apreciem că solicitantul va trebui să încarce în platformă o copie după Certificatul de înregistrare emis de Registrul Comerțului, ori după alt act de autorizare, în funcție de formalitățile de publicitate efectuate de către solicitant la înființare.
  2. Declarația pe proprie răspundere a reprezentantului legal, prin care acesta atestă că toate informațiile și documentele care stau la baza cererii pentru obținerea CSU sunt conforme cu realitatea și respectă legislația în vigoare raportat la tipul de certificat solicitat. Declarația va purta semnătura electronică a reprezentantului legal ori, în lipsa acesteia, semnătura olografă, cu mențiunea că, în situația în care reprezentantul legal al solicitantului nu deține semnătură electronică, toate documentele încărcate în platformă, inclusiv declarația pe propria răspundere, vor putea fi semnate electronic de către împuternicitul desemnat în acest sens. Cu alte cuvinte, în lipsa semnăturii electronice, niciun solicitant nu va putea obține CSU. Așa fiind, solicitanții care nu dețin semnătură electronică vor împuternici o altă persoană deținătoare de semnătură electronică în vederea obținerii CSU. Declarațiile pe proprie răspundere, câte una pentru fiecare dintre cele două tipuri de CSU, au forma prevăzută în Anexa 3 la Ordinul 791/2020.
  3. Copie după actul de identitate al reprezentantului legal. Întrucât solicitantul depune și o declarație pe proprie răspundere, avem în vedere faptul că veridicitatea datelor personale ale reprezentantului legal care se înscriu în această declarație, va trebui să dovedită prin încărcarea unei copii după actul de identitate al acestuia. Declarația se face în nume personal pentru entitate, cu alte cuvinte reprezentantul legal al solicitantului își asuma integral răspunderea pentru datele și informațiile furnizate în vederea obținerii CSU, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 Cod penal cu privire la falsul în declarații.
  4. Documentele privind autorizarea funcționării, pentru entitățile care nu sunt înregistrate în Registrul Comerțului. De exemplu, în cazul asociațiilor și fundațiilor, actul de autorizare reprezintă hotărârea pronunțată de Judecătoria din raza căreia asociația/fundația își are sediul social cu privire la acordarea personalității juridice și înscrierea ei în Registrul asociațiilor și fundațiilor, ținut de Judecătoria respectivă.
  5. Împuternicirea persoanei deținătoare de semnătură electronică. Deși actul normativ nu precizează expres, credem că printre documentele care sunt necesare obținerii CSU se află și împuternicirea persoanei deținătoare de semnătură electronică, mai precis persoana care solicită efectiv emiterea CSU în numele entității,  mai ales dacă această persoană nu are nicio calitate în entitatea respectivă. De exemplu, în situația în care o entitate solicită expertului său contabil efectuarea acestei proceduri, contabilul respectiv va încărca printre documente inclusiv împuternicirea sa cu privire la obținerea CSU în numele entității. Pct. 6 din modelul de declarație pe proprie răspundere prevăzut în Anexa nr. 3 la Ordinul 791/2020 cuprinde o secțiune dedicată împuternicitului, astfel că împuternicirea nu este obligatorie, dar este recomandată pentru limitarea mandatului, mai precis pentru împuternicirea exclusivă a semnării electronice a documentelor, iar nu pentru asumarea răspunderii de către împuternicit.
  6. Alte informații. Urmează să vedem cu exactitate ce informații suplimentare va cere platforma http://prevenire.gov.ro, odată ce va fi funcțională. În mod cert, se vor solicita datele de contact ale entității ori ale împuternicitului, respectiv e-mail și număr de telefon și/sau fax.
  7. În cazul entităților care se încadrează la condițiile de obținere a CSU de tip 1 (Albastru), acestea nu vor fi nevoite să depună documente financiar-contabile, situația lor derivând din lege, asumată pe proprie răspundere de către reprezentantul legal al entității. În schimb, deși nu credem că vor fi solicitate la depunerea cererii pentru obținerea CSU, entitățile care solicită CSU de tip 2 (Galben), vor fi nevoite să demonstreze diminuarea încasărilor, cu ajutorul balanțelor de verificare pentru lunile ianuarie, februarie și martie 2020 sau o oricăror alte documente financiar-contabile. Cu toate acestea, autoritățile pot verifica situația financiară a încasărilor celor care au solicitat CSU Galben, astfel că entitățile care l-au și obținut trebuie să dovedească îndeplinirea condiției a reducerii cu minim 25% a încasărilor din luna martie față de media ianuarie-februarie. Sancțiunea pentru neîndeplinirea acestei condiții are în vedere anularea facilităților obținute cu ajutorul CSU, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legea civilă și fiscală, precum și răspunderea penală a reprezentantului legal al entității privind săvârșirea infracțiunii de fals în declarații (art. 326 Cod penal).

În cât timp se emit?
Termenul de eliberare a CSU nu este prevăzut cu exactitate, însă art. 5 din Ordinul 791/2020 precizează că eliberarea CSU se va face automat, electronic, după validarea, de către sistem, a solicitării. Cel mai probabil, sistemul va verifica dacă datele înscrise de către solicitant sau împuternicitul acestuia sunt corecte și reale. Cu ajutorul bazei de date a MFP și a Registrelor în care sunt înregistrați diverse entități, sistemul va putea verifica starea de funcționare a entității și va putea compara informațiile înscrise de solicitant cu cele care figurează în bazele de date ale autorităților. De exemplu, o entitate radiată nu va putea beneficia de emiterea CSU. În cazul în care există erori în datele și informațiile furnizate de solicitant / împuternicitul acestuia, probabil sistemul care stă la baza platformei emitente fie va respinge solicitarea, fie va transmite o notificare prin care va solicita remedierea erorilor.

Nu se precizează în mod expres, însă CSU vor fi cu siguranță transmise solicitanților pe adresa de e-mail indicată de către aceștia. În declarația pe proprie răspundere, prevăzută în Anexa nr. 3 la Ordinul 791/2020, solicitantul declară conform pct. 4 că „Adresa de corespondență electronică indicată în cadrul solicitării CSU este veridică, funcțională, verificată de către subsemnatul și accept ca toate informațiile și documentele furnizate de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin intermediul acesteia, să fie considerate ca fiind corespondență transmisă oficial și recepționată.” Probabil acesta este și motivul pentru care CSU vor fi valabile fără semnătură și ștampilă, ci doar în baza numărului și a seriei documentului, urmând ca Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri să creeze o bază de date a CSU eliberate solicitanților, publicată pe platformă, astfel încât orice CSU eliberat să poată fi verificat de terți.

Cât costă?
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează gratuit CSU. Cu toate acestea, în cazul în care solicitantul nu deține semnătură electronică, va putea apela la serviciile unor specialiști din domeniul economic și juridic, care îi vor sprijini cu întreg demersul de obținere a CSU. Trebuie avut în vedere faptul că, probabil, vor exista zeci, dacă nu sute de mii de solicitări de eliberare a CSU, într-un timp foarte scurt, pentru că, așa cum am precizat mai sus, în acest moment termenul-limită până la care se poate solicita eliberarea CSU este 16.04.2020, ceea ce înseamnă mai puțin de trei săptămâni. În schimb, serviciile specialiștilor îi asigură pe solicitanți că efectuează în mod corect tot acest demers, acordând în același timp și consultanță economico-juridică.

La ce folosește?
Următoarele facilități profită entităților care dețin oricare dintre cele două tipuri de CSU, cu două excepții care vor subliniate.

  1. În raporturile cu ANAF sau alți creditori bugetari

Deși nu s-a prevăzut în mod expres, CSU de orice tip poate fi utilizat în cazurile în care entitatea intenționează să beneficieze de măsurile prevăzute în Ordinul nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale. Prin art. VI din O.U.G. nr. 29/2020, s-a prelungit termenul de depunere a notificării privind intenția restructurării obligațiilor bugetare, până la data de 31 iulie 2020.  Pentru a putea beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, entitatea trebuie, printre altele, să prezinte un plan de restructurare. Potrivit art. 4, planul de redresare trebuie să cuprindă o justificare a cauzelor dificultăților financiare a debitorului, precum și amploarea acestora. CSU poate fi folosit în acest scop, justificând atât dificultatea financiară, cât și întinderea ei, prin raportare la tipul de certificat emis. Desigur, entitățile deținătoare de CSU Albastru vor fi considerate a fi mai afectate decât cele deținătoare de CSU Galben. De asemenea, art. 3 din Ordinul 791/2020 arată că CSU se utilizează în raporturile cu instituțiile publice cu pentru obținerea de facilități / măsuri de sprijin.

  1. În raporturile cu autoritățile
    • Indemnizația de șomaj a salariaților

Pe perioada stării de urgență în România, pentru perioada suspendării temporare a contractelor de muncă ale salariaților în temeiul art. 53 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, așa-numitul șomaj tehnic, statul acordă indemnizații salariaților din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în limita a 75% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020 (5.429,00 lei conform art. 15 din lege; 75%=4.071,75 lei). Legea prevede facilități diferite în acest caz, în funcție de tipul de CSU, astfel:

  • Entitățile care dețin CSU Albastru vor primi indemnizație pentru toți angajații ale căror contacte de muncă au fost suspendate conform art. 53 alin. (1) lit. c) din Codul muncii;
  • Entitățile care dețin CSU Galben vor primi indemnizație pentru maximum 75% dintre angajații care au avut contracte de muncă active la data intrării în vigoare a Ordonanței 30/2020, respectiv la data de 21.03.2020. Având în vedere faptul că există entități, de exemplu, cu 2 angajați, potrivit legii numai pentru unul dintre aceștia se va primi indemnizație de șomaj, astfel încât să nu se depășească limita de 75% prevăzută de lege. În cazul acestei categorii de entități, plata efectivă a indemnizației se va face pe baza declarației pe proprie răspundere a reprezentantului legal, din care să rezulte diminuarea cu cel puțin 25% a încasărilor din martie 2020 în raport cu media încasărilor din cele două luni precedente. În acest moment, O.U.G. nr. 30/2020 prevede și condiția privind lipsa „capacității financiare” a entității de a plăti tot fondul salarial, însă se preconizează modificarea actului normativ și renunțarea la această condiție. În cazul în care nu se va renunța la condiția privind capacitatea financiară a entității de a achita tot fondul salarial, vom avea în vedere faptul că legea nu impune nicio ordine a achitării creanțelor fiscale, salariale și de altă natură, astfel încât „capacitatea financiară” se va asocia cu starea de dificultate financiară, așa cum este definită de art. 5 pct. 27 din Legea nr. 85/2014.
  • Indemnizație pentru salariații structurilor sportive, indiferent de forma lor de organizare (S.R.L., O.N.G. etc.).

Art. XI alin. (2) din O.U.G. nr. 30/2020 arată că persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a) – c) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 ale căror contracte de activitate sportivă au fost suspendate din inițiativa angajatorului, ca urmare a efectelor produse de pandemie, beneficiază de o indemnizaţie de 75% din drepturile în bani aferente contraprestaţiei activităţii sportive, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020 (5.429,00 lei; 75%=4.071,75 lei). Persoanele prevăzute de Legea 69/2000 care pot beneficia de această măsură sunt participanți la activitatea sportivă : (a) sportivii; (b) antrenorii; (c) medicii, asistenții medicali, maseurii, kinetoterapeuții și cercetătorii. În lipsa unei mențiuni exprese, indemnizația nu este supusă impozitării și plății contribuțiilor în condițiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsura se aplică pe durata stării de urgență și va putea fi probată cu oricare dintre CSU.      

  • Indemnizație pentru alți profesioniști

Potrivit art. XV din O.U.G. nr. 30/2020, alți profesioniști, în înțelesul Codului civil, care nu au calitate de angajatori și întrerup total sau parțial activitatea în baza deciziilor emise de autoritățile publice, pe perioada stării de urgență beneficiază de o indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară (2.230,00 lei), supus însă impozitării. În primul rând, acești profesioniști trebuie să dovedească faptul că și-au întrerupt total sau parțial activitatea, lucru care poate fi adus la îndeplinire cu ajutorul CSU Albastru, de tip 1. Deocamdată nu s-a publicat nicio procedură privind obținerea acestei indemnizații, însă solicitanților indemnizației li se va cere CSU Albastru pentru demonstrarea îndeplinirii condiției de întrerupere a activității. În ceea ce privește categoriile de entități care beneficiază de această măsură, ne vom raporta la art. 3 alin. (2) Cod civil: Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, și la art. 3 alin. (3): Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una ori mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri ori în prestarea de servicii, indiferent dacă are ori nu scop lucrativ. Practic, dacă ne raportăm la entitățile care pot beneficia de emiterea unui CSU, toate categoriile de entități enumerate de Legea nr. 346/2004 sunt considerate „profesioniști”, în concepția Codului civil. În altă ordine de idei, art. XV din O.U.G. nr. 30/2020 este neclar în formularea sintagmei „alți profesioniști”, pentru că nu prevede nicio categorie exclusă de la acest beneficiu, astfel încât să se înțeleagă distincția făcută de sintagma „alți profesioniști”. Mai mult, categoriile de entități care pot obține CSU, respectiv cele prevăzute de Legea nr. 346/2004, restrâng noțiunea de „profesionist” consacrată de Codul civil. Credem că sunt excluse entitățile reglementate de Legea nr. 31/1990 a societăților, iar beneficiarii acestei indemnizații, încadrați în categoria altor profesioniști se referă la:

  • entitățile reglementate de O.U.G. nr. 44/2008 (P.F.A., I.I., I.F.);
  • orice altă formă de organizare a profesiilor liberale care se exercită în baza unor legi speciale și care desfășoară activitate economică: medici, avocați, practicieni în insolvență, notari, consultanți fiscali, executori judecătorești, experți tehnici, evaluatori autorizați, arhitecți, contabili, auditori, mediatori, biologi, chimiști, psihologi, sociologi, traducători etc.

Pentru a putea beneficia de această indemnizație, profesioniștii trebuie să nu aibă calitate de angajatori și să probeze întreruperea totală sau parțială a activității în baza deciziilor emise de autoritățile publice, ceea ce înseamnă că, în mod indirect, legea cere probarea prin intermediul CSU Albastru de tip 1, eliberat tocmai entităților care îndeplinesc această condiție.
 

  • Concordat preventiv

Este din ce în ce mai clar că printre efectele pandemiei se vor număra și cele de ordin economic. Concordatul preventiv este o procedură prin care se urmărește prevenirea insolvenței și cu ajutorul căreia se restructurează pasivul entității, prin negocieri derulate de către un practician în insolvență, specialist în managementul crizei, cu toți creditorii entității, inclusiv cu ANAF. Concordatul preventiv nu este o procedură uzitată în practică, însă poate constitui un instrument de salvare a multor afaceri. Procedura se declanșează exclusiv la cererea debitorului, adresată Tribunalului, prin care propune totodată numirea unui practician în insolvență. Dacă negocierile purtate cu creditorii au succes, concretizându-se în reduceri și/sau reeșalonări de plată, mai exact dacă va fi aprobat de creditorii ale căror creanțe reprezintă cel puțin 75% din totalul creanțelor, concordatul preventiv, care este considerat de lege a fi un contract plurilateral, va fi omologat de judecătorul-sindic. Efectele principale ale concordatului preventiv sunt:

  • suspendarea oricăror executări silite pornite împotriva entității;
  • organizarea activității potrivit contractului de concordat;
  • desfășurarea plăților reduse și/sau reeșalonate, conform graficului de plăți.

Care este legătura concordatului preventiv cu CSU? De multe ori, debitorii nu aleg calea concordatului preventiv pentru că este dificil de demonstrat condiția principală de admisibilitate: starea de dificultate financiară. Potrivit Legii nr. 85/2014, debitorul aflat în dificultate financiară este debitorul care, deși execută sau este capabil să execute obligațiile exigibile, are un grad de lichiditate pe termen scurt redus și/sau are un grad de îndatorare pe termen lung ridicat, ce pot afecta îndeplinirea condițiilor contractuale în raport cu resursele generate din activitatea operațională sau cu resursele atrase prin activitatea financiară. În același timp, debitorul trebuie să dovedească că nu se află în stare de insolvență, astfel cum este definită de Legea nr. 85/2014. Astfel, o entitate care deține CSU poate dovedi cu ușurință că se află în stare de dificultate financiară, astfel că poate accesa procedura concordatului preventiv, cu ajutorul căreia va urmări evitarea procedurii insolvenței, mai ales în contextul economic actual.     
 

  1. În raporturile comerciale
    • Entitățile deținătoare ale oricărui tip de certificat beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități (gaze naturale, electricitate, apă, servicii de telefonie și internet). Trebuie avute în vedere cheltuielile cu utilitățile aferente sediului social și/sau sediilor secundare ori punctelor de lucru, precum și alte cheltuieli cu furnizori de servicii contractate de către entitate.
    • Entitățile deținătoare ale oricărui tip de certificat beneficiază de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

Deși legea prevede obligația furnizorilor de servicii și a proprietarilor de imobile de a accepta amânarea plății, trebuie avut în vedere faptul că această facilitate vorbește despre o amânare a plății, și nu despre suspendarea plății. Cu alte cuvinte, la terminarea stării de urgență, entitatea deținătoare de CSU datorează suma partenerilor săi comerciali, fiind exigibilă încă din prima zi a încetării stării de urgență. Acest lucru poate duce la un blocaj financiar al entității, care va aluneca spre insolvență. În această privință, utilitatea CSU se poate dovedi a fi un instrument de negociere, cu ajutorul căruia se vor putea renegocia contractele aferente chiriilor și serviciilor de utilități sau pe baza căruia se va declanșa procedura concordatului preventiv. În procesul de negociere, se pot propune reeșalonări sau reduceri de creanțe. Rezultatele negocierii se vor transpune într-un act adițional la contract sau în orice formă scrisă.

  • Forța majoră

Art. 1.351 Cod civil prevede la alin. (2): Forța majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil. Potrivit alin. (1), Dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forța majoră (…) Potrivit art. X alin. (2) din O.U.G. nr. 29/2020, în contractele aflate în derulare, cu excepția contractelor de chirie a imobilului cu destinație de sediu social / sediu secundar și a contractelor serviciilor de utilități pentru care este prevăzută amânarea plății pe perioada stării de urgență, deținătorii oricărui tip de CSU pot invoca forța majoră pentru limitarea răspunderii contractuale. Invocarea forței majore se va putea face în următoarele etape: (1) încercarea de renegociere a contractului în vederea adaptării lui la contextul economic actual, prin amânarea termenului de plată și/sau reducerea datoriei. Eforturile de renegociere contractuală se vor efectua în scris, astfel încât să se probeze încercarea debitorului. Abia în cazul în care nu se ajunge la niciun rezultat în renegocierea contractuală, ajungem la etapa (2) notificarea partenerului comercial cu privire la invocarea forței majore, în baza CSU. În schimb, legea arată că prezumția forței majore va putea fi răsturnată de partea notificată. Răsturnarea prezumției și invalidarea aplicării ei operează, de exemplu, în cazul în care părțile contractuale au convenit în scris asupra renunțării la dreptul invocării forței majore ori în cazul în care, prin contract, forța majoră este limitată la anumite evenimente.

Sancțiuni pentru obținerea nejustificată a CSU

Art. 11 din Ordinul 791/2020 stabilește sancțiunile aplicabile entităților care au obținut în mod nejustificat CSU, precum și măsurile care vor fi dispuse:

  • În cadrul acțiunilor de inspecție și control desfășurate de către organele abilitate, acestea verifică inclusiv documentele care au stat la baza emiterii declarației pe proprie răspundere de către solicitanți.
  • În ipoteza identificării vreunor suspiciuni rezonabile privind obținerea CSU cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente ori prin neatestarea situației reale de drept și/sau de fapt a solicitantului, se sesizează organele abilitate în vederea stabilirii măsurilor, potrivit legii.

În ceea ce privește organele abilitate din cadrul acțiunilor de inspecție și control, având în vedere că CSU se folosește în raporturile cu ANAF și cu ITM, credem că aceste două organe sunt abilitate să verifice documentele care au stat la baza obținerii CSU. Dacă se vor sesiza nereguli, organele de inspecție și control fie se vor autosesiza, fie vor sesiza organele abilitate pentru stabilirea măsurilor. Avem în vedere trei tipuri de răspunderi:

  1. Răspundere fiscală, în cazul aplicării măsurilor de recuperare a indemnizațiilor primite în baza CSU sau al încetării facilităților de restructurare a datoriilor fiscale obținute în baza CSU;
  2. Răspundere civilă, atunci când de exemplu s-a obținut amânarea plăților chiriei și a utilităților sau când s-a invocat clauza de forță majoră pe baza CSU;
  3. Răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod penal.

Credem că, în situațiile în care se demonstrează obținerea nejustificată a CSU, se vor elimina facilitățile de orice natură obținute în baza CSU.

Practician în insolvență Corina Georgiana Cioroiu

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti