Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





BIG DATA – „vaccinul tehnologic” împotriva COVID-19? Va supraviețui viața privată?
31.03.2020 | Ruxandra SAVA, Radu Constantin OPRESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Ruxandra Sava

Ruxandra Sava

Radu Constantin Oprescu

Radu Constantin Oprescu

John Anderton este agent de poliție în Washington, DC, iar în această dimineață intră într-o casă chiar în momentul în care Howard Marks, cuprins de furie, este pe punctul să își ucidă soția pe care o găsise în pat cu alt bărbat. Pentru John Anderton este o zi normală în care previne crime înainte ca acestea să se întâmple.

– În baza mandatului de arestare, te arestez pentru infracțiunea de omor a soției tale, infracțiune care ar fi trebuit să se întâmple azi.

Poliția îl imobilizează, însă acesta protesează: „Dar nu am făcut nimic!”

Scena de început din filmul „Minority Report”[1] arată o societate în care predicțiile sunt atât de precise încât poliția poate aresta persoanele fizice pentru infracțiuni înainte de a fi comise. Oamenii sunt închiși nu pentru ce au făcut, ci pentru infracțiunile care sunt pe punctul să le săvârșească[2]. Deși simplul gând criminal nu poate fi pedepsit în legislația actuală, scena din filmul „Minority Report” prezintă relevanță pentru a înțelege noțiunea de BIG DATA și cum ar putea fi ea folosită azi în prevenirea expansiunii pandemiei COVID-19.

La 18 ani de la prima difuzarea în cinematografe a filmului „Minority report”, această tehnologie care permite anticiparea comportamentului, prin prelucrarea unui volum imens de date (BIG DATA) și pe baza unor algoritmi complecși (Inteligență Artificială sau Machine Learning), există. În prezent este utilizată în mai multe contexte dintre care exemplificăm:
(a) prezicerea comportamentului viitor al cumpărătorilor – Amazon, Walmart;[3]
(b) de către Uber pentru a descoperi care zone se vor aglomera pentru a mări tariful;[4]
(c) de către Waze pentru a anticipa pe ce străzi se va aglomera traficul pentru a recomanda cea mai rapidă variantă;
(d) în medicină;[5]
(e) în asigurări, pentru a preveni frauda;[6]
(f) în securitate cibernetică, pentru a preveni incidentele de securitate;[7]pentru optimizarea și
(g) automatizarea proceselor cu roboți;
(h) în call-center-uri robotizate care oferă răspunsuri automate și inteligente;
(i) în multe alte domenii: meteorologie, HR, sport.

Potrivit cercetătorilor în Big Data, această tehnologie va putea fi folosită pentru a preveni răspândirea unei pandemii, așa cum vom arăta pe parcursul articolului[8], însă utilizarea acestei tehnologii implică riscuri pentru persoanele fizice, îndeosebi cu privire la viața privată.

Având în vedere că tot mai multe țări negociază sau au încheiat deja parteneriate cu operatorii de telefonie mobilă, Google, Facebook și alți giganți tech și alte companii și instituții care dețin baze imense de date putem anticipa faptul că se va dori accesarea acestor baze de date pentru a preveni răspândirea virusul. De exemplu, instituțiile publice (1) ar putea utiliza funcția de prezicere pentru a anticipa unde se vor strânge oamenii și a mobiliza echipajele de poliție înainte ca întâlnirea să aibă loc; (2) ar putea determina potențialii pacienți infectați cu virusul dinainte de a se prezenta la medic pe baza istoricului de căutare pe Google, prin analiza unor cuvinte și fraze cheie din istoricul de căutare precum „am febră”, „ce fac dacă am simptome coronavirus?” și ar putea lua măsuri pentru carantinarea acestoria; (3) ar putea anticipa care persoane sunt mai predispuse să nu respecte măsurile de izolare/carantină și ar lua măsuri înainte ca nerespectarea măsurilor să se producă; (4) ar putea utiliza tehnologia în multe alte modalități în lupta împotriva pandemiei COVID-19.

Utilizată corect, această tehnologie, conform teoriilor, ar putea ajuta în lupta împotriva pandemiei, iar GDPR și celelalte legi care reglementează protecția datelor cu caracter personal nu vor împiedica luarea măsurilor necesare, ci doar vor stabili niște limite astfel încât toate măsurile luate să fie eficiente, proporționale și cu cele mai mici intruziuni în viața privată.

1. Context

1.1. Ce se întâmplă la nivel global?

Interesul guvernelor pentru datele de geo-localizare a crescut exponențial în ultima perioadă. Rețeaua mobilă cunoaște locația utilizatorului indiferent unde se află acesta, în țara de origine sau în afara țării.[9] Giganții de telecomunicații din Austria, Germania și Italia au spus că vor transmite date anonimizate despre locația utilizatorilor către guverne pentru a analiza cum se deplasează oamenii.[10]. În România, Orange, Telekom și Vodafone au acceptat să furnizeze informații legate de localizarea utilizatorilor către autorități.[11] Israel are în plan să urmărească utilizatorii prin colectarea datelor de geo-localizare prin intermediul telefoanelor mobile pentru a depista persoanele care au interacționat cu pacienții infectați.[12]. Israel, Coreea de Sud și Singapore utilizează o combinație de date (date privind locația, date privind imaginile colectate prin camere video și date privind cardurilor de credit) pentru a preveni expasiunea pandemiei.[13] Malezia introduce supravegherea prin drone pentru a controla mișcările oamenilor.[14] Singapore introduce o aplicație care folosește bluetooth pentru a urmări persoanele care intră în contact una cu altă la o distanță mai mică de 2 m.[15] India a introdus colectarea amprentelor persoanelor care ajung pe aeroporturi pentru a putea fi obligați mai ușor să respecte măsurile privind carantina și izolarea.[16] Polonia a dezvoltat o aplicație care ajută poliția să identifice persoanele care nu respectă carantina. BT, operator de telefonie mobilă din UK este în discuții cu guvernul despre transferul de date ale utilizatorilor.[17] Italia – Vodafone construiește a hartă digitală pentru a ajuta Italia să analizeze cum se deplasează oamenii.[18]Deutsche Telekom, operator de telefonie mobilă din Germania, declară că a transmis datele anonimizate ale utilizatorilor de telefonie mobilă către Institutul Robert-Koch.[19]. Italia vrea acces la Big Data, începând cu datele anonimizate de la Facebook și operatorii de telefonie mobilă.[20]Thailanda introduce cartela SIM care urmărește turiștii.[21] Telco A1, operator de telefonie mobilă din Austria, a transmis către guvern datele de localizare ale clienților.[22] Israel accesează baza de date de geo-localizare secretă folosită pentru a combate terorismul pentru a urmări mișcările oamenilor.[23] Curtea Supremă din Israel suspendă temporar monitorizarea telefoanelor și a datelor aferente.[24] Facebook a analizat datele de locație ale utilizatorilor pentru a afla dacă sunt modificări ale modului în care se deplasează oamenii pe perioada pandemiei.[25] Facebook și Google negociază cu SUA pentru a transmite datele utilizatorilor.[26]

1.2. „Tehnologia salvatoare” implică riscuri

În timp ce o parte din cercetătorii în Big Data sunt de părere că „BIG DATA și inteligența artificială ar putea salva planeta”[27], activiștii pentru respectarea vieții private trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că viața privată este în pericol[28], reamintind că nicio tehnică de anonimizare nu este complet sigură și recomandând o utilizare responsabilă a datelor.[29] Comitetul European pentru Protecția Datelor a adoptat la data de 19 martie 2020 o declarație prin care atrage atenția asupra utilizării responsabile și legale a datelor cu caracter personal în cotextul pandemiei COVID-19: „În ceea ce privește prelucrarea datelor de telecomunicații, cum ar fi datele privind locația, trebuie respectate și legile naționale care pun în aplicare Directiva privind viața privată și comunicațiile electronice. În principiu, datele privind locația pot fi utilizate numai de operator atunci când sunt făcute anonime sau cu acordul persoanelor fizice. Cu toate acestea, art. 15 din Directiva privind viața privată și comunicațiile electronice permite statelor membre să introducă măsuri legislative pentru a proteja securitatea publică. O astfel de legislație excepțională este posibilă numai dacă constituie o măsură necesară, adecvată și proporțională în cadrul unei societăți democratice. Aceste măsuri trebuie să fie în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale și Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Mai mult, aceasta este supusă controlului judiciar al Curții Europene de Justiție și al Curții Europene a Drepturilor Omului. În cazul unei situații de urgență, aceasta ar trebui, de asemenea, să fie strict limitată la durata de urgență.”[30]

1.3. Concluzii preliminare

Din analiza celor descrise mai sus, putem desprinde trei concluzii preliminare.
1. Tehnologia Big Data și Inteligența Artificiala (AI) ar putea fi folosite pentru a preveni răspândirea virsului;
2. Aceste tehnologii implică riscuri pentru viața privată;
3. GDPR și celelalte legi privind protecția datelor nu împiedică utilizarea unor astfel de tehnologii pentru protecția sănătății publice atâta timp cât modalitățile de prelucrare sunt necesare și proporționale și sunt implementate garanții adecvate pentru protecția vieții private;
4. Statele vor trebui să ia în calcul, atunci când utilizează astfel de tehnologii, adoptarea celor mai eficiente măsuri pentru protecția vieții private.

2. BIG DATA

2.1. Ce înseamnă BIG DATA?

Big Data este un „ocean de informații”[31]. Acest ocean de informații cuprinde atât date care nu sunt legate de o persoană fizică, cât și date cu caracter personal care necesită protecții ridicate.

Big Data este definită de trei „V”[32]:
1. Volum – cantitate mare de informații;
2. Varietate – datele iau diferite forme, incluzând baze de date tradiționale, imagini, documente și înregistrări complexe;
3. Velocitate – datele sunt în proces continuu de evoluție, schimbare, modificare.

Pentru a înțelege mai bine conceptul de Big Data, ar trebui să avem în vedere principiile după care funcționează motorul de căutare Google care îți permite să ajungi la informația care te interesează în câteva mili-secunde, accesând o imensă bază de date. Aceleași principii pot fi aplicate în orice alt domeniu pentru a ajunge la informația relevantă dintr-o bază de date.

2.2. Cum funcționează BIG DATA?

Scopul principal al Big Data este să extragă din baze mari de date cantități mici de date pentru a atinge un anumit scop.[33] De exemplu, atunci când dorești să comanzi mâncare online și folosești o aplicație în acest sens, aplicația respectivă, utilizând informații privind locația ta și ora la care o folosești, caută într-o bază de date imensă (toate restaurantele din țară înscrise în respectiva aplicație) pentru a-ți recomanda restaurantele care se află în apropierea ta și care sunt deschise la ora respectivă. Pe măsură ce introduci filtre suplimentare, poți avea acces la un conținut și mai relevant. Aceste principii pot fi aplicate la un număr infinit de situații, inclusiv pentru prevenirea răspândirii pandemiei COVID-19.

3. BIG DATA – „vaccinul tehnologic” împotriva COVID -19?

3.1. O privire către trecut

În 2009, gripa tip A (H1N1) a izbucnit în Mexic și a evoluat ca o pandemie, răspândindu-se în întreaga lume. Deși a fost o boală gripală ușoară și cu mortalitate relativ scăzută, de la declanșarea sa în aprilie 2009 și până în august 2010, pandemia a provocat între 150.000 și 575.000 de decese în lume.[34]

Cu puțin timp înainte, Google a publicat o lucrare științifică în care a explicat cum Google poate prezice evoluția gripei sezoniere în SUA pe baza analizării a istoricului căutărilor pe Google pe baza unor cuvinte și fraze cheie precum „medicamente pentru tuse și febră”.[35]

3.2. Funcția predictivă

Mai exact, Big Data împreună cu algoritmi de Inteligență Artificială ar putea prezice, pe baza datelor prelucrate[36]:

1. Detectarea și oprirea expansiunii epidemiei:
a. detectarea de anomalii înainte ca virusul să atingă proporții epidemice;
b. ce persoane sunt potențial infectate de virus pe baza istoricului de căutare astfel încât autoritățile să intervină spre testare și/sau plasare în carantină;
c. ce zone urmează a se aglomera astfel încât autoritățile să intervină înainte de adunarea oamenilor și să intervină pregătite;
d. ce persoane sunt predispuse a încălca măsurile dispuse (de exemplu, a părăsi carantina) pentru a se putea lua măsuri suplimentare împotriva lor.

2. Alocarea resurselor pentru a controla epidemia
a. ce spitalele sunt afectate și când se va atinge capacitatea maximă; (eg. Aproape 14% din cele 40,000 de cazuri din Spania sunt lucratori din aparatul medical; [37] );
b. predicția utilizării internetului și a noilor tehnologii pentru redimensionarea sistemelor (eg. Netflix reduce calitatea de streaming [38]);
c. definirea de noi metodologii obiective și etice pentru îngrijirea pacienților pentru a maximiza numarul de persoane salvate (eg. Alocarea corectă/ echitabilă a resurselor medicale [39]).

3. Detectarea rapidă a virusului și găsirea de vaccin
a. detectarea automată pe baza radiografiilor; [40]
b. prezicerea insuficienței respiratorii; [41]
c. prezicerea atacului de cord pentru pacienții cu COVID; [42]
d. accelerarea găsirii de medicamente; [43]
e. supercomputere să lucreze împreună pentru găsirea unui vaccin.

Deși teoretic utilizarea Big Data ar putea stopa evoluția pandemiei COVID-19, permițând autorităților să intervină înainte de pericol (transmiterea virusului), tehnologia prezintă riscuri ridicate pentru drepturile omului, în general, și pentru viața privată, în particular.

4. Riscuri pentru viața privată

Nu voi intra în discuția cu privire la riscul ca persoanele să fie sancționate pe baza unor simple supoziții bazate pe predicția generată de AI și Big Data, deoarece nu o considerăm relevantă în actualul sistem de drept și într-un stat democrativ, însă vom discuta despre riscurile cu privire la viața privată unde deținem o experiență relevantă. Nu vom intra nici în discuția cu privire la faptul că România se află în situație de urgență, iar dreptul la viață privată poate fi îngrădit în mod proporțional și strict pe durata stării de urgență, ci vom discuta în sens pur teoretic despre o parte din riscurile potențiale la adresa vieții private.

4.1. Tehnicile de anonimizare nu sunt complet sigure

Deși potrivit informațiilor accesibile în prezent, toate bazele de date vor fi transmise în mod anonimizat către autorități, potrivit Opiniei 05/2014 privind „Tehnicile de anonimizare”[44] a fostului Grup de Lucru Art. 29 (actual Comitet European al Protecției Datelor), nicio tehnică de anonimizare nu este complet sigură, iar procesul poate fi inversat, existând riscul ca persoanele fizice să poată fi identificate.

4.2. Lipsa transparenței și absența consimțământului

Putem lectura notele de informare de pe site-urile care prelucrează volume imense de date (i.e. Google, Facebook) și vom observa că sunt formulate într-un limbaj vag astfel încât utilizatorul nu are posibilitatea să cunoască în mod concret cum îi pot fi utilizate datele. În situația în care se va folosi Big Data și AI pentru a stopa evoluția pandemiei COVID-19, există riscul ca utilizatorii să fie monitorizați fără a cunoaște acest lucru, mai ales în statele care au derogat de la aplicabilitatea CEDO sau în statele care introduc legislație specifică pentru a le permite să folosească această tehnologie chiar în lipsa informării și în absența obținerii consimțământului.

4.3. Posibile incidente de securitate

Dacă, așa cum arătat la punctul 4.1. nicio tehnică de anonimizare nu este complet sigură, iar internetul nu fost și nu va fi niciodată un mediu sigur, există riscul unor incidente de securitate asupra bazelor de date. Dacă aceste baze de date ajung către destinații obscure, este posibil ca efectele asupra vieții private să fie devastatoare.

5. Măsuri pentru a preveni riscurile

Pentru a reduce riscurile la adresa vieții private, prelucrările datelor și măsurile trebuie să se încadreze în limite teritoriale, temporare și materiale și să respecte principiile de prelucrare. Suntem de părere că aceste garanții trebuie să se aplice inclusiv în situația în care datele sunt anonimizate deoarece, așa cum am arătat anterior, nicio tehnică de anonimizare nu este complet sigură.

5.1. Limite teritoriale

Datele nu ar trebui transmise decât către destinații autorizate și care prezintă garanții adecvate. Chiar în situația în care s-a derogat de la CEDO sau s-a introdus legislație suplimentară pentru a facilita implementarea tehnologiilor Big Data și AI, ar trebui să se respecte interdicțiile cu privire la transferuri internaționale din GDPR astfel încât să se evite transmiterea datelor către destinații care nu protejează în mod adecvat datele cu caracter personal.

5.2. Limite temporare

Datele ar trebui prelucrate doar pe perioada strict necesară atingerii scopurilor, implementându-se măsuri eficiente pentru distrugerea bazelor de date atunci prelucrarea datelor nu mai este necesară.

5.3. Limite materiale

Ar trebui prelucrate doar datele strict necesare pentru atingerea scopurilor. Interesant este cum se va limita volumul de date atunci când pentru o predicție cât mai precisă este nevoie de un volum de date cât mai mare.

De asemenea, trebuie acordată o mare atenție respectării principiilor prelucrării datelor cu caracter personal, îndeosebi:

5.4. Integritate și confidențialitate

Ar trebui dublate eforturile pentru a asigura securitatea adecvată a datelor cu caracter personal, inclusiv protecţia împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale şi împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin luarea de măsuri tehnice sau organizatorice corespunzătoare.

5.5. Limitarea scopului

Datele ar trebui prelucrate doar pentru scopul stopării evoluției pandemiei COVID-19 și nu în scopuri ulterioare, incompatibile care pot prejudicia viața privată.

5.6. Exactitate

Ar trebui dublate eforturile tuturor actorilor implicați pentru a asigura exactitatea datelor astfel încât să nu se ajungă la situații nedorite în care să se aplice măsuri care nu sunt necesare persoanelor fizice în situația unor erori rezultate din prelucrarea unor date inexacte sau inactuale.

Pe lângă măsurile indicate anterior, considerăm că este important să se asigure, în mod rezonabil, transparență față de persoanele vizate cu privire la modalitatea în care se intenționează să se prelucreze datele, iar dacă informarea fiecărei persoane vizate ar implica eforturi disproporționate sau ar pune piedici autorităților în lupta cu pandemia COVID-19, o informare publică ar putea fi o măsură eficientă pentru a echilibra interesele tuturor. Considerăm că persoanele vizate nu ar trebui lipsite de dreptul de a fi informate cu privire la maniera în care li se prelucrează datele, algoritmii și tehnologia utilizate deoarece există riscul ca altfel să se nască un precedent periculos.

6. Va supraviețui viața privată?

Deși pe parcursul articolul, am prezentat cum Big Data și AI pot prezice comportamente și evenimente, această funcție predictivă nu este exactă și poate genera erori. Nu putem spune cu exactivitate dacă va supraviețui sau nu viața privată actualului context al pandemiei COVID-19, deoarece viitorul este consecința acțiunilor noastre prezente și viitoare și este în continuă schimbare, însă putem enumera câteva scenarii posibile cu grade de probabilitate diferite.

Scenariul #1: Viața privată va dispărea (scenariu improbabil, probabilitate mică)

Considerăm că există o probabilitate extrem de mică (aproape de 0) ca viața privată să dispară și ca să afirmăm acest lucru luăm în calcul mai mulți factori:

a. Legislația este puternică

Legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal, îndeosebi cea europeană, este puternică sau „are dinți”: de exemplu, amenzi sau alte sancțiuni pentru toți actorii implicați în prelucrarea datelor, publici sau privați.

b. Autoritățile de supraveghere din statele membre sunt independente

Observând reacția autorităților de supraveghere din Europa în ultima perioadă descoperim că, deși se conștientizează și se recomandă adoptarea celor mai bune măsuri pentru prevenirea evoluției pandemiei COVID-19, se trage un semnal de alarmă cu privire la protecția vieții private și prelucrarea legală a datelor.

c. Diverși actori implicați (ONG-uri, activiști, avocați, persoane fizice etc) care conștientizează importanța vieții private în contextul digitalizării, au voci puternice, care se fac auzite și, deși conștientizează că sunt necesare măsuri eficace pentru prevenirea răsăpândirii pandemiei, cred în aceleași valori și luptă pentru aceleași principii.

Scenariul #2: Viața privată nu va fi afectată (scenariu improbabil, probabilitate mică)

Considerăm că există o probabilitate extrem de mică (aproape de 0) ca viața privată să nu fie afectată și ca să afirmăm acest lucru luăm în calcul mai mulți factori:

a. Spre deosebire de dreptul la viață (care este un drept absolut), dreptul la viață privată este un drept relativ, care poate suferi îngrădiri atunci când legislația permite și este necesar pentru interesul public și protecția sănătății. Desigur, viața privată nu poate fi strivită sub papuc, invocând interesul public, ci trebuie găsit un echilibru astfel încât măsurile să își atingă finalitatea fără a se îngrădi în mod disproporționat dreptul la viață privată.

b. Legislația privind protecția datelor permite, în unele situații, derogări, însă derogările trebuie să fie necesare, adecvate și proporționale în cadrul unei societăți democratice.

Scenariul #3: Viața privată va supraviețui, dar va ieși „șifonată” (scenariu probabil, probabilitate mare)

Considerăm că există o probabilitate mare (aproape de 100%) ca viața privată să supraviețuiască, dar să iasă puțin șifonată din pandemie (ceea ce va conduce la plângeri, sesizări multiple către autoritățile de supraveghere și litigii) și ca să afirmăm acest lucru luăm în calcul mai mulți factori:

a. Legislația este puternică

Legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal, îndeosebi cea europeană, este puternică sau are dinți: amenzi și alte sancțiuni pentru toți actorii implicați în prelucrările neconforme sau ilegale ale datelor cu caracter personal. Legislația a fost astfel scrisă încât să supraviețuiască și unei epidemii.

b. Autoritățile de supraveghere din statele membre sunt independente

Observând reacția autorităților de supraveghere din Europa în ultima perioadă descopăr că, deși se conștientizează și se recomandă adoptarea celor mai bune măsuri pentru prevenirea evoluției pandemiei COVID-19, se trage un semnal de alarmă cu privire la protecția vieții private și prelucrarea legală a datelor și suntem de părere că, inclusiv în contextul pandemiei COVID-19, autoritățile de supraveghere vor lucra în mod independent și vor asigura respectarea drepturilor la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal.

c. Diverși actori implicați (ONG-uri, activiști, avocați, persoane fizice etc) care conștientizează importanța vieții private în contextul digitalizării, au voci puternice, care se fac auzite și, deși conștientizează că sunt necesare măsuri eficace pentru prevenirea răsăpândirii pandemiei, cred în aceleași valori și luptă pentru aceleași principii. Prin urmare, acești actori nu vor închide ochii dacă viața privată va fi îngrădită în mod nejustificat și disproporțional și vor raporta abuzurile, în măsura în care acestea vor exista.

d. Cultura privind protecția datelor este puternică în Europa

Munca depusă în ultimele decenii cu privire la respectarea vieții private și a datelor cu caracter personal în Europa (măsurile legislative adoptate, acțiunile ONG-urilor și ale altor actori, vocea persoanelor vizate etc) au contribuit către crearea unei culturi a protecției datelor cu caracter personal, care, deși va ieși puțin șifonată din pandemia COVID-19, este suficient de puternică pentru a supraviețui și a determina toți actorii implicați să conștientizeze că deși dreptul la viață privată nu este superior dreptului la viață, el încă există și nu poate fi strivit. Pandemia va trece și este important să implementăm cele mai bune soluții astfel încât pericolul să fie eliminat cât mai rapid, dar, în aceleași timp, este important să ne reamintim că dreptul la viață privată este un drept garantat de CEDO și de Constituție oricărei persoane și că poate fi îngrădit doar dacă este necesar, în mod proporțional și cu instituirea unor garanții adecvate și eficiente.

„If you torture the data long enough, it will confess to anything”
– Ronald H. Coase


[1] Disponibil aici.
[2] „BIG DATA – A revolution that will tranform how we live, work and live”, Viktor Mayer-Schönberger and Kenneth Cukier, 2014, Scribd Version, p. 202
[3] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[4] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[5] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[6] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[7] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[8] „Yet what is clear is that the next time a pandemic comes around, the world will have a better tool at its disposal to predict and thus prevent its spread.”, „BIG DATA – A revolution that will tranform how we live, work and live”, Viktor Mayer-Schönberger and Kenneth Cukier, 2014, Scribd Version, p. 7
[9] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[10] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[11] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[12] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[13] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[14] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[15] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[16] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[17] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[18] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[19] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[20] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[21] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[22] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[23] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[24] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[25] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[26] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[27] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[28] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[29] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[30] Disponibil aici. (link accesat 29.03.2020)
[31] „Big Data for beginners” – Stephanie Foor & Alonzo Williams, Scribd Version, p.2
[32] „Principles of Big Data. Preparing, Sharing, and Analyzing Complex Information” – Jules J. Berman, Ph.D., M.D., Scribd Version, p. 36
[33] Idem, p. 46.
[34] Disponibil aici, link accesat 29.03.2020
[35] Disponibil aici. (link accesat 30.03.2020)
[36] „BIG DATA – A revolution that will tranform how we live, work and live”, Viktor Mayer-Schönberger and Kenneth Cukier, 2014, Scribd Version, p. 216
[37] Disponibil aici.
[38] Disponibil aici.
[39] Disponibil aici.
[40] Disponibil aici.
[41] Disponibil aici.
[42] Disponibil aici.
[43] Disponibil aici.
[44] Disponibil aici (link accesat 29.03.2020).


Av. Ruxandra Sava, CIPP/e
Radu Constantin Oprescu, Senior Data Scientist


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.