Covid-19 Legal React
AbonamentePlatinum members

Regimul contravențiilor în materia stării de urgență. Scurte considerații
03.04.2020 | Mircea URSUȚA

Secţiuni: C. contravențional, Covid 19 Legal React, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Mircea Ursuța

Mircea Ursuța

Introducere

Zilele aceste dreptul contravențional a devenit „vedetă”. În fiecare zi auzim sau vedem de zeci de ori câte amenzi au fost aplicate pentru nerespectarea de către cetățeni a prevederilor ordonanțelor militare, sumele fiind impresionante la o primă vedere.

Mai mult, prin Ordonanța de Urgență nr. 34/2020[1], a fost modificată OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, amenzile fiind majorate de zeci de ori – spre exemplu, în cazul persoanelor fizice limitele amenzilor contravenționale au fost mărite de la 100-5.000 lei în vechea formă a legii la 2.000 -20.000 în noua reglementare.

În acest context, apreciez că se impune o scurtă analiză a prevederilor legale în materia contravențiilor la regimul stării de urgență cu privire atât la aspecte de drept material cât și de drept procesual.

1. Ce fapte constituie contravenții la regimul stării de urgență?

Articolul 27 al OUG nr. 1/1999 prevede că încălcarea prevederilor ordonanței, a ordonanțelor militare sau a ordinelor emise în timpul stării de urgență atrage răspunderea, disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Articolul 28 al OUG nr. 1/1999 în forma modificată prin OUG nr. 34/2020 prevede că: Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenţie iar articolul 9 al OUG nr. 1/1999 enunță: (1) Conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite. (2) Conducătorii autorităţilor publice şi administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură şi alimentaţie, alimentare cu apă, comunicaţii şi transporturi au obligaţia de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esenţiale pentru populaţie şi pentru forţele destinate apărării.

Din cele redate mai sus, rezultă că, în materia stării de urgență constituie contravenție pentru persoanele fizice orice încălcare a OUG 1/1999, a actelor normative conexe (spre exemplu, Decretul nr. 195/2020 al Președintelui României pentru instituirea stării de urgență) precum și a ordonanțelor militare sau a ordinelor emise pe perioada stării de urgență.

Este o situație atipică deoarece, după cum toți cunoaștem, de regulă actul normativ special descrie conduita care este apreciată de legiutor drept contravenție. Mai concret, principiul legalității sancționării contravenționale impune o minimă descriere a fapei prevăzute drept contravenție, descriere care poate fi fie concretă, fie prin trimitere la încălcarea unei norme ce impune o anumită conduită – spre exemplu nerespectarea art. x constituie contravenție.

Deși în materia stării de urgență se pare că legiuitorul a optat pentru o astfel de descriere, în realitate trimiterea făcută la art. 9 din Ordonanță nu constituie o descriere concretă a contravenției ci tot una generică – constituie contravenție orice încălcare a ordonanțelor militare și ale ordinelor emise pe perioada stării de urgență.

Urmează ca practica judiciară și poate chiar Curtea Constituțională, să stabilească, după încetarea stării de urgență, dacă un asemenea mod de reglementare a contravențiilor este compatibil cu principiile dreptului.

2. Care sunt limitele amenzii și cum se aplică? Incidența principiului ablațiunii și modul de aplicare a acestui principiu

Limitele amenzii prevăzute de art. 28 din OUG 1/1999 în forma modificată prin OUG 34/2020 sunt de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

În forma anterioară modificării prin OUG 34/2020 (respectiv până în 2 aprilie 2020 inclusiv[2]) limitele amenzii au fost de 100 – 5.000 lei pentru persoanele fizice și 1.000-7.000 lei pentru persoanele juridice.

Articolul 29 indice 1 din OUG 1/1999 în forma modificată prin OUG 34/2020 prevede că: „ Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute la art. 28.”

Astfel, spre deosebire de regimul general al ablațiunii prevăzut de art. 28 din OG nr. 2/2001 care prevede posibilitatea achitării în 15 zile a jumătate din minimul special al amenzii, OUG 1/1999 în forma modificată prin OUG 34/2020 permite doar plata a jumătate din amenda concret aplicată de către agentul constator.

Se impun însă două precizări.

În primul rând, această prevedere a intrat în vigoare cu trei zile înainte de majorarea limitelor amenzilor și se aplică și contravențiilor săvârșite în perioada 31 martie – 2 aprilie 2020[3].

În al doilea rând, pentru contravențiile comise până la data intrării în vigoare a OUG nr. 34/2020 este permisă achitarea a jumătate din minimul special prevăzut de actul normativ, în urma aplicării regimului general contravențional prevăzut de OG nr. 2/2001.

În concret, putem avea următoarele situații pentru persoanele fizice:
1. Contravenții săvârșite până la data de 30 martie 2020 – indiferent de amenda concretă aplicată, contravenientul poate achita suma de 50 de lei (jumătate din minimul special al amenzii de 100 lei) în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal. Probabil acest lucru a fost observat și de către autorități la momentul la care s-a decis modificarea sistemului ablațiunii în materia contravențiilor la regimul stării de urgență.
2. Contravenții săvârșite între 31 martie și 2 aprilie 2020 – jumătate din amenda aplicată între vechile limite 100-5000 lei.
3. Contravenții săvârșite după 3 aprilie 2020- jumătate din amenda aplicată între noile limite 2.000-20.000 lei.

Ca problema să fie și mai interesantă, este de menționat că potrivit art. 41 din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 pentru instituirea stării de urgență, termenele de decădere nu încep să curgă pe perioada stării de urgență[4]. Ca atare, mai pe românește, persoanele amendate vor avea la dispoziții 15 zile de la data încetării stării de urgență pentru a decide dacă achită jumătate din amenda aplicată (sau chiar din minimul amenzii) sau formuleză plângere contravențională.

3. Sancțiunile complementare prevăzute de OUG 34/2020. Mod de aplicare

Potrivit art 28 alin (2) din OUG 1/1999 în forma modificată prin OUG 34/2020: „Pe lângă sancţiunea contravenţională principală prevăzută la alin. (1), în funcţie de natura şi gravitatea faptei, se pot aplica şi una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni contravenţionale complementare, prevăzute în ordonanţele militare: a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie; b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate; c) suspendarea temporară a activităţii; d) desfiinţarea unor lucrări; e) refacerea unor amenajări.”

Din textul legal prezentat mai sus, rezultă că aceste sancțiuni complementare se pot aplica numai dacă sunt prevăzute expres în ordonanțele militare. Întrucât, până acum nicio ordonanță militară emisă nu prevede o astfel de sancțiune, nu avem altceva de făcut decât să asteptăm…

În ceea ce privește confiscarea, textul introdus nu este altceva decât o preluare a dispozițiilor art 5 alin 3 lit a) din OG nr. 2/2001 care, la rândul său este o transpunere a prevederilor constituționale prevăzute în art. 44 alin. 9 din Constituția României – ca atare putea foarte bine să lipsească atâta timp cât se prevede că dispozițiile OUG 1/1999 se completează cu cele al OG 2/2001.

În ceea ce privește celelalte patru sancțiuni, acestea nu sunt clare în sensul în care:
– cele de la literele b) și c) nu prevăd intervalul de timp pentru care se aplică – orice sancțiune complementară cu aplicare în timp are o durată determinată în actele normative.
– nu sunt reglementate nici aspecte de spațiu – interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului… Unde?… Probabil legiutorul a vrut să se refere la spațiile contaminate în urma comiterii unei contravenții, dar nu prea reușește să se facă înțeles.
– nu putem să ne dăm seama, oricât am încerca, ce încălcare a ordonanțelor militare apreciate drept contravenție de agenții constatori poate genera ca sancțiune complementară „desființarea unor lucrări” sau „refacerea unor amenajări” în perioadă de pandemie…

4. Persoana juridică poate răspunde contravențional în această materie?

Din lecturarea ar.t 9 a OUG nr 1/1999 modificată, cel care „definește” contravențiile la regimul stării de urgență, nu rezultă că o persoană juridică ar putea comite vreo contravenție, deoarece instituie obligații doar „conducătorilor” unor persoane juridice sau a „administratorilor” altor persoane juridice și impune doar persoanelor fizice respectarea ordonanțelor militare și ale ordinelor emise în perioada stării de urgență.

Dar cum întotdeauna în drept interpretările sunt variate nu ne rămâne decât să asteptăm…, fiind interesant de urmărit cum vor fi sancționate persoanele juridice care nu respectă ordonanțele militare.

În condițiile art. 9 a OUG nr 1/1999 modificată, apreciem că vor putea fi sancționate doar persoanele fizice care au impus persoanei juridice o condută neconformă ordonanțelor militare, evident numai în limitele speciale ale amenzilor prevăzute pentru persoanele fizice.

5. Procedura de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor principale și complementare

Contravențiile la regimul stării de urgență pot fi constatate de persoanele prevăzute în art. 1 alin (1) din Ordinul nr. 56/2020 al Ministrului Afacerilor Interne[5].

Agenții constatori apreciază dacă fapta constată încalcă ordonanțele militare sau ordinele emise în perioada stării de urgență și întocmesc procese-verbale contravenționale cu respectarea dispozițiilor OG nr. 2/2001.

În funcție de gravitatea faptei, aplică fie avertisment fie amenzi în limitele indicate mai sus și apreciază asupra aplicării unor sancțiuni complementare.

Prin derogare de la OG nr. 2/2001, plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunilor nu suspendă executarea sancţiunilor contravenţionale complementare aplicate. Per a contrario, plângerea suspendă executarea sancțiunii amenzii.

Așa cum am arătat și mai sus, potrivit art. 41 din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 pentru instituirea stării de urgență, termenele de decădere nu încep să curgă pe perioada stării de urgență. Ca atare, mai pe românește, persoanele amendate vor avea la dispoziții 15 zile de la data încetării stării de urgență pentru a decide dacă achită jumătate din amenda aplicată (sau chiar din minimul amenzii) sau formuleză plângere contravențională.

În ceea ce privește aplicarea sancțiunilor complementare, art. 28 indice 1 și art. 28 indice 2 din OUG 1/1999 modificată prevăd particularități în materia aplicării și executării sancțiunii complementare a confiscării[6]

6. Executarea sancțiunilor contravenționale în materia stării de urgență.

Întrucât pe perioada stării de urgență nu curg termenele de decădere, așa cum am arătat mai sus, practic nicio amendă nu va putea fi executată, deoarece niciun proces-verbal contravențional nu va deveni titlu executoriu.

Mai concret, statul încasează doar amenzile achitate benevol în această perioadă.

Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravențiile săvârșite la regimul stării de asediu se fac venit la bugetul de stat și nu la bugetele locale conform art. 29 indice 1 alin (2) din OUG 1/1999 modificată.

În ceea ce privește sancțiunile complementare, așa cum am arătat mai sus, în art. 28 indice 1- art. 28 indice 3 din OUG nr. 1/1999 modificată sunt prevăzute norme speciale în materia executării sancțiunii contravenționale complementare a confiscării.

Nicio normă legală nu reglementează însă executarea celorlalte sancțiuni complementare, astfel încât, din nou, nu avem altceva de făcut decât să așteptăm…

Concluzii

Cele expuse mai sus, nu sunt altceva decât o analiză „la cald” a principalelor noutăți în materia regimului contravențional în materia stării de urgență, regim care prezintă o deosebită importanță practică în această perioadă.

Există și alte aspecte delicate pe care nu mi-am permis să le abordez fără o analiză mai aprofundată, tocmai pentru a nu ajunge la concluzii ce se vor fi dovedit a fi greșite.

Este evident că unele din problemele semnalate vor trebui a fi clarificate fie prin modificări legislative fie de către practica judiciară.

Până atunci, în consens cu cerințele vremurilor actuale nu avem altceva de făcut decât să așteptăm. În casă!


[1] Publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 31 martie 2020.
[2] Prevederea a intrat în vigoare la 3 aprile conform art. III din OUG nr. 34/2020 care prevede că: „Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art. I pct. 1 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
[3] Art. 29 indice 1 a intrat în vigoare la 31 martie, data publicării în Monitorul Oficial a OUG 34/2020 în timp ce articolul 28 alin (1) al ordonanței de urgență (cel care prevde noile limite ale amenizi) a intrat în vigoare în trei zile de la data publicării, respectiv în data de 3 aprilie, conform art III din același act normativ.
[4] Art. 41 din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 prevede că: „Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.”
[5] Art. 1 alin. (1) al Ordinului nr. 56/2020 prevede că: „Pe durata stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 se desemnează ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, precum şi poliţiştii locali să constate contravenţii şi să aplice sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) din acelaşi act normativ.”
[6] Redăm dispozițiile legale:
Art. 28Bunurile confiscate ca urmare a aplicării sancţiunilor contravenţionale prevăzute la art. 28, care sunt cuprinse în categoriile stabilite, potrivit art. 282 alin. (1), în Necesarul de bunuri în stare de urgenţă sau în Necesarul de bunuri în stare de asediu, se atribuie direct, cu titlu gratuit, şi nu se supun dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 282
(1) Pe perioada stării instituite, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Ministerul Apărării Naţionale întocmeşte Necesarul de bunuri în stare de urgenţă, respectiv Necesarul de bunuri în stare de asediu, care cuprinde lista categoriilor de bunuri aflate în cantităţi insuficiente punerii în aplicare a măsurilor dispuse în starea instituită. Documentele se comunică autorităţilor abilitate să asigure aplicarea şi respectarea dispoziţiilor ordinelor şi/sau ordonanţelor militare.
(2) Organul constatator care a dispus confiscarea bunurilor prevăzute de art. 281 transmite Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Ministerului Apărării Naţionale, în cel mult 24 de ore de la data constatării faptei, în copie, procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii, împreună cu documentele de însoţire a bunurilor confiscate.
(3) Ministrul afacerilor interne, respectiv ministrul apărării naţionale sau persoanele împuternicite de aceştia dispun prin ordin de distribuţie:
– a) atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate, instituţiilor sau autorităţilor publice, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii documentelor prevăzute la alin. (2);
– b) atribuirea bunurilor confiscate în vederea prelucrării voluntare unor operatori specializaţi, în situaţia în care acestea sunt materii prime şi materiale care pot fi folosite pentru obţinerea unor produse necesare autorităţilor şi instituţiilor publice pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse pe perioada stării instituite.
(4) Transportul bunurilor de la organul constatator la autorităţile şi instituţiile publice beneficiare sau/şi la operatorii specializaţi se asigură de către structuri publice specializate, desemnate prin ordinul de distribuţie prevăzut la alin. (3).
Art. 283
(1) Produsele obţinute de operatorii prevăzuţi la art. 282 alin. (3) lit. b) sunt atribuite cu titlu gratuit autorităţilor şi instituţiilor publice beneficiare stabilite prin ordin de distribuţie al ministrului afacerilor interne, respectiv al ministrului apărării naţionale sau al persoanelor împuternicite de către aceştia.
(2) Condiţiile şi termenii în care se realizează predarea-preluarea materiilor prime, materialelor, precum şi a produselor obţinute se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Interne, respectiv de către Ministerul Apărării Naţionale şi operatorii specializaţi prevăzuţi la art. 282 alin. (3) lit. b) prin protocol de predare-preluare.
(3) Cheltuielile operatorilor economici efectuate în vederea obţinerii produselor prevăzute la alin. (1), precum şi cheltuielile ocazionate de transportul produselor către autorităţile şi instituţiile beneficiare sunt deductibile fiscal.
(4) Taxa pe valoarea adăugată datorată potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către operatorii economici prevăzuţi la art. 282 alin. (3) lit. b) pentru produsele prevăzute la alin. (1), se suportă de către autorităţile şi instituţiile publice beneficiare.


Conf. univ. dr. Mircea Ursuța
Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea
Avocat, Baroul Bihor

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti