Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





TUE. T-383/17, Hansol Paper/Comisia Europeană. Regulament de punere în aplicare a unei taxe antidumping. Importuri de hârtie termică subțire din Coreea de Sud. Limitele controlului jurisdicțional. Determinarea prejudiciului. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului
05.04.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Din complet a făcut parte jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător român la Tribunalul Uniunii Europene.

La data de 2 mai 2017, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/763[1] (în continuare „regulamentul de punere în aplicare”), Comisia Europeană a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor unor anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea, în Uniunea Europeană.

Ancheta Comisiei a fost deschisă la data de 18 februarie 2016, ca urmare a formulării unei plângeri de către Asociația Europeană a Fabricanților de Hârtie Termică, în numele unor producători a căror activitate reprezintă peste 25% din producția totală a Uniunii Europene de anumite tipuri de hârtie termică subțire. Ancheta privind practicile de dumping și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015, iar examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă.

Regulamentul de punere în aplicare a fost adoptat de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene („regulamentul de bază”)[2]. Potrvit regulamentului de bază, poate fi supus unei taxe antidumping orice produs care face obiectul unui dumping în cazul în care punerea sa în liberă circulație în cadrul Uniunii cauzează un prejudiciu.

Potrivit aceluiași regulament, se consideră că un produs face obiectul unui dumping atunci când prețul său de export către Uniune este mai mic decât prețul comparabil, practicat în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru un produs similar în țara exportatoare. Țara exportatoare poate fi atât țara de origine, cât și o țară intermediară, cu excepția cazului în care, de exemplu, produsele respective doar tranzitează această țară, fără să fie fabricate sau să existe preț comparabil pentru aceste produse în această țară. Valoarea normală (prețul comparabil) se stabilește deobicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare.

Împotriva regulamentului de punere în aplicare amintit a formulat recurs reclamanta Hansol Paper Co. Ltd., cu sediul în Coreea de Sud, societate care desfășoară activități de producție și export (în mod special în Uniunea Europeană) de anumite tipuri de hârtie termică subțire.

Prin Hotărârea pronunțată în data de 2 aprilie 2020, Tribunalul a admis recursul și a anulat Regulamentul de punere în aplicare în ceea ce o privește pe reclamantă, reținând, în esență, următoarele:

Sub un prim aspect, Tribunalul a reținut încălcarea de către Comisie a articolului 2 alin. (11)[3] din regulamentul de bază, deoarece calculele efectuate de către Comisie nu reflectă amploarea reală a dumpingului practicat de reclamantă.

Pentru a decide astfel, Tribunalul a amintit că în ceea ce privește, mai întâi, modul de redactare a articolului 2 alin. (11) din regulamentul de bază, trebuie arătat că acesta prevede două metode de comparație a valorii normale și a prețului de export: o metodă denumită „simetrică”, întemeiată fie pe comparația unei valori normale medii ponderate cu media ponderată a prețurilor tuturor exporturilor către Uniune, fie pe comparația tranzacție cu tranzacție, și o metodă denumită „asimetrică”, întemeiată pe comparația unei valori normale medii ponderate cu prețurile tuturor exporturilor individuale către Uniune. Apoi, în ceea ce privește obiectivul urmărit de articolul 2 alin. (11) din regulamentul de bază, din această dispoziție rezultă că atât metoda simetrică, cât și cea asimetrică de calcul al marjei de dumping trebuie să permită să se reflecte amploarea reală a dumpingului practicat (Hotărârea din 5 aprilie 2017, Changshu City Standard Parts Factory et Ningbo Jinding Fastener/Conseil, C-376/15 P și C-377/15 P, EU:C:2017:269, paragrafele 53 și 54).

Constatând încălcarea, Tribunalul a menționat care sunt limitele controlului său jurisdicțional Astfel, în domeniul politicii comerciale comune și în mod special în materie de măsuri de protecție comercială, instituțiile Uniunii dispun de o largă putere de apreciere ca urmare a complexității situațiilor economice, politice și juridice pe care trebuie să le examineze. Întrucât aplicarea articolului 2 alin. (11) din regulamentul de bază presupune aprecierea unor situații economice complexe, controlul jurisdicțional al unei asemenea aprecieri trebuie să fie limitat la verificarea respectării normelor de procedură, a exactității materiale a situației de fapt reținute pentru efectuarea alegerii contestate, a absenței oricărei erori vădite în aprecierea acestor fapte sau a absenței oricărui abuz de putere (Hotărârea din 5 aprilie 2017, Changshu City Standard Parts Factory et Ningbo Jinding Fastener/Conseil, C-376/15 P și C-377/15 P, EU:C:2017:269, paragraful 47 și jurisprudența citată). Cu toate acestea, controlul jurisdicțional limitat nu înseamnă că instanța Uniunii trebuie să se abțină de la a verifica interpretarea datelor de natură economică efectuată de instituții. În special, Tribunalul trebuie nu numai să verifice exactitatea materială a elementelor de probă invocate, pertinența și coerența acestora, ci și să controleze dacă aceste elemente constituie ansamblul datelor relevante care trebuie luate în considerare pentru aprecierea unei situații complexe și dacă sunt de natură să susțină concluziile deduse (Hotărârea din 29 janvier 2014, Hubei Xinyegang Steel/Conseil, T-528/09, EU:T:2014:35, paragraful 53).

Sub un al doilea aspect, Tribunalul a reținut încălcarea de către Comisie și a articolului 9 alin. (4) paragraful al 2-lea din regulamentul de bază[4], motivată de legătura dintre eroarea Comisiei, constând în calcule care nu reflectă amploarea reală a dumpingului practicat de reclamantă și ponderea utilizată de Comisie, care afectează stabilirea taxei antidumping fixe definitive de 104,46 euro pe tonă netă și care depășește, astfel, dumpingul practicat efectiv de către reclamantă.

Pentru a decide astfel, Tribunalul a amintit că articolul 9 alin. (4) din regulamentul de bază pune în balanță interesele producătorilor-exportatori, al importatorilor, al industriei și al consumatorilor din Uniune și exprimă, în domeniul măsurilor de apărare comercial al Uniunii, principiul general al proporționalității (a se vedea Hotărârea din 28 februarie 2017, JingAo Solar e.a./Conseil, T-157/14, nepublicată, EU:T:2017:127, paragraf 198 și jurisprudența citată).

Sub un al treilea aspect, Tribunalul a reținut și încălcarea articolului 2 alin. (1)[5] din regulamentul de bază, motivat de faptul că în mod eronat a fost stabilită[6] de Comisie valoarea normală a produsului similar conform articolului 2 alin. (3)[7] din același regulament.

Tribunalul a amintit, în context, că stabilirea valorii normale constituie una dintre etapele esențiale care trebuie să permită stabilirea existenței unui eventual dumping (Hotărârea din 22 martie 2012, GLS, C-338/10, EU:C:2012:158, paragraful 19). Articolul 2 alin. (1) paragraful întâi din regulamentul de bază prevede în această privință că „valoarea normală se stabilește deobicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. Atât din modul de redactare, cât și din economia acestei dispoziții rezultă că prețul efectiv plătit sau care urmează să fie plătit în cadrul unor operațiuni comerciale normale trebuie luat în considerare în principiu cu prioritate pentru a stabili valoarea normală (Hotărârea din 1 octobrie 2014, Conseil/Alumina, C-393/13 P, EU:C:2014:2245, paragraf 20).

Hotărârea, cu referința T-383/17, Hansol Paper/Comisia, ECLI:EU:T:2020:139, poate fi consultată pe site-ul Curia integral în limba franceză aici.


[1] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/763 al Comisiei din 2 mai 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea, publicat în J.O. L 144/3, 03.05.2017, poate fi accesat în limba română aici. Anterior, la data de 16 noiembrie 2016 a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2005 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea, publicat în J.O. L 310, 17.11.2016, care poate fi accesat în limba română aici.
[2] Regulamentului (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene („regulamentul de bază”), publicat în J.O. L 176/21, 30.06.2016, poate fi accesat în limba română aici.
[3] Potrivit articolului 2 alin. (11) din regulamentul de bază, sub rezerva dispozițiilor pertinente care reglementează compararea echitabilă, existența marjelor de dumping în cursul perioadei de examinare se stabilește în mod normal pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată cu media ponderată a prețurilor tuturor exporturilor către Uniune sau pe baza unei comparații între valorile normale individuale și prețurile de export individuale către Uniune, tranzacție cu tranzacție. Cu toate acestea, o valoare normală stabilită pe baza unei medii ponderate poate fi comparată cu prețurile tuturor exporturilor individuale către Uniune în cazul în care configurația de export diferă semnificativ între diferiții cumpărători, diferitele regiuni sau perioade și în cazul în care metodele specificate în prima teză a prezentului alineat nu permit reflectarea amplorii reale a dumpingului practicat. Prezentul alineat nu exclude recurgerea la eșantionare în conformitate cu articolul 17.
[4] Potrivit articolului 9 alin. (4) paragraful al 2-lea din regulamentul de bază, în cazul în care sunt în vigoare taxe provizorii, Comisia inițiază această procedură cu cel puțin o lună înaintea expirării acestor taxe. Cuantumul taxei antidumping nu depășește marja de dumping stabilită, dar ar trebui să fie mai mică decât această marjă în cazul în care această taxă mai mică ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul adus industriei din Uniune.
[5] Potrivit articolului 2 alin. (1) din regulamentul de bază, valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare. În cazul în care exportatorul din țara exportatoare nu produce sau nu comercializează produsul similar, valoarea normală se stabilește pe baza prețurilor altor comercianți sau producători. Prețurile practicate între părți care par a fi asociate sau par să fi încheiat un acord de compensare nu pot fi considerate prețuri practicate în cadrul operațiunilor comerciale normale și nu pot fi utilizate pentru a stabili valoarea normală decât în cazul în care se stabilește că prețurile în cauză nu sunt afectate de relațiile dintre părți. Pentru a stabili dacă două părți sunt asociate, se poate ține seama de definiția părților afiliate în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei.
[6] Menționăm aici că potrivit considerentelor 20-21 din regulamentul de execuție, grupul Hansol include producătorii-exportatori coreeni Hansol Paper și Artone. În cazul Artone, vânzările interne erau inexistente sau nereprezentative pentru două tipuri de produse. Pentru aceste două tipuri de produse, valoarea normală a fost calculată de Comisie în conformitate cu articolul 2 alin. (3) din regulamentul de bază, pe baza costurilor de producție ale Artone. Cu privire la această modalitate de calcul, grupul Hansol a susținut că, pentru determinarea valorii normale în cazul acestor două tipuri de produse, Comisia ar fi trebuit să utilizeze prețurile celuilalt producător, Hansol Paper, în loc să stabilească valoarea normală pe baza costurilor de producție ale Artone.
Acest argument a fost respins, întrucât Comisia a stabilit că structura costurilor și prețurile de vânzare ale Artone au fost în mod semnificativ diferite față de cele ale Hansol Paper. În plus, în cazul unuia dintre aceste două tipuri de produse vândute de Hansol Paper, s-a constatat că volumul vânzărilor interne a fost nereprezentativ. Prin urmare, Comisia a confirmat că, în aceste condiții, este mai adecvat ca valoarea normală pentru aceste tipuri de produs să fie calculată pe baza costurilor de producție ale Artone, majorată cu o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”), precum și pentru profit, în conformitate cu prima opțiune prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.
[7] Potrivit articolului 2 alin. (3) din regulamentul de bază, în cazul în care nu se efectuează nici o vânzare a produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau în cazul în care aceste vânzări sunt insuficiente sau în cazul în care, din cauza unei situații speciale a pieței, aceste vânzări nu permit efectuarea unei comparații valabile, valoarea normală a produsului similar se calculează pe baza costului de producție din țara de origine, la care se adaugă o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și pentru profit sau pe baza prețurilor de export, practicate în cadrul operațiunilor comerciale normale, către o țară terță adecvată, cu condiția ca aceste prețuri să fie reprezentative. Se poate considera că există o situație specială a pieței în ceea ce privește produsul respectiv în sensul primului paragraf mai ales în cazul în care prețurile sunt în mod artificial scăzute, când se practică intens barterul sau când există regimuri de prelucrare necomerciale.


* Traducere din limba franceză și rezumat de Andreea Livădariu


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.