Covid-19 Legal React
AbonamentePlatinum members
5 comentarii

Nu opriți Justiția!
04.04.2020 | Valentin MIRCEA

Secţiuni: Covid 19 Legal React, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Valentin Mircea

Una dintre consecințele instaurării stării de urgență pe teritoriul României este oprirea aproape totală a activității instanțelor de judecată. Spun consecință, deoarece art. 42, alin. (1) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României prevede că ”Pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență”.

Cum norma juridică se interpretează potrivit principiului în care aceasta ar putea avea un efect, nu în sens contrar, și având în vedere formularea permisivă din art. 42 al Decretului nr. 195/2020, rezultă că activitatea de judecată ar fi trebuit să continue în cauzele care se încadrează îndeobște în noțiunea de cauze judecate cu celeritate. Este adevărat că noțiunea de ”urgență deosebită” nu este definită iar încadrarea cauzelor în această categorie este lăsată la latitudinea fiecărei instanțe de judecată, în coordonarea Consiliului Suprem al Magistraturii.

Remarc, pe de altă parte, că prin Decretul nr. 195/2020 nu s-a procedat și la restrângerea liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituția României. Or, justiția se efectuează pentru cetățeni și alți justițiabili, așa că ecuația nu include doar instanțele de judecată, ci și pe cei care au dreptul și au nevoie să se adreseze justiției. La mijloc, între instanțele de judecată și justițiabili se află avocații, care au atât dreptul cât și obligația de a îi asista pe justițiabili în demersurile lor. Având în vedere obligația – de serviciu public – de a fi la dispoziția justițiabililor, avocații nici nu au fost incluși în categoria persoanelor a căror activitate încetează automat, ca urmare a măsurilor luate sub imperiul stării de urgență. Este și firesc să fie așa.

Justiția nu trebuie să se oprească nici în cele mai adverse condiții iar activitatea acesteia trebuie să fie o garanție a faptului că restrângerea celorlalte drepturi se face în litera și spiritul prevăzute de Constituție: ”proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”, așa cum prevede art. 53, alin. (2) din Constituția României.

În aplicarea prevederilor din Decretul nr. 195/2020 secțiile de judecători și de procurori ale Consiliul Național al Magistraturii au adoptat câteva hotărâri care erau menite să asigure funcționarea instanțelor și a parchetelor în această perioadă, în măsura maximă posibilă. Fără a intra în detaliile acestor hotărâri, cunoscute deja practicienilor dreptului, mă limitez să remarc că Hotărârea Secției pentru Judecători a CSM nr. 192/12 martie 2020 restrânge și mai mult, prin art. 2.1, aria cauzelor care pot fi judecate în această perioadă, prin introducerea noțiunii ”cu caracter excepțional, doar în măsura în care dispozițiile de amânare ar fi de natură să aducă atingere unor drepturi și libertăți fundamentale sau să pună în pericol grav ordinea publică sau siguranța cetățenilor”. Dacă în Decretul nr.195/2020 formula folosită era pozitivă – ”activitatea de judecată continuă” – hotărârea CSM are o abordare vădit restrictivă, de judecare a cauzelor doar în mod excepțional. Această abordare riscă să încalce principiul liberului acces la justiție, mai ales că exercitarea acestuia nu a fost restrânsă prin Decretul nr. 195/2020, așa cum am remarcat mai înainte.

Consider că în fața unei situații care riscă să continue o perioadă încă nedeterminată și având în vedere interesul public major de a asigura funcționarea justiției, este necesară o schimbare de abordare, care să permită desfășurarea unui număr cât mai mare de cauze, cu luarea tuturor măsurilor de protecție necesare, unele dintre ele prevăzute în Hotărârea nr. 191/10 martie 2020 a Secției de Judecători a Consiliului Național al Magistraturii, așa cum sunt stabilirea de ore diferite pentru fiecare cauză în parte (art. 1, pct. 1) și, mai ales, efectuarea audierilor în sistem de videoconferință (art. 1, pct. 5).

Videoconferința este instrumentul care poate debloca într-o mare măsură activitatea instanțelor de judecată și este poate ocazia de a oficializa folosirea mijloacelor de comunicare la distanță ca instrument al procedurii de judecată, atât în cauzele civile, cât și în cele penale. Câtă vreme videoconferința asigură contradictorialitatea și celelalte elemente esențiale ale procedurii în fața instanțelor, aceasta se poate afla pe picior de egalitate cu procedura clasică, care presupune prezența fizică a părților implicate în sala de judecată. În definitiv, în această perioadă asistăm la adoptarea de legi de către Parlament, prin mijloace de comunicare la distanță și la ședințe de guvern în care se adoptă ordonanțe de urgență, ținute prin videoconferință. Dacă adoptarea legilor se poate face în astfel de modalități, cu asigurarea elementelor de dezbatere și siguranță necesare, nu există absolut niciun impediment ca procedura civilă și cea penală să facă un pas mai departe, în secolul XXI și în epoca tehnologiei. Primii pași au fost deja făcuți, prin folosirea pe scară din ce în ce mai largă a dosarului electronic al cauzei și prin înregistrarea ședințelor de judecată. Faptul că există dosare electronice este un mare avantaj în trecerea la desfășurarea integrală a procesului prin mijloace de comunicare la distanță. Acolo unde acestea nu au fost încă implementate, experiența instanțelor care au făcut deja asta va putea fi folosită și de cele rămase în urmă.

Suntem într-o perioadă despre care se spune că va schimba multe în societate, în economie și în politică. Justiția poate și trebuie să folosească și ea această perioadă ca o oportunitate pentru a reforma procedurile de judecată într-o modalitate care să corespundă exigențelor actuale ale societății, în acord cu principiile fundamentale ale dreptului procesual.

Nu sunt singurul care susține aceste schimbări și se fac deja analize în acest sens la nivelul organizațiilor reprezentative ale profesiilor juridice, în mediul universitar și în cel politic.

Scopul acestui articol este, pe de o parte, acela de a încuraja astfel de demersuri și, pe de altă parte, de a prezenta numeroșilor colegi forțați să stea acasă, fără să își poată desfășura activitățile profesionale, faptul că există cu adevărat o luminiță la capătul tunelului, indiferent de evoluția, mai mult sau mai puțin previzibilă, a epidemiei de SARS-CoV-2 și a măsurilor administrative care o însoțesc.  Considerați această perioadă ca una de evoluție și susțineți și voi schimbări de genul celor prezentate mai sus, care vă vor fi utile acum și pe termen mai lung.

Avocat dr. Valentin Mircea
Fondator MIRCEA & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti