Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Notă care vizează modul în care instanțele se vor raporta la propunerea de noi probe în faza apelului după ce suspendarea activității instanțelor ca urmare a pandemiei COVID-19 va înceta și activitatea instanțelor se va relua în mod corespunzător
01.04.2020 | Sorina OLARU, Răzvan BANȚA

JURIDICE - In Law We Trust
Sorina Crețu

Sorina Olaru

Răzvan Banța

Răzvan Banța

Vești bune din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție! Chiar dacă majoritatea proceselor civile sunt suspendate de drept pe perioada stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/16.03.2020, Înalta Curte s-a pronunțat în 30 martie, în procedura recursului în interesul legii, asupra unei probleme de drept care, cu siguranță, va fi de interes după încetarea perioadei de suspendare.

Cu toate că motivarea hotărârii nu a fost încă realizată, decizia a fost anunțată printr-un comunicat de presă. Potrivit art. 517 alin. (3) din Codul de procedură civilă decizia trebuie motivată în termen de 30 de zile de la pronunțare. După publicarea în Monitorul Oficial decizia va fi obligatorie pentru toate instanțele din România.

Potrivit comunicatului de presă, Înalta Curte a decis:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 470, art. 478 alin. (2) şi a art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 254 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului se includ atât probele propuse în faţa primei instanțe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât şi acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea.

Înalta Curte a fost sesizată cu acest recurs în interesul legii de către Curtea de Apel Cluj care a identificat în jurisprudență două puncte de vedere cu privire la această problemă de drept:
1. Noțiunea de „probe noi care pot fi încuviințate în apel” include probele propuse în fața primei instanțe și care au fost respinse ca inadmisibile precum și probele propuse pentru prima dată prin cererea de apel sau prin întâmpinarea la apel. Cu atât mai mult sunt admisibile probele care au fost propuse tardiv și pentru care prima instanță a constatat decăderea.

2. Contrar primei opinii, unele instanțe au considerat că nu orice probe pot fi propuse în procedura apelului, ci doar cele care nu ar fi putut fi propuse în fața primei instanțe, cele respinse de prima instanță sau asupra cărora aceasta a omis să se pronunțe. Această opinie a fost nuanțată de unele instanțe care au reținut că în faza apelului pot fi propuse noi probe doar dacă prin aceasta nu se produce o amânare a procesului sau doar dacă prima instanță nu a constatat decăderea din dreptul de a propune o anumită probă.

După cum în mod corect a reținut Curtea de Apel Cluj prin sesizarea făcută, o decizie pronunțată în recurs în interesul legii era necesară pentru a lămuri problema de drept deoarece noțiunea de „probe noi care pot fi încuviințate în apel” era interpretată diferit chiar de secții ale aceleiași instanțe.

Decizia Înaltei Curți se poate traduce astfel:
– probe noi pot fi propuse în procedura apelului indiferent dacă acestea puteau fi propuse și în fața primei instanțe;
– chiar dacă prima instanță a constatat decăderea unei părți din dreptul de a mai propune o anumită probă, respectiva probă poate fi propusă în apel.

Decizia va fi bine primită de o parte a mediului juridic deoarece se poate considera că decizia Înaltei Curți vine să întărească garanțiile privind un proces echitabil așa cum sunt acestea prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Cu toate acestea, există posibilitatea ca unele părți să se folosească de aceste drepturi contrar bunei-credințe. Astfel omisiunea deliberată de a propune probe sau propunerea acestora cu nerespectarea cerințelor procedurale în fața primei instanțe s-ar putea face doar cu scopul de a obține o rejudecare în primă instanță sau pentru întârzierea procedurilor judiciare. În acest sens, considerăm că trebuie să fie examinate cu atenție prevederile art. 12 din Codul de procedură civilă care statuează că partea care își exercită drepturile procedurale într-un mod abuziv este răspunzătoare pentru prejudiciile materiale și morale cauzate prin aceasta.

În final, avem credința că această decizie va contribui la celelalte garanții pentru un proces echitabil și suntem încrezători că instanțele vor sancționa orice exercitare abuzivă a drepturilor procedurale.

Av. Sorina Olaru, Partner departament Litigii NNDKP
Av. Răzvan Banța, Asociat departament Litigii NNDKP

:: English version


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.