Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Implicațiile efectului de ”shutdown” în economie
30.03.2020 | Ana SEBOV, Ovidiu TOADER

JURIDICE - In Law We Trust
Ana Sebov

Ana Sebov

Ovidiu Toader

Ovidiu Toader

Statele din întreaga lume se confruntă cu o contracție semnificativă a activității economice, care s-ar putea prelungi până la finalul primului semestru al anului, după estimările analiștilor economici.

Așa numitul efect de tip “shutdown”, și anume sistarea parțială sau totală a activităților economice pentru a preveni răspândirea COVID-19, are consecințe pe termen scurt și lung atât la nivel micro, cât și macroeconomic, scoțând la iveală multe ineficiențe. Un studiu recent realizat de PwC SUA arată că 80% dintre directorii financiari sunt îngrijorați de recesiunea generată de COVID-19, 54% consideră că efectul asupra bunului mers al operațiunilor va fi semnificativ, iar 58% se așteaptă la scăderi considerabile ale veniturilor.

Efectul de „shutdown” va contura însă o serie de măsuri pe care atât societățile, cât și statul trebuie să le ia în calcul în timpul și post-pandemie, pentru a-și păstra și optimiza activitatea, dar și pentru a pune umărul la problemele umanitare ridicate de pandemie. Iar primele măsuri pe care le-am văzut în ultimele săptămâni a fost reprofilarea sau extinderea activității, adoptate de tot mai mulți producători. La nivel local avem exemple precum producătorul de confecții Braiconf care a început producția de măști de protecție și companiile de cosmetice Farmec Cluj și Gerocossen care produc și geluri igienizante. Din exemplele globale menționăm General Motors care a anunțat că va produce ventilatoare pentru terapie intensivă, compania de bunuri de lux LVMH geluri dezinfectante, iar H&M măști de protecție pentru spitale.

În situaţii de criză liderii companiilor trebuie să poată identifica cât mai precis care sunt cele mai mari riscuri la care se expune afacerea şi care vor avea cel mai mare impact asupra acesteia, cum ar fi, de exemplu, lipsa forţei de muncă, perturbarea lanţurilor de aprovizionare cu materii prime, materiale şi subansambluri, sau de distribuţie, imposibilitatea de a călători în scop de afaceri, acţiunile viitoare ale competiţiei din piaţă etc.

Majoritatea companiilor au experimentat crize de-a lungul timpului, fără a o pune la socoteală pe cea financiară globală din 2007-2009, dar cea generată de pandemie este total diferită: cu multă incertitudine și necunoscute. Sondajul Global Crisis 2019 realizat de PwC la nivel global arată că peste două treimi (69%) dintre liderii de organizații au experimentat cel puțin o criză corporativă în ultimii 5 ani, numărul mediu de crize experimentate fiind de trei. Aproape toți respondenții (95%), inclusiv cei care nu au raportat o criză în ultimii cinci ani, estimau că se așteaptă să fie loviți de o criză în viitor. În același timp însă, un studiu realizat de Harvard Business Review între anii 2006 – 2017 arătă că directorii executivi (CEO) ai multor companii din SUA petrec doar 1% din timpul lor în scopul gestionării crizelor. Acest lucru s-a schimbat sau cu siguranță se va schimba după criza COVID-19, în sensul în care companiile vor aloca mai mult timp pentru a avea un plan de răspuns și de continuitate în situații de criză. Alte schimbări potențiale ar putea fi:

– Identificarea deficiențelor în cadrul proceselor și controalelor interne și reducerea/remedierea acestora prin modificarea procesului și/sau a controalelor, inclusiv prin automatizări.

– Adaptarea la teleworking (o tendință în creștere la nivel global) și actualizarea sistemelor IT aferente necesare susținerii acestei activități.

– Măsuri de monitorizare a angajaților în situații de lucru de la domiciliu, respectiv de educare a angajaților cu privire la pericolele criminalității cibernetice (ex: tentativele de phishing) și a fraudelor de tip social.

La ce alte riscuri mai sunt expuse companiile în această perioadă: riscul de fraudă (e.g. furtul de date, fraude cibernetice și sociale, raportarea frauduloasă/contabilitatea creativa, frauda în achiziții, furtul de bunuri și de bani, fraude legate de plăți salariale) și riscul de neaplicare a procedurilor și controalelor, inclusiv riscul de neaplicare a normelor de calitate și a reglementărilor aplicabile companiilor (ex. legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, legislația anticorupție, regulamentul privind măsurile de securitate, regulamentul privind protecția datelor, etc).

Pe lângă alți factori, riscurile cresc pe fond de presiuni personale și profesionale, cum ar fi frica de a pierde jobul, motivații rezultate din tăieri sau reduceri de salarii, percepții de nedreptate sau comportamente neetice, etc.

Materializarea riscurilor poate avea consecințe imediate și/sau pe termen lung, atât din perspectiva internă, cât și din perspectiva externă, iar consecințele pot conduce, printre altele, la amenzi și penalități de la autorități, investigații ale organelor de reglementare, dosare penale, implicații reputaționale și de imagine.

Trei recomandări pe timp de criză:

– Planificarea și monitorizarea continuă a activității și a riscurilor: Este necesară asigurarea unei capacități puternice de gestionare eficientă a incidentelor pentru reducerea efectelor negative asociate, pentru a asigura coerența strategiei firmei cu cea a guvernului și pentru a continua asigurarea, după caz, a infrastructurii critice naționale (ex: furnizorii de electricitate). Revizuiți planurile de continuitate, dezvoltați diferite scenarii pe care să le testați și prin care sa monitorizați continuu activitatea. De asemenea, este important sa fiți vigilenți și să monitorizați riscurile inerente asociate unei situații de criză, inclusiv riscurile de fraudă, atât interne cât și externe, și riscurile de neconformitate cu normele și reglementările aplicabile.

– Comunicare eficientă: Comunicarea trebuie sa fie bazată pe informații factuale pentru a gestiona percepțiile, pentru a reduce dezinformarea și panica asociate, și pentru a reduce eventuale daune.

– Informarea continuă: Captarea informațiilor corecte și verificarea veridicității acestora sunt vitale. Informațiile de încredere stau la baza planificării pe timp de criză, și permit organizațiilor să ia decizii în cunoștință de cauză.

Ana Sebov, Forensic Leader PwC România
Ovidiu Toader, Senior Consultant Forensic PwC România



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.