Secţiuni » Arii de practică » Business » Asigurări
Asigurări
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Asigurări Note de studiu RNSJ SELECTED

Vocația de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 lit. a) din Legea 132/2017 sau accidentul intenționat

24 aprilie 2023 | Mihai-Daniel PAVEL
Mihai-Daniel Pavel

Mihai-Daniel Pavel

În legislația română, de-a lungul timpului, în materia asigurărilor obligatorii pentru răspunderea civilă auto, s-a strecurat și continuă să producă efecte juridice o eroare a cărei natură este de tehnică juridică dar și de semantică, efecte ce pot conduce la soluții juridice nefericite.

În mod inexplicabil, cu toate că această eroare s-a regăsit și în Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România (în capitolul referitor la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule), ulterior și în O.U.G. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie, aceasta a fost preluată și în 2017 în Legea 132/2017, în vigoare în prezent.

Subliniez că această materie se regăsește în obiectul multor procese aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

În concret, este vorba despre textul art. 25, lit. a) din Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie.

Potrivit acestui text de lege, „Asigurătorul RCA are dreptul de a recupera sumele plătite drept despăgubire de la persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului, în următoarele situaţii: a) accidentul a fost produs cu intenţie;”

Consider că această formulare este atât de eronată încât textul de lege are un caracter neconstituțional și se impune modificarea acestuia într-o modalitate sau alta.

Înainte de a dezvolta argumente tehnice din punct de vedere juridic în privința neconstituționalității acestor prevederi, subliniez că sintagma „accident produs cu intenție” este o sintagmă vădit incoerentă semantic.

Posibil că legiuitorul s-a referit la „eveniment rutier negativ produs cu intenție”, atunci când, spre exemplu, o persoană ar urmări să lovească ceva cu autoturismul pe care îl conduce, dar această rațiune nu reiese în mod clar și lasă loc de discuții.

Formularea art. 25 lit. a) din Legea 132/2017 nu este clară, este echivocă, imprecisă, ilogică dacă nu chiar absurdă.

Potrivit dicționarului explicativ al limbii române, „accident” înseamnă „Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea).” iar „intenție” înseamnă „Dorință, gând de a face, de a întreprinde ceva.” Cum poate un eveniment imprevizibil să se producă prin planificare (element ce definește chiar și semantic intenția)?

Această formulare este contrară și prevederilor Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Conform art. 8 alin. 4 din Legea 24/2000, „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor.”

Potrivit art. 36 alin. 1 din Legea 24/2000, „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie.” De asemenea, potrivit alin. 4 al aceluiași articol, „Redactarea este subordonată dezideratului înţelegerii cu uşurinţă a textului de către destinatarii acestuia.”

În continuare arăt că încălcarea acestor dispoziții de către legiuitor prin Legea 132/2017 reprezintă totodată și o încălcare a dispozițiilor constituționale.

Astfel, potrivit art. 1 alin. 5 din Constituție, „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Având în vedere acest principiu constituțional al legalității, cum ar putea acesta să fie respectat când legea nu este clară, are o formulare ilogică cu consecințe juridice nefericite și este contrară normelor de tehnică legislativă?

De-a lungul timpului, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat obligaţia în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie (Decizia C.C.R. 363/2015).

În jurisprudenţa sa (Decizia 31/2016 C.C.R.), Curtea Constituţională a stabilit că trăsătura esenţială a statului de drept o constituie supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării legii şi că „statul de drept asigură supremaţia Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi tuturor actelor normative cu aceasta” (Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004).

În acest sens, Curtea a reţinut că una dintre cerinţele principiului respectării legilor prevăzut de art. 1, alin. 5 din Constituție vizează calitatea actelor normative şi că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se claritatea, precizia şi previzibilitatea pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească. Curtea a mai constatat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligaţia de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate.

Referitor la aceste cerinţe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate – să îşi corecteze conduita (Hotărârea din 29 martie 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunţată în Cauza Petra împotriva României), iar cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit).

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce„, iar potrivit art. 36 alin. (1) din aceeaşi lege, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie„.

Deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, Curtea a reţinut că prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesare.

Totodată, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile constituţionale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”, şi pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora, „în România, respectarea […] legilor este obligatorie”.

O lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita.

Nu în ultimul rând, prin Decizia 363/2015 a Curții Constituționale, s-a statuat că „orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat.”

Concluzia este cât se poate de simplă: art. 25 lit. a) din Legea 132/2017 se impune a fi modificat și eventual declarat neconstituțional prin admiterea unei excepții de neconstituționalitate invocate în cadrul unui proces.

Avocat Mihai-Daniel Pavel

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership