Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Cyberlaw Opinii SELECTED

Repercusiunile unei posibile implementări a avocatului robot

27 februarie 2023 | JURIDICE.ro
Ștefan-Nicolae Anculescu

Ștefan-Nicolae Anculescu

În ultima perioadă s-a discutat pe rețelele de socializare despre așa numita inovație a tehnologiei implementate în SUA, cea a “avocatului robot”[1], care ar avea ca scop economisirea banilor de către clienții în cauză și mai ales facilitarea derulării procesului, deoarece acest avocat robot poate îndeplini toate sarcinile pe care le îndeplinește în prezent un avocat normal, și anume, poate vorbi în sala de judecată cu judecătorul și îi poate oferi consultanță clientulului prin căști.

Pe de altă parte, informaticianul care a dat naștere unei asemenea idei a argumentat în felul următor: ,,Totul ține de limbaj, iar pentru asta avocații cer sute de mii de dolari pe oră.  (…) ,,Compania mai promite și că va lupta împotriva corporațiilor, să învingă biocrația și să dea în judecată pe oricine prin simpla apăsare a unui buton

Așadar, în acest scurt articol doresc a-mi exprima opinia despre această nouă inovație, și de asemenea, a explica motivat, de ce anume o asemenea implementare ar putea fi o “catastrofă” în sistemul judiciar românesc.

În primul rând, un dialog între un avocat și un judecător este bazat pe emoții, sentimente sau stări sufletești, nu doar pe simpla redare de articole din cod sau pe jurisprudență.

În al doilea rând, calitatea umană primează întodeauna față de statutul de avocat. Cu alte cuvinte, pentru a construi o apărare pentru un client, fie acesta suspect sau inculpat, trebuie în cele din urmă înțeleasă situația de fapt a acestuia, însă, pentru a putea înțelege o situație de fapt, avocatul are nevoie de capacitatea de a emana empatie, întrucât o pledoarie adresată unui judecător, se bazează pe energia sufletească emisă de către avocatul pledant, deoarece prin acest fel avocatul îi transmite judecătorului faptul că îi pasă de propriul client, nu doar de propriul renume, sau onorariu.

Contrar altor opinii, consider că avocatul poate fi implicat emotional într-o anumită speță, în concret, poate fi implicat într-o oarecare măsură decentă și dezinteresată, însă nu imi vine a crede că față de un anumit caz, un avocat într-un dialog cu instanța de judecată poate emana zero empatie, și totodată poate avea câștig de cauză exact cum își dorește acesta.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

În consecința aspectelor menționate mai sus, un avocat robot nu ar avea capacitatea necesară de a îndeplini criteriile necesare din punct de vedere sufletesc pentru a putea realiza o apărare în favoarea unei persoane, aspect ce mă duce la încălcarea dreptului la apărare[2], deoarece potrivit legii în vigoare, dreptul la apărare este garantat, iar pe de altă parte apărarea trebuie să fie eficientă și efectivă.

În cele din urmă, o apărare eficientă și efectivă presupune printre altele participarea și colaborarea clientului cu propriul avocat la elaborarea unei apărări solide, o colaborare improbabil a se putea realiza între un avocat robot și un client cu o speță în materie penală, pentru următoarele considerente:

– Un prim aspect menționat și mai sus ar fi lipsa de empatie si emoție a avocatului robot, care ar putea afecta percepția clientului despre cum i-ar putea fi instrumentat cazul, în concret, clientul s-ar putea simți tratat ca un robot, aspect ce în opinia mea i-ar displăcea considerabil clientului în cauză.

– Un al doilea aspect ar fi afectarea flagrantă a secretului profesional dintre avocat și client[3], deoarece un avocat robot ar putea fi controlat sau verificat de organele statului, iar prin urmare, informațiile, documentele sau probele înregistrate pe acesta ar putea fi modificate, șterse sau afectate într-un mod considerabil.

În altă privință, dacă un avocat robot ar divulga secretul profesional către un organ al statului sau către o altă persoană, acesta nu ar putea răspunde penal[4], deoarece nu putem condamna la pedeapsa închisorii un robot[5].

În altă ordine de idei, dacă ar răspunde penal pentru acesta o persoană fizică, de exemplu o persoană care ar fi însărcinată cu monitorizarea acestui avocat robot, atunci în mod evident independența[6] avocatului ar fi afectată, întrucât autonomia deciziilor luate de acesta nu ar mai exista în mod efectiv.

Nu în ultimul rând, prin posibila controlare de către o persoană fizică a presupusului avocat robot, fie ea un organ al statului, un simplu it-ist, sau chiar un alt avocat, persoană fizică, ar face ca prezumția de încredere a clientului să fie pusă serios la îndoială, iar siguranța informațiilor și a încrederii în mod evident nu ar mai putea fi protejată autentic.

În concluzie, în lumina argumentelor expuse mai sus, opinez că implementarea unui avocat robot în sistemul judiciar românesc nu ar aduce decât controverse și numeroase conflicte, deoarece orice invenție creată de om are și defecte, acest lucru fiind posibil din cauza naturii umane care este limitată prin propria ființă, iar în cele din urmă, nu orice lucru modern este neapărat mai bun sau mai util pentru societate, iar prin această invenție este posibil ca inovatorul informatician “să arunce un bumerang” înspre dorința de a inova, iar spre acesta să se întoarcă o mie în aceeași direcție.


[1]Disponibil aici.
[2]Constituția României, art. 24 Codul de procedură penală, art. 10.
[3] Legea nr. 51/1995, art. 45 alin. 7.
[4] Codul Penal, art. 2 alin. 1.
[5] Codul de procedură penală, art. 14 alin. 1.
[6] Legea nr. 51/1995, art. 1.


Avocat Ștefan-Nicolae Anculescu

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership