Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Covid-19 Legal React, Cyberlaw, Drept penal, Dreptul sanatatii, RNSJ, SELECTED, Studii

Infracțiuni informatice și de corupție asociate pandemiei COVID-19 în cazuistica secției penale a Tribunalului Prahova

20 februarie 2023 | Vasile COMAN
Vasile Coman

Vasile Coman

I. Introducere. Provocările generate de apariția și amploarea infecției COVID-19[1] la nivel global au pus inevitabil la încercare și cadrul legal existent în domeniul dreptului penal național care, motivat de considerente ținând de protecție suplimentară a sănătății publice, a determinat aplicarea și chiar adaptarea sa, plecând, mai precis, de la constatarea încercării unei părți a populației de evitare a respectării unor reguli sanitare specifice, respectiv condiționarea și incertitudinea științifică asociate eficienței contestate și siguranței vaccinurilor create împotriva variantei inițiale și apoi a subvariantelor noului (corona) virus.

La nivel global, cu precădere SUA, China sau Europa, față de rata mare de transmisibilitate și amploarea declarată a virusului COVID-19 (SARS-CoV-2), pe lângă o serie de restricții aduse dreptului la liberă circulație, s-a discutat și oscilat între facultate și obligativitate în ceea ce privește vaccinarea populației împotriva noului virus, în unele țări legiuitorii instituind expres o obligație legală în acest pentru anumite categorii de persoane (inclusiv funcționari), iar în altele – precum România – nu s-a intervenit suficient printr-un cadru normativ coerent din perspectiva ierarhiei normative.

Infecția cu noul coronavirus (COVID-19) a debutat în România la începutul anului 2020, după ce s-a răspândit în mai multe state din Europa, fapt care a condus la declanșarea oficială a unor stări de excepție/urgență însoțite de introducerea unor restricții temporare de circulație și acces în instituții și spații comerciale sau pentru procurarea bunurilor de necesitate, fapt care prin cumul a condus la transformarea de facto a opțiunii vaccinării aproape în obligație, inclusiv în cazul funcționarilor, cu mențiunea că în mediul privat, pe alocuri, acest lucru a devenit o veritabilă condiție de acces la locul de muncă.

În încercarea de a evita presiunea pentru vaccinare și/sau testarea la intervale scurte de timp și pe propriul cost, ori a regulilor de carantinare sau spitalizare, o parte a populației a optat pentru coruperea funcționarilor din domeniul sanitar însărcinați cu atribuții specifice în noul context, uneori cu concursul traficării influenței asupra acestora de către alte persoane apropiate sau angajați pe alte posturi în cadrul unităților medicale, fapt care a dat naștere la instrumentarea unor dosare penale pentru săvârșirea – de regulă în concurs – a unor infracțiuni informatice (scop) și de corupție (mijloc), în scopul obținerii dovezii de vaccinare[2].

Examinând jurisprudența relevantă a Tribunalului Prahova – Secția penală, s-a constatat că, cea mai întâlnită formă de ilicit informatic infracțional a fost cea de fals informatic (art. 325 C.pen.) în modalitatea „introducerii” de date informatice cu privire la actul fictiv al vaccinării persoanei care se prezenta la centrul de vaccinare, infracțiune săvârșită și în forma participației improprii [modalitatea „intenție – lipsa vinovăției” – prev. de art. 52 alin. (3) C.pen.], prin eliberarea unor adeverințe de vaccinare cuprinzând mențiuni așadar nereale; în acest caz, sistemul informatic era reprezentat de Registrul electronic de Evidență Națională al Vaccinărilor (RENV), iar comiterea infracțiunii avea loc, în concret, prin contrafacerea datelor informatice, consecința juridică urmărită fiind eliberarea adeverințelor respectiv a certificatelor europene de vaccinare ce atestau în mod nereal imunizarea persoanelor în cauză.

Practic, funcționarul medical introducea datele false în sistemul informatic, acestea erau prelucrate de sistem, devenind astfel date informatice cu caracter durabil, persoana figurând în continuare ca fiind imunizată împotriva COVID-19 pentru doza/dozele vizată/e, aspect nereal.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

JURIDICE by Night

În mod evident, practica a confirmat că datele rezultate erau necorespunzătoare adevărului, fiind susceptibile a produce consecințe juridice. Astfel, în urma acțiunii inițiale de introducere a datelor informatice, se genera adeverința care atesta, în fals, că persoana a fost vaccinată, informație nereală ce rămâne cu caracter definitiv în Registrul Național de Vaccinare, putând produce consecințe juridice diverse în ceea ce privește persoana vizată, indiferent dacă i se înmânează în format fizic sau i se transmite electronic.

Din perspectiva cadrului legal adaptat pentru lupta cu noul virus, potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr. 2.171/2020 pentru stabilirea Normelor privind autorizarea, organizarea și funcționarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19 din data 21 decembrie 2020, în punctul de vaccinare se scanau datele personale, apoi se administra vaccinul şi se introduceau datele despre vaccin în Registrul electronic naţional de vaccinare (RENV).

Se prevedea că acolo unde introducerea datelor în RENV nu este posibilă, acestea se înregistrează în registrul de vaccinare, format hârtie, care să conţină toate câmpurile din RENV (pct. 4.2).

După vaccinare, adeverinţa de vaccinare era generată automat din RENV sau era completată pe format hârtie pentru cazul prevăzut la pct. 4.2 şi putea fi transmisă electronic sau în format hârtie, după caz, persoanei vaccinate. Asa cum rezultă din HG nr. 1031/2021 privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19 în România, fiecare persoană va primi dovada vaccinării din RENV, în care vor fi specificate datele esenţiale: datele de identitate ale persoanei vaccinate, etapa de vaccinare, tipul vaccinului, lotul şi seria, data efectuării vaccinului, data rapelului, după caz[3].

Potrivit art. 2 alin. (6) din HG nr. 1031/2020 privind aprobarea Strategiei de vaccinare impotriva COVID-19 În Romania, Registrul electronic național de vaccinare (RENV) este un sistem informatic integrat dezvoltat și administrat din punct de vedere tehnic de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, care se interconectează cu sistemele informatice ale instituțiilor și autorităților publice cu atribuții în îndeplinirea măsurilor prevăzute în strategia de vaccinare astfel cum sunt reglementate în hotărâre, precum și cu sistemele informatice ale unor asociații profesionale din România, cu acordul și în condițiile stabilite de titularul sistemului informatic interconectat, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.

Acest sistem informatic prelucrează datele informatice introduse la nivelul fiecărui centru de vaccinare respectiv toate datele privind persoanele care se prezintă la vaccin. Atunci când datele introduse sunt necorespunzătoare adevărului, persoana care introduce aceste date informatice în sistemul informatic, acționează „fără drept” întrucât deși i s-a oferit drept de acces, acest drept nu vizează introducerea de date nereale cu consecința denaturării scopului pentru care a fost creat sistemul informatic integrat RENV.

Prin introducerea în sistemul informatic a datelor persoanelor pretins vaccinate rezulta date necorespunzătoare adevărului atestându-se o calitate inexistentă în realitate și anume aceea de persoana imunizată împotriva COVID-19. În sistemul informatic național integrat RENV persoana va figura ca fiind vaccinată, aspect contrar realității.

În categoria infracțiunilor din sfera corupției, ca infracțiuni mijloc pentru obținerea actului oficial fictiv, actul concret consta în fapte de dare și luare de mită, în diverse forme de participație penală, activitatea ilicită implicând de regulă minim trei persoane (beneficiarul, funcționarul mituit, o persoană intermediară).

Din practica organelor de urmărire penală s-a constatat că obținerea adeverințelor de vaccinare nu era posibilă fără implicarea unui cadru medical – asistent/medic, existând așadar suspiciuni în sensul că aceste cadre medicale beneficiau de foloase materiale în schimbul ”serviciilor” de vaccinare fictivă prestate, fapt confirmat de investigațiile ulterioare.

În continuare, vom face o sinteză a principalelor cauze penale asociate corupției pentru obținerea dovezii de vaccinare prin manipularea sistemului informatic oficial menționat ca urmare a falsificării faptului supus înregistrării, astfel cum se prezintă în jurisprudența recentă a Tribunalului Prahova – Secția penală, acestea fiind aproape exclusiv materializate prin încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției cu persoanele în cauză, prin care inculpații au convenit cu Ministerul Public diferite pedepse principale cu închisoarea (la care s-au adăugat pedepse accesorii și complementare), în regim de suspendare sub supraveghere a executării.

Pe de altă parte, s-a mai constatat că, față de lipsa de personal în spitalele destinate îngrijirii pacienților internați cu virusul COVID-19, existentă în acest interval de timp, alte persoane au apelat la corupție pentru angajarea în calitate de personal medical sau în diverse funcții din aparatul auxiliar (îngrijitor/infirmier/brancardier).

Mai trebuie amintit că pandemia COVID-19 a generat schimbări și la nivelul legislației penale din România. În acest sens, prin OUG nr. 28/2020[4] au fost incriminate anumite comportamente în legătură și cu origine în fenomenul COVID (precum art. 3521 C.pen. privind omisiunea declarării unor informații), și a fost agravat regimul sancțiunilor penale pentru alte infracțiuni, precum cea de zădărnicirea combaterii bolilor (art. 352 C.pen.).

II. Jurisprudență relevantă. 1. Astfel, într-o cauză[5] s-a reținut că faptele inculpatului A., care, acționând în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la data de 27.05.2021, a înlesnit remiterea de către inculpatul beneficiar B. a sumei de 300 lei către inculpatul X., asistent medical cu atribuții de vaccinare în cadrul Centrului de vaccinare Valea Călugărească, în schimbul introducerii acestuia în RENV ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-19 fără a fi imunizată efectiv, pentru ajutorul oferit revenindu-i suma de 100 lei, respectiv la data de 03.06.2021, a înlesnit remiterea de către inculpatul beneficiar C. a sumei de 600 lei către inculpatul X., asistent medical cu atribuții de vaccinare în cadrul Centrului de vaccinare Valea Călugărească, în schimbul introducerii sale și a suspectei D., în RENV ca fiind persoane vaccinate împotriva COVID-19 fără a fi imunizate efectiv, pentru ajutorul oferit revenindu-i suma de 200 lei, iar în perioada mai-iunie 2021, a înlesnit introducerea în RENV ca persoane vaccinate împotriva COVID-19 la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească (doza 1) de către martorul registrator fără vinovăție, a inculpaților B., C. și a suspectei D., fără a fi imunizați efectiv, prin aceea că a făcut posibilă legătura dintre beneficiari și inculpatul X., stabilind modul de acțiune, furnizând datele de identitate și însoțiindu-i pe aceștia la Centrul de Vaccinare, potrivit înțelegerii cu inculpatul X., realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de: complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C.P. rap. la art. 290 alin. (1) C.P., cu aplicarea art 35 alin. (1) C.P. (2 acte materiale – mituitori B. și C.) și participație improprie la fals informatic prev. de art. 52 alin. (3) rap. la 48 C.P. rap. la 325 C.P., cu aplic art 35 alin. (1) C.P. (3 acte materiale – beneficiari B., C. și D.), fiind condamnat la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune, în modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În cauză, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unor alte fapte de trafic de influență și cumpărare de influență, constând în aceea că numitul Y., angajat pe postul de instalator în cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești, pretinde și primește diverse sume de bani, variind între 200 și 800 de lei pentru a interveni pe lângă cadrele medicale din cadrul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească pentru a elibera certificate de vaccinare împotriva COVID-19, fără ca persoanele beneficiare să fi fost imunizate.

În esență, documentarea activității infracționale în cauză (din care au fost în principal disjunse și celelalte cauze penale la care vom face trimitere mai jos – n.n. C.V) a avut în vedere perioada aprilie – august 2021, inițial la nivelul și în legătură cu activitatea Centrului de Vaccinare Valea Călugărească apoi la nivelul Cabinetului Medical Individual T.M. din com. Valea Călugărească sat Rachieri. S-a reținut inițial faptul că X. își trafica influența reală asupra numitei M., căreia îi furniza datele de identitate ale beneficiarilor aceasta procedând la generarea adeverințelor de vaccinare fără ca persoanele să fie imunizate împotriva COVID-19 și chiar fără a se prezenta la cabinetul medicului – CMI T.M. În schimbul serviciilor oferite, suspectul X. primea de la intermediarii săi suma de 500 lei pentru fiecare adeverință generată, atât pentru sine cât și pentru funcționarul competent să emită adeverințele, suma fiind astfel împărțită între inculpații X. și M.

În urma probatoriului administrat ulterior, s-a stabilit faptul că inculpatul X. era și asistent medical în cadrul Centrului de vaccinare Valea Călugărească, unde avea el însuși atribuții de vaccinare alături de inculpata M. iar beneficiarii identificați din convorbirile telefonice interceptate inițial în cauză fuseseră vaccinați la nivelul Centrului chiar de către inculpat în perioada aprilie-iunie 2021 cu primele doze ale serului împotriva COVID-19, ocazie cu care avea loc și pretinderea și/sau remiterea sumelor de bani de la beneficiari direct sau prin intermediari, în schimbul ”serviciilor” de vaccinare fictiv oferite.

S-a stabilit faptul că au existat trei tipuri de beneficiari ai sistemului pus la punct de inculpatul X.: cei care au beneficiat de vaccinarea fictivă exclusiv la nivelul CMI T.M., cei care au beneficiat de vaccinarea fictivă exclusiv la nivelul Centrului de vaccinare Valea Călugărească și cei care au fost vaccinați fictiv cu prima doză la nivelul Centrului de vaccinare Valea Călugărească și cu cea de-a doua doză la nivelul CMI T.M. Începând cu perioada în care inculpații M. și X. lucrau împreună în calitate de asistenți la Centrul menționat, inculpatul X. și-a început activitatea infracțională mimând vaccinarea persoanelor interesate, contra unor sume de bani ce erau plătite de beneficiari cu ocazia primei doze de vaccin. Sumele de bani cerute de acesta se situau în jurul valorii de 500 lei pentru fiecare beneficiar, pentru „schema completă de vaccinare” fictivă.

Tariful îi era comunicat beneficiarului anterior mimării primei doze de vaccin, acesta accepta plata sumei de bani stabilite, sumă ce era apoi remisă efectiv, fie integral cu ocazia prezentării pentru mimarea primei doze de vaccin fie era doar promisă remiterea acesteia, fiind remisă efectiv cu ocazia rapelului.

Persoanele beneficiare fie erau însoțite la Centru cu ocazia primei doze de către intermediarii printre care și A., fie se prezentau singure la indicațiile lui X. transmise prin inculpatul intermediar E. Aici, în fața centrului de vaccinare, inculpatul X. primea sumele de bani fie de la intermediar fie direct de la beneficiari împreună cu cărțile de identitate pe care le scana personal sau le remitea registratorului care proceda la scanarea lor cu dispozitivul special existent la nivelul Centrelor de vaccinare (ce permite transmiterea datelor privind vaccinarea pacientului pentru a fi introduse în RENV după validarea lor de către registratorul Centrului ulterior finalizării procedurii de înoculare a serului anticovid de către asistentul medical). Apoi, cu fișele de triaj completate fie de acesta anterior, fie pe loc de către beneficiari, inculpatul X. intra în cabina de vaccinare, unde se asigura că nu se vor afla alte persoane în afara sa și a beneficiarului.

În cabina de vaccinare, X. simula vaccinarea în sensul că pacientul era îndemnat să țină mâna în șold, cu mâneca ridicată, seringa preumplută cu ser era golită fie pe podea fie în spătarul scaunului pe care era așezat pacientul apoi era aplicat un plasture pe locul pretins vaccinat. Ulterior, primind confirmarea finalizării procedurii de administrare a serului împotriva COVID-19 din partea inculpatului X., angajatul Centrului de vaccinare cu atribuții de registrator (fără a cunoaște ce s-a întâmplat în interiorul cabinei de vaccinare), valida datele introduse anterior în RENV și genera adeverința ce atesta vaccinarea, care erau apoi remise beneficiarului. Așadar, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească vaccinarea fictivă a persoanelor interesate se realiză cu prezența fizică a acestora, mimându-se de către asistent inocularea serului în timp ce se aflau în cabina de vaccinare doar acesta și persoana în cauză.

Printre intermediarii inculpatului X. s-a numărat și inculpatul A., față de care cercetările au stabilit că a intermediat vaccinarea fictivă a trei beneficiari (B., D. și C.) și remiterea de către doi dintre aceștia (B. și C.) a sumelor de bani aferente dozelor administrate fictive de către inculpatul X.

Fiind audiat, inculpatul A. a recunoscut faptul că în perioada de referință, a intermediat vaccinarea fictivă a mai multor persoane cărora le solicita sume de bani între 600 și 800 lei din care, potrivit înțelegerii prealabile, la asistentul medical X. ajungea suma de 500 lei restul fiind partea lui. Acesta însoțea beneficiarii la Centrul de vaccinare cu ocazia primei doze, prelua sumele de bani de la beneficiari, își oprea între 100-200 lei și remitea mai departe inculpatului X. suma de 500 lei de persoana în schimbul vaccinării fictive a acestor beneficiari.

În privința infracțiunii de fals informatic, comisă în cazul primei doze fără vinovăție de către registratorul F., aceasta a constat în furnizarea datelor personale prin remiterea cărților de identitate pentru scanare cu ocazia prezentării la Centru. Prin încălcarea atribuțiilor de serviciu privind vaccinarea împotriva COVID-19 19, inculpatul X. nu inocula efectiv serul însă confirma registratorului finalizarea procedurii de administrare a vaccinului, înlesnind introducerea fără vinovăție de către acesta din urmă a datelor nereale în RENV. Datele nereale introduse se referă la calitatea de persoana vaccinată cu serul împotriva COVID-19 Pfizer-BioNTech la data și în locația aleasă, deși aceasta nu a avut loc în realitate.

În același mod, beneficiarii furnizau datele lor de identitate în vederea introducerii în RENV ca fiind persoane vaccinate deși cunoștea că nu va fi imunizat efectiv, înlesnind astfel introducerea datelor nereale în RENV. În speță, toți beneficiarii au urmărit nu obținerea unui simplu înscris ce conține date nereale ci asigurarea introducerii în sistemul național ca fiind vaccinați în vederea ocolirii restricțiilor impuse. Așadar, aceștia au apelat la serviciile inculpatului X. (direct sau prin intermediari) tocmai în considerarea faptului că acesta avea competența necesară în acest scop în calitatea sa de angajat medical al Centrului de Vaccinare.

În legătură cu același Centru de Vaccinare și mod de operare, într-o altă cauză[6] s-a reținut că faptele inculpatului B., care la data de 27.05.2021, a furnizat datele sale de identitate, înlesnind introducerea sa în RENV ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 27.05.2021 (doza 1), deși nu fusese vaccinat efectiv, de către martorul registrator E. (fără vinovăție), cu consecința eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, respectiv la data de 27.05.2021, a remis, în mod indirect, prin intermediul inculpatului A., suma de 400 lei, pretinsă anterior de către inculpatul X., prin același intermediar, în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată cu doza nr. 1 a serului Pfizer-BioNTech și a eliberării în acest fel a adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de participație improprie la fals informatic prev. de art. 52 rap. la art. 325 C.P. și dare de mita, prev. de art. 290 alin. (1) C.P., fiind condamnat la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune, în modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În speță, s-a reținut că inculpatul B. a remis suma de 400 lei, la data de 27.05.2021, pretinsă anterior de către inculpatul X. (asistent medical cu atribuții de vaccinare la nivelul Centrului de vaccinare Valea Călugărească) prin intermediul inculpatului A., în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoană vaccinată cu doza nr. 1 a serului Pfizer și a eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa.

În același sens, într-o altă cauză[7] s-a reținut că fapta inculpatului G., care în perioada mai-august 2021, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a furnizat, prin intermediul suspectului E., inculpatului X., datele sale de identitate în vederea introducerii sale în R.E.N.V ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 27.05.2021 (doza 1), de către martorul registrator E., fără vinovăție, deși aceasta nu fusese vaccinată efectiv, apoi a furnizat (prin intermediul numiților X. și E.), inculpatei M. (asistent medical în cadrul CMI T.M.) datele sale de identitate în vederea introducerii în RENV ca fiind persoana vaccinată cu doza 2 la nivelul CMI T.M. la data de 31.07.2021, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la fals informatic în formă continuată, prev. de art. 48 rap. art. 52 C.P. rap. la art. 325 C.P., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.P. (2 acte materiale, din care unul în participație improprie), și în aceeași perioadă, a promis remiterea ulterioară apoi a remis suma totală de 700 lei lui X., în mod indirect (prin intermediul lui E.) în schimbul introducerii sale și a soției sale, în R.E.N.V ca persoane vaccinate cu cea de-a doua doză a serului Pfizer-BioNTech, fără a fi injectați în realitate de către inculpatul X., în calitate de asistent medical cu atribuții de vaccinare, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.P., fiind condamnat la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune, în modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În speță, în cursul lunii mai 2021, inculpatul G. a acceptat tariful comunicat de suspectul E. și a promis remiterea ulterioară a sumelor de bani necesare pentru obținerea în același mod a adeverințelor de rapel – între 300 și 350 lei de persoană, sumele fiind remise efectiv în cursul lunii iulie 2021, cu ocazia întâlnirii cu suspectul E. pe raza comunei Puchenii Mari, având reprezentarea că vor beneficia de ajutorul, în aceeași manieră, a aceluiași asistent medical din cadrul Centrului de vaccinare Valea Călugărească.

În privința infracțiunii de dare de mită, în speță, s-a reținut că inculpatul G. a promis în cursul lunii mai 2021 remiterea ulterioară a mitei aferente dozelor de rapel pentru sine și pentru soția sa și apoi a remis efectiv sumele cerute de inculpatul X., prin intermediar, cu aceeași ocazie, la data de 24.07.2021.

Așadar, în speță, infracțiunea de dare de mită reținută în sarcina inculpatului G. s-a consumat în momentul promisiunii inițiale privind remiterea sumelor pretinse de funcționarul mituit, chiar dacă remiterea sumelor promise s-a făcut ulterior. Astfel, fapta funcționarului mituit s-a consumat la momentul pretinderii iar fapta mituitorului s-a consumat la momentul promisiunii remiterii ulterioare a mitei – luna mai 2021.

În privința infracțiunii de complicitate la fals informatic (comisă fără vinovăție de către registratorul E.), aceasta a constat în furnizarea datelor personale prin remiterea cărții de identitate pentru scanare, înlesnind astfel introducerea sa în RENV ca fiind persoana vaccinată cu doza nr. 1.

Prin încălcarea atribuțiilor de serviciu privind vaccinarea împotriva COVID-19, inculpatul X. nu inocula efectiv serul însă confirma registratorului finalizarea procedurii de administrare a vaccinului înlesnind /instigând introducerea fără vinovăție de către acesta din urmă a datelor nereale în RENV. Datele nereale introduse se referă la calitatea de persoană vaccinată cu serul împotriva COVID-19 la data și în locația aleasă, deși aceasta nu a avut loc în realitate.

În același mod, beneficiarul furniza datele sale de identitate în vederea introducerii în RENV ca fiind persoana vaccinată deși cunoștea că nu va fi imunizat efectiv. Apoi, acesta furniza încă o data datele sale de identitate și contact în scopul introducerii în RENV a acelorași date nereale privind administrarea dozei de rapel.

În același sens, într-o altă cauză[8] s-a reținut că faptele inculpatului H., care la data de 06.05.2021, a furnizat datele sale de identitate, necesare introducerii în RENV ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Astra Zeneca, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la aceeași dată, deși nu fusese vaccinat efectiv, de către registratorul E., fără vinovăție, cu consecința eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de participație improprie la fals informatic, prev. de art. 52 alin. (3) C.P. rap. la art. 325 C.P., iar la data de 06.05.2021, a remis suma de 200 lei în mod indirect (prin intermediul inculpatului Y.) inculpatului X., în calitate de asistent medical cu atribuții de vaccinare împotriva COVID-19 în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoană vaccinată și a eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de dare de mită prev. de art 290 C.P., fiind condamnat la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune, în modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În același sens, într-o altă cauză[9] s-a reținut că fapta inculpatului C., care la data de 03.06.2021, a furnizat datele sale de identitate in vederea introducerii sale in RENV ca fiind persoana vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugprească, la data de 03.06.2021 (doza 1), de către martorul registrator E. (fără vinovăție), deși acesta nu fusese vaccinat efectiv, cu consecința eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, iar în perioada mai-iunie 2021, a promis apoi a remis efectiv suma totală de 800 lei, pretinsă anterior de către inculpatul X. (asistent medical cu atribuții de vaccinare la nivelul Centrului de vaccinare Valea Călugărească) prin intermediul inculpatului A., în schimbul introducerii sale și a soției D. în RENV ca fiind persoane vaccinate cu doza nr. 1 a serului Pfizer-BioNTech și a eliberării adeverințelor de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea acestora, realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de participație improprie la fals informatic prev. de art. 52 rap la art. 325 C.P. și dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.P., ambele cu aplicarea art 38 alin. (1) C.P., fiind condamnat la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune, în modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În același sens, într-o altă cauză[10] s-a reținut că fapta inculpatului I. care, în cursul lunii mai 2021, a furnizat datele sale de identitate, necesare introducerii în RENV ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-1 cu serul Astra Zeneca, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 09.05.2021, de către registratorul din acea perioadă, M., deși nu fusese vaccinat efectiv, cu consecința eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de participație improprie la fals informatic, prev. de art. 52 alin. (3) C.P. rap. la art. 325 C.P.

Totodată, fapta aceluiași inculpat care, în cursul lunii mai 2021, a remis suma de 200 lei, în mod direct, numitului X., în calitate de asistent medical cu atribuții de vaccinare în cadrul Centrului de vaccinare Valea Călugărească, în schimbul introducerii în RENV ca fiind persoană vaccinată, deși nu fusese imunizată efectiv și a eliberării adeverinței care atesta, în mod nereal, imunizarea sa împotriva COVID-19, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P.

În speță, se reține că inculpatul I. a remis suma de 200 de lei cerută de inculpatul X., în mod direct, în data de 09.05.2021, înaintea simulării vaccinării cu prima doză de vaccin. Așadar, infracţiunea de dare de mită reţinută în sarcina inculpatului I. s-a consumat în momentul remiterii celor 200 de lei către inculpatul X., care, cu aceeași ocazie, i-a pretins apoi i-a primit efectiv.

În privința infracțiunii de complicitate la fals informatic, aceasta a constat în furnizarea datelor personale prin remiterea cărții de identitate pentru scanare, înlesnind astfel introducerea sa în RENV ca fiind persoană vaccinată cu doza nr. 1.

Și în acest caz, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu privind vaccinarea împotriva COVID-19, inculpatul X. nu înlocuia efectiv serul, însă confirma registratorului finalizarea procedurii de administrare a vaccinului înlesnind/instigând introducerea fără vinovăție de către acesta din urmă a datelor nereale în RENV. Datele nereale introduse se referă la calitatea de persoană vaccinată cu serul împotriva COVID-19 Pfizer-BioNTech la data şi în locația aleasă, deși aceasta nu a avut loc în realitate.

Precum în cauzele deja citate, folosind același mod, beneficiarul furniza datele sale de identitate în vederea introducerii în RENV ca fiind persoana vaccinată, deși cunoștea că nu va fi imunizat efectiv. Apoi, acesta furniza încă o dată datele sale de identitate și contact în scopul introducerii în RENV a acelorași date nereale privind administrarea dozei de rapel. În cazul inculpatului I., deși, la solicitarea inculpatului X., a transmis datele de identitate pentru obținerea ”rapelului”, activitatea infracțională nu s-a mai finalizat.

În același sens, într-o altă cauză[11] s-a reținut săvârșirea în concurs a infracțiunilor de complicitate la fals informatic în formă continuată, prev. de art. 48-52 C.P. rap. la art. 325 C.P. cu aplic art. 35 alin. (1) C.P. (2 acte materiale, din care unul in participaţie improprie) şi dare de mită prev. de art. 290 C.P., constând în aceea că în luna mai 2021, inculpatul J. a furnizat direct inculpatului X., datele sale de identitate în vederea introducerii sale în RENV ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 11.05.2021 (doza 1), de către martorul registrator E., fără vinovăţie, deși aceasta nu fusese vaccinat efectiv, cu consecința eliberării adeverinţei de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa apoi, în perioada iunie-iulie 2021, a furnizat (prin intermediul inculpatului X.) inculpatei M. (asistent medical în cadrul CMI T.M.) datele sale de identitate în vederea emiterii de către aceasta din urma a unei adeverinţe de vaccinare împotriva COVID-19 care atesta în fals imunizarea sa la data de 29.07.2021 (doza 2).

De asemenea, s-a reţinut că inculpatul J. a remis în mod direct inculpatului X. suma de 250 Iei, în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată și a eliberării adeverinţelor de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa.

În același sens, într-o altă cauză[12] s-a reținut fapta inculpatului K., care în data de 09.05.2021 a furnizat datele sale de identitate, necesare introducerii în RENV ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Astra Zeneca, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 09.05.2021, de către registratorul din acea perioadă, M., fără vinovăție, deși nu fusese vaccinat efectiv, înlesnind eliberarea adeverinţei de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de participaţie improprie la fals informatic, prev. de art. 52 alin. (3) C.P. rap. la art. 325 C.P., și  fapta aceluiași inculpat care la data de 09.05.2021, a remis în mod direct suma de 200 lei inculpatului X., în calitate de asistent medical cu atribuţii de vaccinare împotriva COVID-19, în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată și a eliberării adeverinţei de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, suma fiind pretinsă anterior de către inculpatul X., realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P.

În același sens, într-o altă cauză[13] s-a reținut fapta inculpatului L., care în luna mai 2021, a furnizat direct inculpatului X., datele sale de identitate în vederea introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 11.05.2021 (doza 1), de către martorul registrator E., fără vinovăţie, deși nu fusese vaccinat efectiv, cu consecinţa eliberării adeverinţei de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa apoi, în perioada iunie-august 2021, a furnizat (prin intermediul inculpatului X.), inculpatei M. (asistent medical în cadrul CMI T.M.) datele sale de identitate în vederea emiterii de către aceasta din urma a unei adeverinţe de vaccinare Pfizer-BioNTech care atesta în fals imunizarea sa la data de 18.08.2021 (doza 2) realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de complicitate la fals informatic în formă continuată, prev. de art. 48-52 C.P. rap. la art. 325 C.P., cu aplic art. 35 alin. (1) C.P. (2 acte materiale, din care unul în participaţie improprie).

Totodată, s-a reţinut că fapta inculpatului L., care la data de 11.05.2021, a remis în mod direct suma totală de 250 lei, pretinsă în acelaşi mod direct, de către inculpatul X., în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată și a eliberării adeverinţelor de vaccinare ce atestă în mod nereal imunizarea sa, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P.

În același sens, într-o altă cauză[14] s-a reținut că fapta inculpatului S. care, în perioada mai-iunie 2021, a furnizat (prin intermediul suspecților M. și E.), inculpatului X., datele sale de identitate în vederea introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 05.06.2021 (doza 1), de către martorul registrator Z. (fără vinovăție), deşi nu fusese vaccinat efectiv, cu consecinţa eliberării adeverinţei de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa apoi, în perioada iulie-august 2021, a furnizat, prin intermediul inculpaților/suspecților M., E. și X., inculpatei M. (asistent medical în cadrul CMI T.M.), datele sale de identitate în vederea emiterii de către aceasta din urmă a unei adeverințe de vaccinare împotriva COVID-19 care atesta în fals imunizarea sa la data de 04.08.2021 (doza 2), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals informatic în formă continuată, prev. de art. 48-52 C.P. rap. la art. 325 C.P., cu aplic art. 35 alin. (1) C.P. (2 acte materiale, din care unul în participație improprie).

Totodată, fapta inculpatului S. care, în perioada mai-august 2021, a promis, prin intermediul suspecților M. și E., remiterea ulterioară a unor sume de bani, în schimbul obţinerii în mod fictiv a schemei complete de vaccinare, apoi a remis, prin intermediul suspecților M. și E., în două rânduri, suma totală de 550 lei, pretinsă, în acelaşi mod indirect, anterior primei doze, de către inculpatul X., în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată și a eliberării adeverințelor de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P.

În același sens, într-o altă cauză[15] s-a apreciat că fapta inculpatului N. care, în perioada mai-iunie 2021, a furnizat, prin intermediul suspecților M. și E., inculpatului X., datele sale de identitate în vederea introducerii sale în RENV ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 05.06.2021 (doza 1), de către martorul registrator Z., care a acţionat fără vinovaţie, deşi nu fusese vaccinată efectiv, cu consecinţa eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa apoi, în perioada iulie-august 2021, a furnizat (prin intermediul inculpaților/suspecților M., E. și X.), inculpatei M. (asistent medical în cadrul CMI T.M. ) datele sale de identitate în vederea emiterii de către aceasta din urma a unei adeverințe de vaccinare împotriva COVID-19 care atesta în fals imunizarea sa la data de 04.08.2021 (doza 2) realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la fals informatic în formă continuată, prev. de art. 48-52 C.P. rap. la art. 325 C.P., cu aplic art. 35 alin. (1) C.P. (2 acte materiale, din care unul în participaţie improprie).

Totodată, fapta inculpatului N. care, în perioada mai-august 2021, a promis, prin intermediul suspecților M. si E., remiterea ulterioară a unor sume de bani, în schimbul obţinerii în mod fictiv a schemei complete de vaccinare, apoi a remis, prin intermediul suspecților M. și E., în două rânduri, suma totală de 550 lei, pretinsă, în acelaşi mod indirect, anterior primei doze, de către inculpatul X., în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată și a eliberării adeverințelor de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prev. de art 290 C.P, pentru care a fost condamnat la pedeapse cu închisoarea, în regim de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În același sens, într-o altă cauză[16] s-a apreciat că fapta inculpatei O., care în perioada mai-iunie 2021, a furnizat (prin intermediul suspecților M. și E.), inculpatului X., datele sale de identitate în vederea introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 05.06.2021 (doza 1), de către martorul registrator Z., fără vinovăție, deși nu fusese vaccinată efectiv, cu consecința eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa apoi, în perioada iulie-august 2021, a furnizat (prin intermediul inculpaților/suspecților M., E. și X.), inculpatei M. (asistent medical în cadrul CMI T.M.) datele sale de identitate în vederea emiterii de către aceasta din urmă a unei adeverințe de vaccinare împotriva COVID-19 care atesta în fals imunizarea sa la data de 04.08.2021 (doza 2) realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la fals informatic în formă continuată, prev. de art. 48-52 C.P. rap. la art. 325 C.P., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.P. (2 acte materiale, din care unul în participație improprie), iar în perioada mai-august 2021, a promis în mod indirect (prin intermediul suspecților M. și E.) remiterea ulterioară a unor sume de bani, în schimbul obținerii în mod fictiv a schemei complete de vaccinare apoi a remis, în mod indirect (prin intermediul suspecților M. și E.) în două rânduri, suma totală de 550 lei, pretinsă, în același mod indirect, anterior primei doze, de către inculpatul X., în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată și a eliberării adeverințelor de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P., pentru care a fost condamnat la pedeapse cu închisoarea, în regim de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În același sens, într-o altă cauză[17] s-a apreciat că fapta inculpatei T., care în perioada mai-iunie 2021, a furnizat (prin intermediul suspecților M. și E.), inculpatului X., datele sale de identitate în vederea introducerii sale în RENV ca fiind persoana vaccinată împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească, la data de 05.06.2021 (doza 1), de către martorul registrator Z., fără vinovăție, deși nu fusese vaccinată efectiv, cu consecința eliberării adeverinței de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa apoi, în perioada iulie-august 2021, a furnizat (prin intermediul inculpaților/suspecților M., E. și X.), inculpatei M. (asistent medical în cadrul CMI T.M.) datele sale de identitate în vederea emiterii de către aceasta din urmă a unei adeverințe de vaccinare împotriva COVID-19 care atesta în fals imunizarea sa la data de 04.08.2021 (doza 2) realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la fals informatic în formă continuată, prev. de art. 48-52 C.P. rap. la art. 325 C.P., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.P. (2 acte materiale, din care unul în participație improprie), iar în perioada mai-august 2021, a promis în mod indirect (prin intermediul suspecților M. și E.) remiterea ulterioară a unor sume de bani, în schimbul obținerii în mod fictiv a schemei complete de vaccinare apoi a remis, în mod indirect (prin intermediul suspecților M. și E.) în două rânduri, suma totală de 550 lei, pretinsă, în același mod indirect, anterior primei doze, de către inculpatul X., în schimbul introducerii sale în RENV ca fiind persoană vaccinată și a eliberării adeverințelor de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea sa, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. pentru care a fost condamnat la pedepse cu închisoarea, în regim de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În același sens, într-o altă cauză[18] instanţa a reţinut că fapta inculpatului M.D. care, în cursul lunii iulie sau august 2021, i-a furnizat unei persoane necunoscute si neidentificate până în prezent, datele sale de identificare în vederea obtinerii unei adeverințe de vaccinare împotriva COVID-19 care să ateste imunizarea sa, fără ca vaccinarea să aibă efectiv loc, date care au fost introduse de către inculpata Ț. (medic de familie în cadrul CMI Ț.) în Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, generând astfel și adeverința de vaccinare împotriva COVID-19 care atesta în fals imunizarea sa la data de 14.08.2021, ora 16.15, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals informatic, prevăzută de art. 48 C.P. raportat la art. 325 C.P.

Fapta aceluiași inculpat care, în același context, i-a dat inculpatei Ț., în final prin intermediul suspectului Y., suma de 300 lei (suma minim dovedită), cu titlu de mită, pentru a-i elibera adeverința de vaccinare fără să se imunizeze efectiv împotriva Covid-19, din care suspectul Y. a oprit pentru sine suma de 100 lei, iar suma de 200 lei i-a dat-o inculpatei Ț., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) C.P.

2. Într-o altă cauză[19] s-a reținut participaţia sub forma complicităţii atât la infracțiunea de dare de mită cât şi la cea de fals informatic. Astfel, s-a apreciat că fapta inculpatului M., care în perioada mai-august 2021, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a furnizat atât datele sale și ale soției P. cât și datele de identitate ale beneficiarilor N., O., T. și S., către E. care le-a transmis mai departe către X., în vederea introducerii acestora în RENV ca fiind persoane vaccinate împotriva COVID-19 cu serul Pfizer-BioNTech, la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească la data de 27.05.2021 respectiv 05.06.2021 (doza 1), fără vinovăție, de către martorii registratori E. și Z., și ulterior la nivelul CMI T.M. la data de 13.08.2021 și respectiv 04.08.2021 (doza 2) de către inculpata M., deși aceștia nu fuseseră vaccinați efectiv, înlesnind eliberarea adeverințelor respectiv a certificatelor europene de vaccinare ce atestă în mod nereal imunizarea lor, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la fals informatic în formă continuată prev. de art. 48-52 C.P. rap. la art. 325 C.P., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.P. (12 acte materiale, din care 6 acte în forma participației improprii).

Totodată, faptele aceluiași inculpat care a promis în mod indirect (prin intermediul suspectului E.) remiterea ulterioară a unor sume de bani, în schimbul obținerii în mod fictiv a schemei complete de vaccinare apoi a remis, în mod indirect (prin intermediul suspectului E.) în două rânduri, suma totală de 1100 lei, pretinsă, în același mod indirect, anterior primei doze, de către inculpatul X., în schimbul introducerii sale și a soției sale P. în RENV ca fiind persoane vaccinate cu schema completă și a eliberării adeverințelor respectiv a certificatelor europene de vaccinare ce atesta în mod nereal imunizarea acestora, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.P., și respectiv a înlesnit atât promisiunea remiterii ulterioare de către beneficiarii S., T., O. și  N., a sumei de bani aferentă schemei complete de vaccinare fictivă cât și remiterea efectivă a sumei de 1400 lei pentru introducerea în RENV ca fiind persoane vaccinate cu doza de rapel, sume pretinse anterior de inculpatului X., în mod indirect, celor patru beneficiari, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 C.P., rap. la art. 290 C.P., infracțiuni pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii, cu suspendarea sub supraveghere a executării pe un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni.

În același sens, într-o altă cauză[20] s-a reţinut că fapta inculpatului Y, care la data de 06.05.2021, a înlesnit remiterea de către inculpatul beneficiar H. a sumei de 200 lei către inculpatul X., asistent medical cu atribuţii de vaccinare în cadrul Centrului de vaccinare Valea Călugărească, suma pretinsă anterior prin intermediul său, în schimbul introducerii acestuia în RENV ca fiind persoană vaccinată împotriva COVID-19 fără a fi imunizată efectiv şi în perioada mai-august 2021, a înlesnit introducerea în RENV ca persoane vaccinate împotriva COVID-19 la nivelul Centrului de Vaccinare Valea Călugărească (dozą l) de către martorii registratori fără vinovăție, a inculpatului H. și a altor 8 suspecţi, fără a fi imunizaţi efectiv, prin aceea că a făcut posibilă legătura dintre beneficiari şi inculpatul X., stabilind modul de acţiune, furnizând datele de identitate şi însoțindu-i pe aceştia la Centrul de Vaccinare potrivit înţelegerii cu inculpatul X., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C.P. rap. la art. 290 alin. (1) C.P. (mituitor H.) şi complicitate la fals informatic prev. de art. 48, 52 alin. (3) C.P. rap la art. 325 C.P., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.P. (19 acte materiale, din care 8 în forma participației improprii), ambele cu aplic. art. 38 alin. (l) C.P., infracțiuni pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 ani.

3. Într-o altă speță[21], în care a fost reținută doar infracțiunea de corupție, instanța a constatat că inculpatul Ș., în cursul lunii septembrie-octombrie 2021, i-a dat inculpatei Ț. (medic de familie), prin intermediul suspectului Y. (care la rândul său a primit de la inculpatul U., care a primit de la inculpatul V.) suma de 600 lei (suma minim dovedită), cu titlu de mită, pentru a-i elibera adeverința de vaccinare fără să se imunizeze efectiv împotriva COVID-19, din care suspectul Y. (instalator în cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești) a oprit pentru sine suma de 100 lei, iar suma de 500 lei i-a dat-o inculpatei Ț., fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) C.P, pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Din cercetărilor ample efectuate în cauză a rezultat că în luna mai 2021, inculpata Ț., în calitate de medic de familie titular al CMI Ț., a început procesul de vaccinare anti-Covid 19, la cabinetul sau medical situat în Valea Călugărească, conform contractului nr. x/17.05.2021 – nr. 441_vaccinare/2021 încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, cu serul furnizat de Johnson&Johnson. Ca regulă, în vederea vaccinării unei persoane, un medic de familie avea nevoie de cartea de identitate a persoanei ce urma să se vaccineze și de două formulare completate de aceasta, respectiv, de acordul pacientului informat și de chestionarul triaj vaccinare adulți. După imunizarea persoanei datele de identificare erau introduse de către medicul de familie în aplicația electronică Registrul de Evidență Național al Vaccinărilor și, în acest mod, se genera automat adeverința de vaccinare pentru persoana respectivă. Acest sistem informatic prelucrează datele informatice introduse la nivelul fiecărui centru de vaccinare, respectiv toate datele privind persoanele care se prezintă la vaccin. Prin introducerea în sistemul informatic a datelor persoanelor pretins vaccinate rezultă date necorespunzătoare adevărului atestându-se o calitate inexistentă în realitate și anume aceea de persoana imunizata împotriva COVID-19.

În afara activităților desfășurate în calitate de medic de familie, inculpata Ț. desfășura activități ocazionale de efectuare a unor gărzi în cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești, unde i-a cunoscut și pe suspectul Y. – brancardier și pe inculpata N.A. – infirmieră.

În urma discuțiilor purtate de inculpata Ț. și suspectul Y., cei doi au hotărât ca inculpata să emită adeverințe de vaccinare pentru diferite persoane identificate de Y., fără ca imunizarea să se realizeze efectiv, în general, în schimbul unei sume de bani.

Pentru o parte din persoanele pentru care inculpata Ț. a emis adeverințe false de vaccinare a primit și sume de bani cuprinse între 200 și 500 lei, cu titlu de mită, în scopul de a efectua un act contrat atribuțiilor de serviciu. S-a reținut că inculpata Ț. a primit sumele de bani pentru eliberarea adeverințelor de vaccinare false, dar nu a solicitat o anumită sumă de bani, sumele de bani primite variind, fără a putea fi stabilită suma exactă obținută de aceasta de la fiecare persoană pentru care a emis adeverință de vaccinare fictivă.

Totodată, în unele cazuri, sumele de bani au trecut prin mai mulți intermediari, de la mituitor până la mituit, iar fiecare dintre aceștia a oprit pentru sine câte o parte din sumă, însă fără a se putea stabili exact despre ce sumă este vorba în fiecare caz.

Mai mult, Ț. nu a luat contact direct cu mituitorul și nu a ținut o evidență a sumelor de bani primite, uneori nici nu a numărat banii primiți, explicație ce este acceptabilă având în vedere fluxul mare de persoane cu care a intrat în contact în perioada mai-octombrie 2021 (perioadă în care a realizat vaccinare împotriva COVID-19), dar și interacțiunea scurtă, care a lipsit total în anumite cazuri, cu persoana care dorea obținerea adeverinței de vaccinare.

Din ansamblul probator administrat în cauză a mai rezultat și că persoanelor care doreau adeverință de vaccinare fără să se imunizeze efectiv, nu întotdeauna luau legătura direct cu suspectul Y., ci cu alte persoane, unele dintre acestea neidentificate până la acest moment, însă documentele acestor ajungeau la inculpata Ț. doar prin intermediul acestui suspect.

În urma efectuării perchezițiilor domiciliare din data de 14.10.2021, la domiciliul inculpatei Ț., au fost identificate mai multe adeverințe medicale, liste de vaccinări, chestionare de triaj pentru vaccinare și acorduri ale pacientului informat, completate pe diferite nume, însoțite de fotocopii ale documentelor de identitate și sume importante de bani, atât în lei cât și în valută.

4. Într-o altă cauză din categoria coruperii în scopul angajării ca personal medical în spitalele COVID, s-a reținut că[22] inculpata P.A. (de profesie asistent medical) la data de 11.10.2021, a remis suma de 8000 de lei numitei P.F., șefa Serviciului Resurse Umane din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești, în schimbul angajării sale în funcția de asistent medical generalist pe perioadă determinată în cadrul Secției Interne COVID, faptă care realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.P., pentru care a fost condamnată la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Inculpata P.A. a săvârșit fapta în varianta remiterii de sume de bani funcționarului public P.F., chiar dacă nu a existat o acțiune anterioară de pretindere, fapta consumându-se la momentul remiterii de către mituitoare și primirii sumei de către P.F., în biroul acesteia din cadrul unității sanitare de stat, în legătură cu îndeplinirea de către aceasta a atribuțiilor sale de serviciu privind gestionarea resursei umane la nivelul unității.

La data faptelor, inculpata P.F. era Șef Serviciu Resurse Umane în cadrul Spitalului Județean Ploiești (având printre atribuții, potrivit fișei postului: ”îndrumă, controlează și răspunde de buna desfășurare a activității în cadrul Serviciului, asigură încadrarea personalului de execuție pentru toate categoriile de personal potrivit statului de funcții aprobat și cu respectarea condițiilor de vechime și pregătire profesională prevăzute de nomenclatoarele de funcții și salarizare; coordonează repartizarea pe secții în urma promovării concursurilor organizate coordonează și răspunde de întocmirea contractelor de munca”).

Începând cu anul 2020, la nivelul Spitalului Județean de Urgență Ploiești s-au făcut angajări de personal auxiliar și medical pe perioada stării de urgență, în vederea înființării secțiilor în care se acordau îngrijiri medicale bolnavilor de COVID 19.

Astfel, în speță s-a stabilit că, la data de 30.09.2021, inculpata P.A., de profesie asistent medical, s-a prezentat a depus o cerere în vederea încadrării pe un post de asistent medical în cadrul Spitalului de Urgență Ploiești, pe perioadă determinată.

În luna octombrie 2021, inculpata a fost contactată de o persoană din cadrul departamentului Resurse Umane pentru a se prezenta la unitatea medicală în vederea întocmirii documentelor necesare pentru încadrarea sa pe secția UPU Covid.

Având în vedere faptul că ar fi preferat să lucreze într-o altă secție, dar și pentru că a avut reprezentarea că remiterea unei sume de bani i-ar putea asigura obținerea unui post pe perioada nedeterminată, în data de 11.10.2021, când s-a prezentat la unitatea medicală cu dosarul de angajare, inculpata a mers în biroul Șefei Departamentului Resurse Umane și i-a oferit acesteia o pungă în care se afla o cutie de bomboane, o cafea, dar și plicul conținând suma de 8000 de lei, identificat la domiciliul inculpatei P.F.

Cu această ocazie, inculpata a rugat-o pe P.F. să o încadreze pe o altă secție, nu pe UPU COVID, aceasta acceptând. Angajarea pe perioadă determinată a inculpatei P.A. a fost făcută începând cu data de 13.10.2021, pe Secția Interne II COVID.

În esență, inculpata P.A. a remis la data de 11.10.2021 suma de 8000 de lei numitei P.F., șefa Serviciului Resurse Umane din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești, în schimbul angajării sale în funcția de asistent medical generalist în cadrul Secției Interne – COVID, deși dispoziția managerului unității sanitare a fost aceea de încadrare a sa pe Secția UPU – COVID.


[1] Acronimul COVID-19, provine din sintagma Coronavirus Disease 2019 („boala Coronavirus 2019”), afecțiune cauzată de un virus numit Coronavirusul Sindromului Respirator Acut Sever 2 (SARS-CoV-2), și – oficial – a fost identificată pentru prima oară în decembrie 2019 în orașul Wuhan din China. Se caracterizează ca fiind foarte contagioasă și s-a răspândit rapid în majoritatea statelor lumii, ulterior dezvoltând noi tulpini.
[2]Administrarea vaccinului anti-COVID a devenit, și în Romania, un element important în seria de măsuri de protejare a populației de coronavirus, alături de altele, precum restricții de circulație și de călătorie, campanii naționale de testare periodică a populației, carantinarea anumitor localități, măsuri stricte de igienă, distribuirea de echipamente medicale și de protecție, și chiar oprirea temporară a anumitor activități economice pentru a împiedica răspândirea virusului.
[3] În prezent, precizăm că la nivelul Uniunii Europene, la 13 iunie 2022, Consiliul și Parlamentul European au convenit asupra prelungirii Regulamentului de instituire a certificatului digital al UE privind COVID. La 28 iunie 2022, Consiliul a adoptat acest regulament de prelungire a valabilității certificatelor cu un an, până la 30 iunie 2023.
[4] Publicată în Monitorul Oficial nr. 228 din 20 martie 2020.
[5] Tribunalul Prahova – Secția penală, Sentința penală nr. 239 din data de 14.10.2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[6] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 80 din data de 18/05/2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[7] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 71 din data de 3 mai 2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[8] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 105 din data de 15 iunie 2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[9] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 74 din data de 4 mai 2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[10] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 42 din data de 30 martie 2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[11] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 35 din data de 14.03.2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[12] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 115 din data de 21.06.2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[13] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 114 din data de 28.06.2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[14] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 46 din data de 30 martie 2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[15] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 44 din data de 30 martie 2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[16] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 60 din data de 15.04.2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[17] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 40 din data de 28/03/2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[18] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 300 din data de 14/12/2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[19] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 108 din data de 21.06.2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[20] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 259 din data de 25 octombrie 2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[21] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 262 din data de 28.10.2022, nepublicată, definitivă prin neapelare.
[22] Tribunalul Prahova, Secția penală, Sentința penală nr. 2 din data de 4.01.2023, nepublicată, definitivă prin neapelare.


Jud. drd. Vasile Coman, Tribunalul Prahova – Secția penală

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories