Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Scurte considerații referitoare la impactul Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României asupra procedurilor de insolvență
03.04.2020 | Cristian RADU

JURIDICE - In Law We Trust
Cristian Radu

Cristian Radu

Cum era de așteptat, Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (în continuare „Decretul”) a produs și produce efecte majore inclusiv asupra proceselor și procedurilor de insolvență. O serie dintre aceste efecte au fost analizate de reputați autori în materie, concluzionându-se printre altele că prevederile art. 42 alin. (6) din Decret ar avea drept efect doar suspendarea cauzelor (de insolvență) aflate pe rolul instanțelor, nu și a procedurilor de insolvență.

Un argument suplimentar care vine să întărească concluzia potrivit căreia procedurile de insolvență continuă să se desfășoare este dat de art. 45 alin. (3) din Decret, potrivit căruia: „[a]ctivitatea de asistenţă pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerţului, din cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, precum şi activitatea de publicare şi de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvenţă se realizează prin mijloace electronice.” Altfel spus, pare ca legiuitorul a asigurat prin intermediul Decretului cadrul optim pentru realizarea în continuare, în condiții de publicitate, a procedurilor de insolvență.

Mai mult, tot Decretul a prevăzut la art. 42 alin. (5) faptul că: „[a]ctivitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă, în scopul ocrotirii drepturilor la viaţă şi la integritate fizică ale participanţilor la executarea silită”.

Or, procedura de insolvență este, în esență, o specie de executare silita, astfel cum a reținut recent Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1/2020 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 31.798/3/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept (paragraful 84): „[î]n fine, procedura insolvenței este o procedură de executare silită concursuală și colectivă la care participă toți creditorii împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în modalitățile prevăzute de lege (art. 5 pct. 44 din Legea nr. 85/2014).”

Așa fiind, în ciuda suspendării activității de judecată în materia insolvenței, procedura va continua prin aplicarea ei de către administratorul/lichidatorul judiciar. În spiritul acestei interpretări, practicienii în insolvență au continuat să întocmească rapoarte lunare/trimestriale de activitate, să convoace adunări/comitete ale creditorilor etc.

Fiecare dintre aceste activități ar trebui să aibă loc numai cu respectarea termenelor de decădere fixate de Legea nr. 85/2014. De asemenea, derularea procedurii de insolvență ar trebui, printre altele, să determine curgerea termenelor de decădere în care cei interesați pot critica/cenzura prin sesizarea judecătorului – sindic măsurile luate de practicienii în insolvență, hotărârile adunărilor/comitetelor creditorilor, precum și alte asemenea acte.

Cu toate acestea, nu trebuie omise prevederile art. 41 din Decret, conform cărora: „[p]rescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret”.

În concret, se pune problema felului în care se corelează derularea procedurii de insolvență cu suspendarea/amânarea termenelor de decădere în a căror limite trebuie acționat, precum și cu suspendarea proceselor de insolvență. Voi schița în continuare trei situații în care desfășurarea în continuare a procedurii insolvenței poate deveni problematică:

(i) Amânarea/suspendarea termenului de decădere prevăzut de art. 59 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 – contestația la măsura administratorului/lichidatorului judiciar

Rațiunea pentru care legiuitorul a decis amânarea/suspendarea oricăror termene de decădere este dată de imposibilitatea generală de acțiune, prezumat a fi implicată de starea de urgență în care se găsește România. În alte cuvinte, aplicat la scenariul descris de art. 59 din Legea nr. 85/2014, creditorii/administratorul special nu vor (putea) acționa împotriva măsurilor (nelegale) luate de practicianul în insolvență. În mod simetric, judecătorul – sindic nu va analiza astfel de aspecte, procesele în legătura cu procedura insolvenței fiind suspendate.

Or, măsurile luate de practicienii în insolvență, necenzurate de către tribunal în timp util, vor putea antrena efecte nefaste și iremediabile in privința debitoarei/creditorilor.

(ii) Amânarea/suspendarea termenului de decădere prevăzut de art. 62 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 – obiecțiuni la rapoartele de evaluare

Și de această data, cei interesați să formuleze obiecțiuni la rapoartele de evaluare întocmite pe perioada derulării procedurii de insolvență se vor afla în aceeași „imposibilitate” mai sus descrisă. În concret, distinct de faptul că accesul la dosar în vederea studierii rapoartelor de evaluare este foarte posibil să nu existe, cei interesați să conteste rapoartele nu vor putea decât să asiste, într-o pasivitate impusă, la ce va face practicianul în insolvență sub aspectul valorificării bunurilor evaluate într-o manieră neconcordantă cu interesele debitoarei/creditorilor.

(iii) Adunările/comitetele creditorilor

O altă problemă se naște în legătura cu posibilitatea participării creditorilor în cadrul adunărilor/comitetelor creditorilor. În contextual actual, în care măsurile igienico-sanitare impun reguli stricte cu privire la distanțarea între persoane și interzicerea întrunirilor într-un număr mare de participanți, adunările/comitetele creditorilor apar ca desfășurându-se cu încălcarea acestor reguli.

Într-adevăr, ar părea că Legea nr. 85/2014 oferă un remediu pentru acest scenariu, constând în posibilitatea creditorilor de vota prin corespondență (alin. (4) al art. 48). Cu toate acestea, este discutabilă legalitatea unei hotărâri adoptate în urma unei ședințe a adunării/comitetului creditorilor în care singura posibilitate de exprimare a punctului de vedere a fost cea prin corespondență (în acord inclusiv cu mențiunile făcute de practicianul în insolvență în cadrul convocatorului), cât timp Legea 85/2014 stabilește că votul prin corespondență reprezintă un drept al creditorilor, iar nu o obligație.

Mai mult, hotărârile luate de către creditori vor continua să producă efecte în privința tuturor participanților la procedură, fără ca creditorii/practicienii în insolvență să le poată supune controlului de legalitate. Și de această data va opera, pe de-o parte, amânarea/suspendarea termenului de decădere prevăzut de art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, iar pe de altă parte amânarea/suspendarea procesului aferent.

Din cele trei exemple mai sus schițate rezultă că derularea procedurii de insolvență grefată pe de-o parte pe „imposibilitatea” celor interesați de a acționa, iar pe de altă parte pe suspendarea activității de judecată, contravine cel puțin principiului fundamental fixat de art. 4 pct. 13 din Legea nr. 85/2014: „[a]dministrarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență de către practicieni în insolvență și desfășurarea acestora sub controlul instanței de judecată.”

Concluzionând, apreciez că odată cu eventuala prelungire a stării de urgență, legiuitorul ar trebui să se pronunțe în termeni clari asupra posibilității de continuare a procedurii de insolvență și, implicit, asupra limitelor acestei posibilități, în caz contrar existând riscul înfrângerii dezideratului ce guvernează întreaga procedură de insolvență – „punerea sub protecția tribunalului”.

Av. Cristian Radu
Senior Associate – Razvan Dinca & Asociatii


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.