Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Arbitrajul în vremea COVID-19. Perspectiva dreptului românesc
30.03.2020 | Sorina OLARU, Daniela SAVIN (GHERVAS)

JURIDICE - In Law We Trust
Sorina Crețu

Sorina Olaru

Daniela Savin (Ghervas)

Daniela Savin (Ghervas)

În contextul răspândirii COVID-19, Președintele României a decretat starea de urgență în România, prevăzând măsuri exprese în domeniul justiției. Deși decretul nu se referă la arbitraj,  starea de urgență și necesitatea distanțării sociale vor avea în mod inevitabil un impact și în acest domeniu. Astfel, principalele aspecte de avut în vedere sunt:

– Amânarea termenelor de judecată care presupun prezența fizică a părților

Mai multe instituții de arbitraj au anunțat sau au recomandat amânarea întâlnirilor și termenelor de judecată care presupun prezența fizică a participanților și au îndrumat ca toate comunicările să fie purtate prin mijloace electronice (e.g. ICCICSIDLCIASCAISCCSIACVIAC). Aceste instituții de arbitraj funcționează deocamdată, deși în majoritatea cazurilor personalul își desfășoară munca de la distanță.

Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României („CACI-CCIR”) nu este o excepție. Aceasta a recomandat arbitrilor preschimbarea termenelor de judecată, cu consultarea prealabilă a părților și cu refacerea corespunzătoare a procedurilor de citare.

Cu toate acestea, părțile și arbitrii pot discuta și conveni asupra unor alternative pentru a evita întârzieri în procedură, cum ar fi utilizarea video sau teleconferințelor. Acesta este un aspect în care se manifestă avantajul instituțiilor de arbitraj, care au deja experiență în organizarea ședințelor de judecată virtuale și astfel se pot adapta mai ușor în noul context comparativ cu instanțele statale.

– Termenele procedurale sunt, în principiu, neschimbate

CACI-CCIR nu a oferit îndrumări cu privire la termenele procedurale în contextul actual.

Pe de altă parte, Decretul privind starea de urgență prevede că prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență.

Însă, termenele din procedura arbitrală nu ar trebui să intre sub incidența Decretului, deoarece  acesta guvernează doar justiția statală. Procedura arbitrală și Regulile arbitrale sunt caracterizate prin autonomie procedurală și, astfel, o autoritate a statului nu ar putea să intervină în această privință (cu excepția intervenției limitate a instanțelor judecătorești în procedura de anulare a hotărârii arbitrale).

Prin urmare, în general, termenele procedurale (e.g. termenele pentru depunerea întâmpinării, răspunsului, altor acte procedurale etc., plata taxelor arbitrale, termenul arbitrajului etc.) se aplică în continuare și trebuie respectate.

Partea interesată poate să ceară Tribunalului Arbitral sau Președintelui CACI-CCIR să dispună prelungirea unui termen pe motivul pandemiei COVID-19 și stării de urgență, potrivit Art. 6 (1) din Regulile de Procedură Arbitrală ale CACI-CCIR. De asemenea, Tribunalul Arbitral poate să dispună prelungirea termenului arbitrajului potrivit Art. 43 din Regulile de Procedură Arbitrală ale CACI-CCIR.

Prelungirea / modificarea termenelor procedurale pe motivul stării de urgență ar trebui să fie posibilă și potrivit regulilor de procedură arbitrală ale altor instituții de arbitraj (e.g. Art. 24 (3) și Art. 31 (2) din Regulile de Procedură Arbitrală ale ICC, Regula 26 Regula 26(2)-(3) și Regula 46 din Regulile de Procedură ale ICSID, Art. 22.1 (ii) și 22.5 din Regulile de Arbitraj ale LCIA).

Cu toate acestea, în niciunul din cazurile de mai sus, Tribunalul Arbitral sau Instituția de Arbitraj nu au obligația să dispună prelungirea termenelor; aceștia vor decide de la caz la caz dacă circumstanțele invocate de partea interesată sau de către Tribunalul Arbitral, după caz, reprezintă motive temeinice pentru a se dispune prelungirea.

În opinia noastră, împrejurarea că termenele din procedura arbitrală nu sunt suspendate pe durata stării de urgență nu poate constitui motiv de anulare a hotărârii arbitrale, deoarece astfel cum am arătat mai sus, părțile au suficiente mecanisme potrivit diverselor Reguli de Procedură Arbitrală pentru a-și proteja drepturile. Nici împrejurarea că Tribunalul Arbitral nu dispune prelungirea termenelor nu ar trebui să justifice anularea hotărârii arbitrale, decât dacă partea interesată face dovada că i s-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil.

– Termenul de prescripție pentru depunerea cererii de arbitrare

Spre deosebire de termenele din procedura arbitrală, termenul de prescripție este guvernat de legea aplicabilă fondului (i.e. sistemul de drept Românesc, în sensul de ansamblul de acte normative adoptate de către instituțiile statului).

Astfel, în opinia noastră, termenul de prescripție pentru începerea unui arbitraj având ca obiect drepturi supuse legii române intră sub incidența Decretului privind starea de urgență, potrivit căruia termenele de prescripție sunt suspendate pe durata stării de urgență.

Trebuie avut în vedere și faptul că, potrivit art. 2535 Cod civ., suspendarea poate fi invocată numai de către partea care a fost împiedicată să facă acte de întrerupere a termenului de prescripție.

Sub acest aspect, părțile domiciliate sau având sediul în România ar trebui să beneficieze de suspendarea termenului de prescripție pe durata stării de urgență, deoarece o interpretare contrară nu ar corespunde scopului Decretului. Pe de altă parte, este discutabil dacă părțile domiciliate sau având sediul în străinătate ar putea invoca faptul că au fost împiedicate să depună cererea de arbitrare de starea de urgență instituită în România și, pe cale de consecință, să beneficieze de suspendarea termenului de prescripție pentru acest motiv.

În ceea ce privește efectele suspendării, cursul prescripției extinctive va fi reluat de la data la care va înceta starea de urgență. Astfel, timpul scurs înainte de suspendare va fi socotit în calculul termenului de prescripție, motiv pentru care părțile trebuie să fie atente atunci când stabilesc timpul rămas pentru lansarea acțiunii.

În acest sens, părțile trebuie să aibă în vedere și dispozițiile art. 2534 Cod civ., potrivit căruia prescripția nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data când suspendarea (i.e. starea de urgență) a încetat, cu excepția prescripțiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la încetarea suspendării.

Suspendarea termenului de prescripție este un beneficiu acordat părților, la care acestea pot să renunțe. Astfel, chiar dacă termenul de prescripție este suspendat, partea interesată poate, totuși, să depună cererea de arbitrare pe durata stării de urgență.

– Termenul pentru formularea cererii de anulare a hotărârii arbitrale

Procedura de anulare a hotărârii arbitrale este supusă justiției statele. Astfel, termenul pentru formularea cererii de anulare a hotărârii arbitrale intră sub incidența Decretului privind starea de urgență.

Trebuie avut în vedere și faptul că natura cererii de anulare a hotărârii arbitrale este disputată în dreptul românesc: există opinii potrivit cărora aceasta trebuie calificată drept o cale de atac, dar și opinii potrivit cărora aceasta trebuie considerată o cerere de chemare în judecată.

Distincția prezintă relevanță în contextul acestei discuții, deoarece în cazul în care acțiunea în anulare este calificată drept cale de atac, potrivit Decretului privind starea de urgență, termenul pentru formularea acesteia ar fi întrerupt. În schimb, dacă aceasta ar fi calificată drept cerere de chemare în judecată, termenul ar fi suspendat.

Consecința ar fi că în cazul întreruperii, la data la care va înceta starea de urgență, va începe să curgă o nouă prescripție, în timp ce în cazul suspendării va fi reluat cursul prescripției inițiale.

În acest context, o abordare precaută ar presupune ca acțiunea în anulare să fie tratată ca o cerere de chemare în judecată și, astfel, să se considere că termenul pentru depunerea acesteia este suspendat pe durata stării de urgență. Observațiile anterioare cu privire la termenul de prescripție pentru depunerea cererii de arbitrare, sunt aplicabile și în cazul termenului pentru formularea cererii de anulare a hotărârii arbitrale.

– Măsuri provizorii și asigurătorii

Majoritatea instituțiilor de arbitraj oferă părților posibilitatea să obțină măsuri provizorii sau asigurătorii prin intermediul procedurii arbitrului de urgență (e.g. CACI-CCIRICCLCIA). Această procedură poate fi de interes pentru părți pe durata stării de urgență, deoarece le poate permite obținerea unei soluții temporare rapide.

Procedura arbitrului de urgență se desfășoară, de principiu, în formă scrisă, astfel încât nu ne așteptăm ca pandemia COVID-19 să cauzeze perturbări majore în desfășurarea acesteia.

În ceea ce privește cererea de anulare a încheierii emise de arbitrul de urgență, trebuie avut în vedere că activitatea instanțelor de judecată din România este, în principiu, suspendată, cu excepția unui număr limitat de cauze ce prezintă o urgență deosebită. Deși cererile de anulare a încheierilor emise de arbitrul de urgență nu este enumerată în mod expres printre cauzele care vor fi soluționate pe durata stării de urgență, judecata acestora nu ar trebui suspendată, deoarece acestea fie privesc măsuri asigurătorii, fie pot fi asimilate ordonanțelor președințiale, care sunt ambele incluse în lista cauzelor ce vor fi soluționate în această perioadă. Însă, nu știm care va fi abordarea instanțelor sub acest aspect.

De asemenea, în considerarea disputei menționate mai sus cu privire la natura juridică a acțiunii în anularea hotărârii arbitrale, trebuie avut în vedere și faptul că în cazul în care acțiunea în anulare ar fi calificată drept o cale de atac și încheierile emise de arbitrul de urgență ar fi incluse printre cauzele pentru care judecata nu este suspendată, termenul pentru formularea unei asemenea cereri nu ar fi întrerupt potrivit Decretului privind starea de urgență.

– Posibile modificări viitoare

Cel mai probabil criza COVID-19 va impacta lumea arbitrajului și după ce va lua sfârșit. Astfel, e posibil sa asistăm la o creștere a numărului de dispute și la o schimbare a obiectului acestora: este de așteptat să apară mai multe acțiuni privind întârzieri în activitatea comercială sau încălcări contractuale din cauza perturbărilor create de această pandemie, în care să se pună în discuție forța majoră.

Av. Sorina Olaru, Partner NNDKP
Av. Daniela Savin (Ghervas), Managing Associate NNDKP


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.