Necesitatea revizuirii Codului Electoral prin înființarea a cinci noi circumscripții electorale în Diaspora
23 februarie 2023 | Antonie POPESCU
Antonie Popescu
Codul Electoral ar trebui să înființeze cinci noi circumscripții electorale în Diaspora, și anume câte o circumscripție pentru fiecare zonă / țară unde trăiesc peste un milion de români. Este vorba de:
1. Italia;
2. Spania;
3. Marea Britanie;
4. Europa – celelalte țări: Franța, Germania, Portugalia, Luxemburg, Elveția, Grecia, Cipru, Austria;
5. America și celelalte continente.
Actuala Circumscripție nr. 43 ar rămâne pentru electorii din Basarabia!
Potrivit Legii electorale în vigoare – Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente –, cetățenii români din Diaspora au dreptul de a alege 100 de parlamentari, din actualul număr total de membri ai Parlamentului României – adică 20-25% din numărul de mandate parlamentare.
Echilibrarea justă a numărului de parlamentari între Diaspora și Țară potrivit normei de reprezentare prevăzute de Lege (număr de locuitori per circumscripție) va fi un alt scop al revizuirii Codului Electoral.
Astfel, aplicând corect criteriile actuale, doar prin asemănare cu județele, ar rezulta un minimum de 6 parlamentari de circumscripție, adică de 36 de parlamentari pentru Diaspora, potrivit art. 5 alin. (5) din Legea menționată, conform căruia: „Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) – (4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.”
Aplicând celelalte criterii prevăzute de Legea actuală, doar pentru cele 5 milioane de români aflați în Diaspora, potrivit normei de reprezentare, în Circumscripția nr. 43 și Circumscripțiile nr. 44-48 Diaspora – Românii de Pretutindeni, rezultă un drept de a alege un număr de minimum 68 de Deputați și 30 de Senatori în Diaspora.
Acest lucru rezultă din calculul matematic făcut potrivit alin (1) al aceluiași art.5, din Legea Electorală română în vigoare în prezent, care prevede că: „Senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.”
Totodată, potrivit alin. (2) și (3): „Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori„, iar „pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori„.
Potrivit art. 5 alin. (4) din Lege: „Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.”
La stabilirea acestui număr de locuitori INS din România NU se corelează cu datele oferite de celelalte Instituții de statistică din Uniunea Europeană sau din spațiul nonUE, ceea ce alterează numărul de alegători și normele de reprezentare, în defavoarea Diasporei!
Guvernul si Autoritatea Electorală Permanentă sunt în măsură să asigure corelarea acestor date, întrucât toate evidențele oficiale și toate registrele publice trebuie să reflecte realitatea, iar drepturile electorale, care se exercită doar o dată la 4-5 ani, trebuie respectate, având în vedere violările anterioare și scandalurile publice aferente.
Dacă însă numărul total de mandate parlamentare (senatori plus deputați) va scădea la 300, în sensul voinței referendare consultate în 2009, atunci pentru Diaspora ar reveni circa 20-25% din mandate, adică s-ar vota pentru alegerea a circa 60-75 de parlamentari.
Că vor fi 36, 60, 75 ori 100 de mandate pentru Diaspora, acesta rămâne un detaliu de negociere între partidele politice, dar redistribuirea echilibrată, justă a mandatelor este inevitabilală, chiar dacă o nouă Lege / Cod Electoral nu s-ar adopta.
Ne delimităm de propunerea renunțării la bicameralism doar pentru că atribuțiile celor două Camere nu sunt reglate adecvat și considerăm neavenite discuțiile pe această temă populistă.
Bicameralismul a fost introdus în România de peste un secol, fiind suspendat doar în perioada comunistă a Marii Adunări Naționale (a cărei imagine ceaușistă de ridicol încă o păstrăm).
Reglarea atribuțiilor celor două Camere ale Parlamentului României ar elimina disfuncțiile criticate exagerat, problema de fond a acestor critici fiind de fapt o critică mascată a pluralismului politic.
Avocat Antonie Popescu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
