CJUE. C-699/21 – E. D. L. Posibilitatea de a suspenda sau de a refuza executarea mandatului în caz de afectare gravă a sănătății persoanei vizate de acesta. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului de judecată
21 aprilie 2023 | JURIDICE.ro
Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a fost membru al completului de judecată.
Cererea de decizie preliminară adresată de Curtea Constituțională din Italia privește interpretarea articolului 1 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584[1] citit în lumina articolelor 3, 4 și 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, fiind formulată în cadrul executării, în Italia, a unui mandat european de arestare emis de Tribunalul Municipal din Zadar, Croația, în scopul efectuării urmăririi penale împotriva lui E. D. L, persoană care, conform constatărilor instanței de trimitere, suferă de tulburări psihotice care necesită tratament medicamentos și psihoterapeutic pentru a evita episoade probabile de decompensare psihică.
Pentru aspectele de fapt ale cauzei, a se vedea hotărârea integrală aici și comunicatul de presă accesibil aici.
Procedând la interpretarea dispozițiilor relevante din Decizia-cadru, Curtea a reamintit că principiul recunoașterii reciproce constituie „piatra de temelie” a cooperării judiciare în materie penală și își găsește expresia în obligația ce revine statele membre să execute orice mandat european de arestare. Prin urmare, pe de o parte, autoritățile judiciare de executare nu pot refuza să execute un mandat european de arestare decât pentru motive care rezultă din Decizia-cadru 2002/584, și, pe de altă parte, în timp ce executarea mandatului european de arestare constituie principiul, refuzul executării este conceput ca o excepție, care trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte.
În continuare, Curtea a constatat că această decizie-cadru nu prevede că autoritățile judiciare de executare pot refuza executarea unui mandat european de arestare pentru simplul motiv că persoana care face obiectul unui astfel de mandat de arestare suferă de afecțiuni grave, cronice și potențial ireversibile. Având în vedere principiul încrederii reciproce care stă la baza spațiului de libertate, securitate și justiție, există astfel o prezumție că îngrijirea și tratamentul oferite în statele membre pentru tratarea, printre altele, a unor astfel de afecțiuni sunt adecvate, fie în mediul carceral, fie în cadrul unor modalități alternative de menținere a acestei persoane la dispoziția autorităților judiciare ale statului membru emitent.
Cu toate acestea, din articolul 23 alineatul (4) din Decizia-cadru 2002/584 reiese că, în circumstanțe excepționale, legate în special de punerea în pericol evidentă a vieții sau a sănătății persoanei căutate, predarea poate fi suspendată temporar. În consecință, autoritatea judiciară de executare este autorizată să suspende temporar predarea persoanei căutate, cu condiția să existe motive serioase pentru a crede, pe baza unor elemente obiective, precum certificatele medicale sau rapoartele de expertiză, că executarea mandatului de arestare riscă să pună în pericol, în mod vădit, sănătatea acestei persoane, de exemplu din cauza unei boli sau a unei stări temporare a persoanei respective înainte de data prevăzută pentru predarea sa.
Într-o atare situație, autoritatea judiciară de executare trebuie să solicite autorității judiciare emitente furnizarea oricărei informații necesare pentru a se asigura că modalitățile în care se va efectua urmărirea penală aflată la originea mandatului european de arestare sau condițiile eventualei detenții a acestei persoane permit înlăturarea riscului anterior menționat. În cazul în care astfel de garanții sunt furnizate de autoritatea judiciară emitentă, mandatul european de arestare trebuie să fie executat.
În situația în care un astfel de risc nu poate fi înlăturat într-un termen rezonabil, autoritatea judiciară de executare nu poate, conform articolului 1 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584, interpretat în lumina articolului 4 din Cartă, să dea curs mandatului european de arestare.
În consecință, prin hotărârea pronunțată la data de 18 aprilie 2023[2], Curtea, în Mare Cameră, a interpretat articolul 1 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (4) din Decizia-cadru 2002/584, citite în lumina articolului 4 din Cartă în sensul că atunci când există motive valabile pentru a considera că predarea unei persoane căutate, în executarea unui mandat european de arestare, riscă să îi pună în mod evident în pericol sănătatea, autoritatea judiciară de executare poate, în mod excepțional, să suspende temporar această predare.
În situația în care autoritatea judiciară de executare chemată să decidă cu privire la predarea unei persoane căutate, grav bolnavă, în executarea unui mandat european de arestare, apreciază că există motive serioase și întemeiate de a crede că această predare ar expune persoana respectivă unui risc real de reducere semnificativă a speranței sale de viață sau de deteriorare rapidă, semnificativă și iremediabilă a stării sale de sănătate, aceasta trebuie să suspende predarea menționată și să solicite autorității judiciare emitente furnizarea oricărei informații referitoare la condițiile în care se intenționează efectuarea urmăririi penale împotriva persoanei respective sau deținerea acesteia, precum și la posibilitățile de a adapta aceste condiții la starea sa de sănătate pentru a preveni realizarea unui asemenea risc. Dacă, având în vedere informațiile furnizate de autoritatea judiciară emitentă, precum și toate celelalte informații de care ar dispune autoritatea judiciară de executare, rezultă că acest risc nu poate fi înlăturat într-un termen rezonabil, această din urmă autoritate trebuie să refuze executarea mandatului european de arestare. În schimb, dacă riscul menționat poate fi înlăturat într-un astfel de termen, o nouă dată a predării trebuie să fie convenită cu autoritatea judiciară emitentă.
[1] Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO 2002, L 190, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 (JO 2009, L 81, p. 24).
[2] Hotărârea integrală, în limba de procedură, care a fost limba italiană, dar și traducerea în limba română pot fi accesate aici.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
