Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Ultimele modificări legislative privind condițiile în care statul acordă măsuri de sprijin în cazul “șomajului tehnic”
07.04.2020 | Arabella DARÓCZI

JURIDICE - In Law We Trust
Arabella Daróczi

Arabella Daróczi

În contextul pandemiei cu COVID-19 și a decretării stării de urgență pe teritoriul României, companiile se văd nevoite să recurgă la diverse măsuri de management intern prin care să minimalizeze efectele economice negative ale acestei situații de criză.

Similar altor state afectate de pandemia cu COVID-19, Guvernul României a adoptat anumite măsuri fiscale menite să limiteze prejudiciul ce l-ar putea suferi angajatorii, încercând să vină în sprijinul acestora și al salariaților, precum și al altor categorii de persoane aflate în dificultate economică.

Una dintre măsurile de sprijin adoptate de Guvern în contextul pandemiei cu COVID-19 s-a referit la ipoteza suspendării temporare a contractului individual de muncă (în continuare CIM) din inițiativa angajatorului, ca urmare a efectelor produse de COVID-19. Astfel, prin OUG nr. 30/2020 s-a reglementat ca pe perioada stării de urgență, în anumite condiții, indemnizația ce le revine salariaților pe durata “șomajului tehnic” să fie suportată de stat, din bugetul asigurărilor de șomaj, în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut.

La data de 30.03.2020 a fost publicată în M. Of. al României OUG nr. 32/2020 care aduce o serie de modificări referitoare la sprijinul acordat de către stat în cazul „șomajului tehnic”. Conform susținerilor reprezentanților Guvernului, aceste modificări au ca scop simplificarea și clarificarea procedurii adoptate inițial. Dacă unele neclarități au fost lămurite, există în continuare o serie de întrebări la care nici noile prevederi nu oferă un răspuns clar. Vom puncta în prezentul material ce s-a lămurit, respectiv unele probleme ce lasă, în continuare, loc de interpretări.

I. Cine poate beneficia de indemnizație?

Beneficiarii sunt salariații angajatorilor care reduc sau întrerup temporar activitatea, total sau parțial, ca urmare a efectelor COVID-19. Dacă anterior puteau exista discuții referitoare la companiile eligibile, odată cu modificarea legislativă s-a lămurit că acordarea facilităților nu este limitată doar la salariații angajatorilor care și-au suspendat activitatea ca urmare a ordonanțelor militare adoptate pe perioada stării de urgență (hoteluri, restaurante, cafenele etc.). Astfel, măsura de sprijin se referă la toate companiile afectate, indiferent de obiectul de activitate.

II. Pe ce perioadă acordă statul măsura de sprijin?

Măsura de sprijin se acordă doar pe durata stării de urgență, (la data redactării prezentului articol știm că aceasta este de 30 de zile, începând din 16.03.2020). Prin urmare, chiar dacă suspendarea CIM din inițiativa angajatorului durează mai mult, sprijinul acordat de stat este limitat la perioada stării de urgență.

III. În ce condiții se poate beneficia de facilități?

a. Angajatorul să fi suspendat CIM ca urmare a reducerii sau întreruperii (totale sau parțiale) aactivității ca efect al pandemiei cu COVID-19, pe durata stării de urgență decretate pe teritoriul României.

Observăm că pentru ipoteza reducerii activității a fost eliminată condiția lipsei capacității financiare de achitare a salariilor, respectiv cea a scăderii încasărilor cu 25% față de media lunilor ian. – febr. 2020. De asemenea, noile dispoziții nu mai prevăd că se poate beneficia de indemnizație doar pentru 75% din angajații cu CIM active.

Ca noutate, se reglementează situația angajatului cu mai multe CIM. Un astfel de angajat poate beneficia de indemnizație doar dacă toate contractele sale de muncă sunt suspendate ca urmare a instituirii stării de urgență. Valoarea indemnizației se va raporta la CIM cu drepturile salariale cele mai avantajoase. Dacă angajatul are un CIM cu normă întreagă activ, nu va beneficia de indemnizație.

Aceste reglementări pot da naștere la interpretări, având în vedere că textul de lege nu precizează dacă toate CIM trebuie să fie suspendate pentru același motiv (șomaj tehnic) sau dacă suspendările pot avea temeiuri diferite (spre ex. acordul părților).

b. Angajatorul să depună la AJOFM, prin poștă electronică, următoarele documente:
– cerere semnată și datată de reprezentantul legal;
– declarație pe propria răspundere;
– lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului;
– se recomandă depunerea unui extras de cont din care să rezulte contul în care să fie virați banii de indemnizație.

Documentele se depun în luna curentă pentru plata indemnizației pentru luna anterioară (din 1 aprilie 2020 pot fi depuse actele pentru fracțiunea din luna martie 2020).

Modificarea importantă constă în faptul că în nicio situație nu mai este necesară depunerea CSU (Certificat pentru situații de urgență) pentru obținerea indemnizației, prin declarație angajatorul asumându-și răspunderea pentru corectitudinea și veridicitatea datelor.

Recomandăm ca declarația pe propria răspundere să fie dată în baza unor documente interne ale angajatorului care să reflecte situația acestuia și din care să rezulte motivele pentru care se află în dificultate, măsurile având ca scop sprijinirea doar a companiilor afectate de starea de urgență. Autoritățile atenționează companiile că după starea de urgență vor fi efectuate controale, iar în cazul în care se va constata că nu erau îndeplinite condițiile pentru acordarea facilităților, nu numai că vor fi anulate beneficiile, ci fapta de a declara o situație nereală va putea avea și consecințe de natură penală.

IV. Cum și când se plătește indemnizația?

Plata indemnizației se face în contul bancar al angajatorului, în termen de 15 zile de la depunerea actelor la care am făcut referire la pct. III. b).

Din suma încasată, pentru fiecare salariat angajatorul va calcula, reține și vira contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit aferent. Ulterior, angajatorul va plăti către salariați indemnizația în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acesteia din bugetul asigurărilor de șomaj. Observăm astfel că în urma modificărilor legislative a fost redus termenul de plată a indemnizației.

V. Precizări privind cuantumul indemnizației pentru “șomajul tehnic”

Nu putem să nu remarcăm un conflict între dispozițiile legale supuse analizei, mai exact între prevederile Codului muncii, OUG nr. 30/2020 și cele ale OUG nr. 32/2020.

Astfel, actele normative prevăd foarte clar că indemnizația de care beneficiază salariatul pe durata „șomajului tehnic” este de 75 % din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Spre exemplu, dacă salariul unui angajat este de 7.000 lei, pe perioada „șomajului tehnic” salariatul are dreptul la o indemnizație de 5.250 lei (= 7.000 lei X 75%).

Prin OUG nr. 30/2020 statul vine în sprijinul angajatorului și promite să suporte indemnizația până în limita a 75 % din câștigul salarial mediu brut (adică 5.429 lei X 75% = 4.071,75 lei).

Se pune întrebarea ce se întâmplă cu diferența dintre cele două sume (5.250 lei – 4.071,75 lei = 1.178,25 lei)? Aceasta deoarece OUG nr. 32/2020 reglementează doar posibilitatea – nu și obligația – ca angajatorul să suplimenteze indemnizaţia față de cea suportată de stat, dacăbugetul angajatorului destinat plăţii cheltuielilor de personal permite”. Pe de altă parte, din dispozițiile din C. mun. și chiar și din cele ale OUG nr. 30/2020 ar rezulta că diferențatrebuie plătită de angajator, întrucât normele care determină contravaloarea indemnizației sunt imperative și obligatorii pentru acesta.

Mai mult, textele de lege nu definesc nici în ce constă situația în care bugetul angajatorului permite suplimentarea indemnizației.

În contextul acestor inadvertențe, în practică vor apărea o serie de probleme, urmând să se clarifice dacă: (i) angajatorul are sau nu obligația de a plăti diferența indemnizației pe care nu o suportă statul; (ii) dacă sumele suplimentare nu se plătesc de către angajator, poate salariatul obține obligarea în instanță a angajatorului la plata diferenței de indemnizație?

VI. Reglementări cu privire la anumite categorii de persoane

Statul acordă pe perioada stării de urgență indemnizații și altor categorii de persoane, respectiv:

1. Categoria de alţi profesionişti în sensul art. 3 alin. (2) din Codul civil (toţi cei care exploatează o întreprindere – PFA, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale etc.) a căror activitate a fost întreruptă. Aceste persoane pot beneficia de o indemnizaţie lunară egală cu 75% din câştigul salarial mediu brut (adică 5.429 lei X 75% = 4.071,75 lei). Se observă astfel că s-a modificat cuantumul indemnizației, (inițial aceasta fiind stabilită la o sumă de valoare mai mică).

Subliniem faptul că pentru a beneficia de această indemnizație, legea prevede expres că este necesar ca profesionistul să își fi întrerupt activitatea, nefiind eligibili cei care doar și-au redus activitatea.

În ceea ce privește procedura de obținere a indemnizației, aceasta este similară celei descrise anterior la pct. III. b), cu mențiunea că este necesară depunerea și a copiei de pe actul de identitate al solicitantului. Documentele se depun la AJPIS până în data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară şi indemnizația se va achita în 10 zile.

Referitor la cuantumul indemnizației, va fi interesant de văzut cum va fi tratată situația profesioniștilor care au realizat efectiv câștiguri mai mici, decât 75% din salariul mediu brut, această ipoteză nefiind reglementată de lege. Vor fi aceștia considerați eligibili să beneficieze de indemnizație și dacă da, în ce cuantum? Întrebarea este firească în contextul în care, în situația prezentată, măsurile de sprijin din partea statului ar depăși valoarea câștigului realizat de profesionist anterior stării de urgență. Or scopul indemnizației este acela de a evita crearea unor grave prejudicii beneficiarilor, nicidecum realizarea unor câștiguri mai mari pe perioada stării de urgență, decât cele anterioare acestei perioade. Din aceste motive, din punctul nostru de vedere, profesioniștii care au realizat venituri de valoare mai mică de 75% din câștigul salarial mediu brut înainte de întreruperea activității, ar putea beneficia de o indemnizație cel mult egală cu media veniturilor realizate efectiv în ultimele luni anterioare stării de urgență. De asemenea, deși formularele nu cuprind această mențiune, în cuprinsul declarației pe propria răspundere recomandăm evidențierea ultimelor venituri, pentru a nu se considera ulterior că s-a ascuns situația reală a profesionistului. Astfel, de lege ferenda ar trebui reglementată expres situația anterior analizată, cu precizarea că la determinarea valorii indemnizației ar putea fi avută în vedere, spre exemplu, media veniturilor realizate efectiv în ultimele 3 luni anterioare decretării stării de urgență.

În continuare, se pune întrebarea dacă din categoria altor profesioniști fac parte și avocații, notarii publici sau executorii judecătorești; aceasta în contextul în care potrivit legii, aceste profesii liberale nu-și pot întrerupe activitatea pe durata stării de urgență, în caz contrar riscând excluderea din profesie. Din punctul nostru de vedere, conform actualei reglementări care prevede întreruperea activității ca și condiție sine qua non pentru acordarea indemnizației, răspunsul la întrebarea anterioară poate fi doar unul negativ. A interpreta în sens contrar norma în vigoare ar însemna să ignorăm caracterul obiectiv al întreruperii activității. Prin urmare, apreciem că doar prin adoptarea unor modificări legislative neechivoce se va putea considera că beneficiază de indemnizație și avocații, notarii sau executorii judecătorești.

O altă problemă interesantă ivită în practică a fost aceea dacă s-ar putea beneficia de măsura de sprijin pentru angajații notarilor sau executorilor judecătorești care doar și-a redus activitatea. Majoritatea practicienilor au interpretat prevederile legale în sensul în care situația angajaților notarilor sau executorilor trebuie asimilată situației angajaților unei societăți comerciale. Considerăm că de lege ferenda s-ar impune a fi lămurite și aceste chestiuni pentru a nu exista posibilități de interpretare și aplicare diferită a legii.

2. Persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației

Indemnizația este în cuantumul celei prevăzute anterior la pct. VI.1 și se obține conform procedurii descrise la același pct.VI.1.

3. Sportivii, antrenorii, medicii, asistenții medicali, maseurii, kinetoterapeuții, cercetătorii care se află în situația de suspendare a contractului din iniţiativa structurii sportive, beneficiază de o indemnizaţie de 75% din drepturile în bani aferente contraprestaţiei activităţii sportive, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut. Aceştia pot negocia şi stabili de comun acord plata de alte indemnizaţii compensatorii acordate de structura sportivă care să compenseze diminuarea contraprestaţiei financiare.

Indemnizația se obține conform celor descrise anterior la pct. VI.1.

4. Persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturi de autor şi drepturile conexe, care şi-au întrerupt activitatea ca efect al pandemiei, beneficiază de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut.

Indemnizația se obține conform celor descrise anterior la pct. VI.1.

În concluzie, considerăm că modificările legislative adoptate prin OUG nr. 32/2020 au fost necesare, însă par a fi insuficiente și nu lămuresc toate problemele juridice care pot apărea în practică, așa cum rezultată și din cuprinsul prezentului material.

Notă: La redactarea prezentului material au fost avute în vedere prevederile legale publicate în Monitorul Oficial al României până la data de 2 aprilie 2020. Acest material nu reprezintă o consultanță juridică și nici o analiză exhaustivă a legislației, astfel că pentru orice problemă juridică particulară este recomandată analiza realizată in concreto de un avocat specialist.

Av. Arabella Daróczi, TSA.LAW

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.