Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




 1 comentariu

Executarea pedepsei la domiciliu. Un nou proiect adoptat de Senat în procedură de urgență
02.04.2020 | Manuela GORNOVICEANU

JURIDICE - In Law We Trust
Manuela Gornoviceanu

Manuela Gornoviceanu

România încearcă de ceva vreme, fără succes, să implementeze măsuri alternative la pedeapsa închisorii. Necesitatea unor astfel de măsuri a fost evidențiată în expunerile de motive ale diverselor proiecte de lege, argumentele fiind relativ notorii.

Pornind de la respectarea Hotărârii-Pilot Rezmiveș și alții împotriva României, pronunțată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului la data de 27 aprilie 2017 și constatările făcute în Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 5 aprilie 2016 Pál Aranyosi și Robert Căldăraru în cauzele conexate C-404/15 și C-659/15 PPU și până la politicile recente de abrogare a recursului compensatoriu, cu promisiunea vagă a unor măsuri care vor răspunde cerinței de respectare a standardelor impuse de tratatele și convențiile internaționale privind drepturile fundamentale, România avea, oricum, suficiente motive pentru a demara un astfel de proiect legislativ.

În plus, în condițiile actuale, generate de epidemia COVID-19, deținuții constituie o categorie vulnerabilă, multe state adoptând o politică penală adaptată acestei realități, care să anticipeze efectele extinderii infectării în spațiile de detenție.

Într-un comunicat de presă emis recent de către publicația de știri a Organizației Națiunilor Unite, jurnaliștii au sintetizat punctul de vedere al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, Michelle Bechelet, care a susținut că suprapopularea și condițiile precare de detenție din penitenciare pot avea „consecințe catastrofale” în contextul pandemiei cu COVID-19.

Conform surselor mass-media numeroase națiuni[1] din întreaga lume au luat măsuri pentru eliberarea persoanelor reținute și deținute, apelând, pe lângă grațiere, fie la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (și utilizarea unui sistem de supraveghere electronic), fie la executarea pedepsei la domiciliu.

Deși proiectul a fost înaintat forului legislativ anterior răspândirii epidemiei, acesta rămâne un răspuns adecvat la nevoia de reducere a supraaglomerării penitenciarelor.

Costurile pe care le-ar presupune supravegherea pot fi compensate din cele pe care le-ar presupune întreținerea persoanelor condamnate pe perioada detenției.

La data de 31 martie 2020, Senatul României a aprobat propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare[2].

Conform proiectului, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, instanța va putea dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
– pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 7 ani;
– infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
– infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
– în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că executarea la domiciliu a pedepsei închisorii este suficientă, iar condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Nu se poate dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii dacă:
– inițial a fost dispusă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar ulterior a fost revocată;
– infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților;
– faptele reprezintă infracțiuni contra vieții, contra integrității corporale sau sănătății, infracțiuni stabilite asupra unui membru de familie sau asupra fătului, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, infracțiuni de corupție, infracțiuni de serviciu, trafic de persoane sau minori, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice, precum și infracțiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată;
– persoana a fost condamnată anterior pentru săvârșirea fie a infracțiunii de evadare, fie pentru cea de înlesnire a evadării ori pentru tentativa la aceasta.

Proiectul prevede modificări și cu privire la termenul de supraveghere, în sensul în care acesta să fie egal cu durata pedepsei aplicate și să fie calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul va trebui să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligația de a presta o muncă în folosul comunității, în condițiile stabilite de instanță.

În raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de reparare, instanța poate dispune individualizarea mixtă a executării pedepsei închisorii: în timpul săptămânii la domiciliu, iar în zilele de sâmbătă și duminică – la penitenciar.

În ceea ce privește supravegherea prin brățară electronică, proiectul prevede că persoanele condamnate la pedeapsa închisorii, pentru care s-a dispus executarea acesteia la domiciliu, vor fi supravegheate în permanență prin intermediul unei brățări electronice, iar modalitatea de utilizare a dispozitivului, costurile pe care le presupune, precum și condițiile referitoare la transmiterea, modificarea și stocarea datelor prin supravegherea electronică vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare al legii.

Nu în ultimul rând, prin proiectul de lege sunt enumerate și cazurile în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate să-i permită condamnatului să părăsească imobilul, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar.

Astfel, la cererea scrisă și motivată a persoanei condamnate, se va putea dispune părăsirea temporară a imobilului, în următoarele situații:
– în cazul îndeplinirii obligațiilor care rezultă dintr-un contract de muncă/profesional;
– în cazul în care starea de sănătate o impune;
– în cazul în care este necesară prezența condamnatului în fața autorităților judiciare;
– în vederea îndeplinirii unei obligații ce servește unui interes public.

Nu va fi necesar acordul prealabil al judecătorului de supraveghere pentru persoana care a părăsit imobilul, dacă acesta se află în stare de necesitate, legitimă apărare, iresponsabilitate, intoxicație, eroare ori a fost constrânsă fizic sau moral.

La aceeași dată, 31 martie 2020, Senatul a adoptat și proiectul Legii[3] privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare execuțional penale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.


[1] Disponibil aici.
Disponibil aici.
Disponibil aici.
Disponibil aici.
Disponibil aici.
Disponibil aici.
Disponibil aici.
Disponibil aici.
Disponibil aici.
Disponibil aici.
[2] Disponibil aici.
[3] Disponibil aici.


Manuela Gornoviceanu, Managing Associate ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Executarea pedepsei la domiciliu. Un nou proiect adoptat de Senat în procedură de urgență”

  1. Radu RIZOIU spune:

    Fără a discuta meritele sanitare ale sugestiei de a „comuta” pedepsele privative în arest la domiciliu în această perioadă, nu pot să nu mă întreb dacă măsura își mai păstrează caracterul de pedeapsă. Adică: atunci când toată populația trăiește într-o formă extrem de similară de (auto)izolare, cum mai percepe condamnatul faptul că el are acest tratament în virtutea ispășirii faptei comise? Prin definiție, pedeapsa este ceva ce se aplică numai celor care au încălcat regulile. Dacă toată lumea are același tratament, ideea de sancțiune se reduce până la dispariție. Poate o soluție mai adaptată ar fi aceea de a suspenda începutul executării pedepsei pe durata stării de urgență. Eu cel puțin așa am citit dispozițiile art. 43 din Anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020.

    Dar poate mult mai interesant ar fi acum să avem o dezbatere reală cu privire la condițiile arestului la domiciliu. Acum, după ce majoritatea populației a experimentat efectele izolării sociale ar trebui văzut în ce măsură o formă similară de izolre cu titlu de pedeapsă este eficientă. Cred că avem acum un experiment social care să permită o discuție publică legată de condițiile unei asemenea măsuri. Discuțiile teoretice de până acum cu privire la modalitățile de comunicare aflate la dispoziția persoanei aflate în executarea unei asemenea măsuri sau cu privire la conviețuirea în aceeași locuință cu alți membri ai familiei ar putea să devină extrem de aplicate. Iar reacția publicului „obișnuit” acum cu asemenea privațiuni ar putea fi extrem de interesantă…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.