Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Inteligenţa artificială şi domeniul juridic în timpul carantinei
06.04.2020 | Claudiu DRĂGUȘIN, Cosmin STEREA-GROSSU

JURIDICE - In Law We Trust
Claudiu Drăgușin

Claudiu Drăgușin

Cosmin Sterea-Grossu

Cosmin Sterea-Grossu

Pe platforma JURIDICE.ro apăreau cu puţin timp în urmă nişte articole legate de impactul inteligenţei artificiale asupra domeniului juridic[1].

Feedback-ul privitor la acestea a fost dihotomic: unii cititori s-au arătat interesaţi de discuţie, alţii au privit tema aplicându-i o etichetă de neseriozitate: ce probleme reale are domeniul juridic şi ce preocupări au unii autori?!? În această a doua cheie, cineva chiar a salutat ironic demersul spunând că la câtă inteligenţă naturală există în domeniul juridic, ar fi utilă măcar una artificială.

În orice caz, sintetizând feedback-ul primit, incluzând aici şi părerile favorabile, nu părea că se poate identifica la nivel de masă critică o mentalitate pregătită să ia în serios necesitatea introducerii oricăror forme de manifestare “artificială” în instanţe.

Însă, odată cu Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 de instituire a stării de urgenţă, lumea juridică – în special magistraţii, grefierii şi avocaţii, au perceput prin propriile simţuri ce înseamnă ajutorul tehnologiei sau mai ales, ce înseamnă lipsa lui.

Dincolo de tragedia provocată de obiectul situaţiei de urgenţă, dincolo de inconvenientele psihologice ale carantinei, dincolo de incertitudinea economică şi socială care urmează, dincolo de dramele umane din familiile celor decedaţi, dincolo de efortul medicilor, implicaţi în prima linie de răspuns, a militarilor sau a poliţiştilor şi procurorilor ori a avocaţilor, judecătorilor şi grefierilor, implicaţi şi ei în diferite activităţi, dincolo de toate acestea, momentul reliefează că viitorul este al tehnologiei, iar domeniul juridic, despre care vorbim aici, trebuie să accepte ideea cu mai multă responsabilitate şi încredere.

Folosindu-se temeiul de drept expres prevăzut de art. 42 alin. (3) din anexa la Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020, au apărut în aceste săptămâni o serie de iniţiative – reale sau de test, în domeniul şedinţelor la distanţă, prin videoconferinţă.

Pentru a oferi doar câteva exemple, amintim că instanţele deja folosesc această metodă în materie penală, pentru dosarele în care sunt implicaţi deţinuţi, pentru ca aceştia să nu mai fie transportaţi de la penitenciar la sediul instanţei.

Apoi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat deja că a ţinut şedinţe în procedura hotărârilor preliminare prin videoconferinţă (folosind aplicaţia Google Meet), Tribunalul Bucureşti a anunţat că va folosi o tehnologie pentru realizarea de videoconferinţe, în materie civilă, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti fac demersuri administrative pentru a organiza astfel de şedinţe de judecată în materia refugiaţilor şi a migraţiei.

De asemenea, la Cluj a fost deja organizat un proces – test, cu participarea colegilor avocaţi, judecători şi grefieri (de la Tribunalul Timiş), folosindu-se aplicaţia Zoom, destul de criticată recent în mediul on-line[2].

Iniţiativele, deşi remarcabile, pot fi considerate cert viabile doar pe perioada de rămânere în vigoare a Decretului Preşedintelui României nr. 195/2020, care oferă temei concret pentru ele. Pentru viitor, folosindu-se experienţa din această perioadă, vor trebui analizate îngrijorări exprimate deja, legate, spre exemplu:
– de protecţia datelor cu caracter personal ale celor implicaţi (pentru cei familiarizaţi cu tehnologia, se cunoaşte că datele utilizatorului sunt transmise prin intermediul camerei de luat vederi de pe propriul terminal unui terţ – furnizorul aplicaţiei, care ulterior le întoarce în terminalele folosite de ceilalţi participanţi la videoconferinţă – calculator, tabletă, telefon);
– de prevederile din legislaţia primară care spun că şedinţele se desfăşoară la sediul instanţei sau în alt loc decis de judecător (nu e acoperită ipoteza în care judecătorul se află la sediul instanţei şi părţile în alt loc);
– de modalitatea de audiere a martorilor (cum se asigură judecătorul că martorului nu îi sunt sugerate răspunsurile sau cum se asigură că alţi martori, aflaţi chiar în altă locaţie, prin videoconferinţă, nu au acces la audierea altui martor etc.);
– de modalitatea de desfăşurare a şedinţelor secrete, în condiţiile în care datele din şedinţă nu ar putea fi transmise unui terţ – furnizor al aplicaţiei (cum e cazul dosarelor privind pe refugiaţi) etc.

Mai mult decât soluţia videoconferinţei, tehnologia poate fi folosită în multe alte zone pentru fluidizarea procesului jurisdicţional.

Pentru cine nu cunoaşte, există deja mai multe soluţii practice, dezvoltate local la nivelul diferitelor instanţe, prin resurse umane proprii (membri ai departamentelor de IT sau judecători cu expertiză în domeniul IT), din interiorul sistemului, dintre care amintim, cu titlu de exemplu:
– aplicaţii care asistă judecătorul şi grefierul prin preluarea sarcinilor repetitive, cum ar fi înregistrarea diferitelor mențiuni în programul de gestiune internă al instanţelor Ecris, acces facil la legislație, prezentarea informațiilor relevante pentru fiecare complet, în funcție de utilizator (în această zonă mai multe aplicaţii au fost dezvoltate local, la Judecătoria sectorului 4 Bucureşti);
– aplicaţii pentru realizarea dosarului electronic (pus în practică deja de departamentele de IT de la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, al Tribunalului Bucureşti şi al judecătoriilor de sector, soluția tehnică fiind preluată de la Arad, unde a fost dezvoltată local); la Cluj şi Craiova, de asemenea, există soluţii similare, dezvoltate local, pentru acces la dosarul electronic;
– aplicaţii pentru scanarea documentelor şi comunicărilor şi înregistrarea lor automată în programul informatic Ecris (două soluţii tehnice dezvoltate la Tribunalul Galați, preluate şi la Bucureşti);
– îmbunătățirea aplicaţiilor statistice (soluția folosită în prezent de tot sistemul a fost dezvoltată la nivel local, la Tribunalul Argeș);
– realizarea citării şi a comunicării prin mijloace electronice, soluția preluată şi la nivelul Tribunalului Bucureşti urmând a fi implementată în raza Curţii de Apel Bucureşti (soluția a fost dezvoltată local, la Tribunalul Arad; alte soluţii sunt dezvoltate la nivelul Judecătoriei sectorului 4, unde este informatizat procesul de comunicare a încheierilor de încuviințare a executării silite, prin colaborare cu Camera Executorilor Bucureşti şi urmează să fie informatizat procesul de comunicare a hotărârilor în materia internării medicale nevoluntare).

Peste acest cadru de fapt, se remarcă deschiderea Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv la nivel personal al membrilor acestuia, pentru tema expusă, manifestată prin demersuri concrete, inclusiv în cadrul grupului de lucru „Infrastructura instanțelor și parchetelor. Infrastructura CSM”.

În acelaşi timp, singura entitate care are mijloacele necesare, logistice şi financiare, pentru a realiza o abordare unitară şi integrată, acceptată la nivelul întregului sistem, este Ministerul Justiţiei.

Fără participarea sa, instanţele preocupate de acest lucru vor continua dezvoltarea soluţiilor la nivel local, sistemul va suferi prin lipsă de coordonare, munca judecătorului, a grefierului sau a avocatului va fi mai uşoară în funcţie de zona în care activează, iar beneficiul adus părţilor va fi palpabil în funcţie de locul unde poate acţiona în instanţă.

În plus, soluţiile dezvoltate local vor avea în centru judecătorul sau grefierul şi abia în secundar pe beneficiarul actului de justiţie, fie parte, fie avocat.

Pledând pentru o implicare a statului român, prin intermediul Ministerului Justiţiei, pentru preluarea coordonării efortului privind introducerea soluţiilor informatice în instanţe, o să încheiem prin referirea la două citate ale lui Richard Susskind[3], profesor la Oxford şi autoritatea cea mai înaltă în materia intersecției dintre tehnologie şi drept în Marea Britanie: “Dacă eşti încremenit în modalitatea în care se practică dreptul acum, atunci nu urma o carieră în drept. Începe să te pregăteşti acum. Noi, ca profesie, avem în jur de 5 ani să ne reinventăm pentru a ne muta din zona avocaturii clasice în zona avocaturii tehnologice”[4]. Iar interviul era acordat în 2016.

De asemenea, profesorul Susskind spunea undeva că a plâns în 2018 când Guvernul britanic a anunţat planul său pentru investirea a 1 miliard de lire sterline pentru tehnologizarea sistemului britanic de justiţie, confirmându-i astfel pledoaria şi preocuparea de o viaţă.

Chiar dacă e greu de adus în discuţie aspectul financiar în momentul pe care îl traversăm, trebuie să fim conştienţi că pierderea ritmului cu tehnologia în materie juridică nu e o opţiune, în măsura în care societatea românească doreşte să păstreze, şi după criză, ideea unui stat de drept funcţional, parte a sistemului democratic occidental.

Altfel, citând o altă frază celebră, “un sistem prost va învinge un om bun de fiecare dată”[5].


[1] Claudiu Drăguşin, Inteligenţa artificială în instanțe – https://www.juridice.ro/666569/inteligenta-artificiala-in-instante.html;
Lavinia Tec, Revoluția inteligenței artificiale și statul de drept – https://www.juridice.ro/662094/revolutia-inteligentei-artificiale-si-statul-de-drept.html;
Claudiu Drăguşin, Revoluția inteligenței artificiale și domeniul juridic – https://www.juridice.ro/661905/revolutia-inteligentei-artificiale-si-domeniul-juridic.html.
[2] https://cert.ro/citeste/alerta-zoom-vulnerabilitati.
[3] Cu o activitate de peste 25 de ani în domeniu, Richard Suskind este consilier în domeniul informatic al Lord Chief Justice of England and Wales, profesor la University of Oxford, Gresham College şi Strathclyde University, fost preşedinte al Grupului de consiliere în domeniul tehnologiei informaţiei în sectorul public şi preşedinte al Societăţii pentru Computere şi Drept. Ultima sa carte apărută în noiembrie 2019 este denumită „Online Courts and the Future of Justice”.
[4] “If you are fixed on how we are working, then don’t go into law. Start preparing now. We as a profession have about five years to reinvent ourselves to move from being world-class legal advisers to world-class legal technologists” – https://www.lawgazette.co.uk/law/susskind-you-have-five-years-to-reinvent-the-legal-profession/5054990.article
[5] „A bad system will beat a good person every time” – W. Edwards Deming – (1993). Deming Four-Day Seminar. Phoenix, Arizona, citat de James Williams, în lucrarea Stand Out of Our Light: Freedom and Resistance in the Attention Economy, Cambridge University Press, mai 2018, pag. 102.


Jud. Claudiu Drăguşin, preşedinte al Secţiei Civile – Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
Jud. Cosmin Sterea-Grossu, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.