Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Drept civil Insolvență RNSJ SELECTED Studii

Creanțe și înscrieri condiționate în insolvență

14 februarie 2023 | Cătălin I. RADBÂȚĂ
Cătălin I. Radbâță

Cătălin I. Radbâță

Legea nr. 85/2014 (Legea) stabilește limitări importante în cadrul procedurii în ceea ce privește creanțele condiționate suspensiv sau care sunt înscrise condiționat suspensiv. Cu toate acestea, Legea nu conține dispoziții detaliate privind modul în care se efectuează astfel de înregistrări, decât pentru anumite tipuri de creanțe. De aceea, în practică s-au ivit diverse situații și interpretări divergente, asupra căror ne vom apleca succint în această analiză. Articolul acoperă situațiile mai des întâlnite în practică și nu abordează această chestiune în mod exhaustiv.

În partea inițială, am efectuat o enumerare a prevederilor relevante din Lege și a efectelor limitative față de creditori. În cea de-a doua, ne-am aplecat asupra distincției dintre creanțe afectate de condiție în sensul dreptului material, pe de-o parte, și înscrieri condiționate pentru creanțe afectate de o „incertitudine juridică[1], pe de altă parte. Tot în a doua parte, am exemplificat și situațiile mai des întâlnite în practică și jurisprudența relevantă.

I. Dispoziții relevante și limitări

De departe limitarea cea mai importantă din Lege este cea prevăzută în art. 102 alin. (5), care prevede că „[d]reptul de vot şi dreptul la distribuţie ale titularilor creanţelor sub condiţie suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv ale titularilor creanţelor a căror valorificare este condiţionată de executarea în prealabil a debitorului principal, se nasc numai după îndeplinirea condiţiei respective.” Cu alte cuvinte, titularul unei creanțe sub condiție suspensivă, înțelese aici în sens restrâns conform art. 1400 Cod civil, deși va fi înscris în tabelul preliminar/definitiv, nu va putea exercita dreptul său de vot pe parcursul procedurii, până nu se va fi realizat condiția. Evident, acesta pendente conditione nu va putea participa nici la distribuiri.[2]

O altă prevedere relevantă este cea din art. 102 alin. (8) din Lege care dispune: „[c]reanţa unei părţi vătămate din procesul penal se înscrie sub condiţie suspensivă, până la soluţionarea definitivă a acţiunii civile în procesul penal în favoarea părţii vătămate, prin depunerea unei cereri de admitere a creanţei.”. Desigur, regimul juridic al înscrierii condiționate suspensiv va fi din nou cel de la art. 102 alin. (5), anume fără drept de vot și fără dreptul de a participa la distribuiri.

Art. 102 alin. (8) indice 1 din Lege conține de asemenea o prevedere în această materie, care după mai multe modificări are în prezent următorul conținut: „Creanţele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat şi a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală şi trecute provizoriu până la finalizarea contestaţiei de către instanţa de contencios administrativ.”. Deși articolul nu vorbește de o condiționare specifică, interpretarea per a contrario a acestuia a condus la înscrierea condiționată (suspensiv) a anumitor creanțe fiscale.[3]

Nu în ultimul rând, o altă prevedere importantă este cea din art. 5 pct. 69 din Lege, anume aceea care stabilește că „tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele scadente sau nescadente, sub condiţie sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora.

II. Creanțe și înscrieri condiționate. Exemple

După cum am arătat mai sus, art. 102 alin. (5) din Lege vorbește în mod expres de creanțele condiționate suspensiv în sens material, care fără discuție se înscriu în tabelul preliminar sub o astfel de condiție și sunt private de dreptul de vot. Plecând de la această dispoziție, mulți creditori „înscriși sub condiție suspensivă” în proceduri au contestat tabelele respective, argumentând că o atare înscriere se poate face doar atunci când creanța în sens material este afectată de o condiție suspensivă.

O astfel de argumentare a fost respinsă în practică de instanțe. Pornind de la faptul că art. 102 alin. (8) din Lege vorbește de „înscrieri condiționate” și face referire la creanțe derivând din ilicit inclusiv civil, instanțele au stabilit că atunci când o creanță se află în litigiu și din cauza fie a specificității creanței (de ex. creanță fiscală), fie a stadiului procesual în care se află (de ex. creanță recunoscută la fond anterior insolvenței și aflată în apel după deschiderea procedurii), aceasta este incertă, atunci o astfel de creanță se va înscrie condiționat.

Există așadar aparent o distincție trasată între creanță sub condiție suspensivă în sens material, și o „înscriere condiționată” făcută de practicianul în insolvență.

În sensul celor de mai sus, relevăm următoarea jurisprudență:

(a) Decizia nr. 11/2016 a ÎCCJ[4] – Fiind chemată să dezlege o problemă de drept în materia insolvenței, ÎCCJ a arătat că în situațiile în care în dispută sunt drepturi litigioase, în speța respectivă titluri executorii fiscale, „soluţia cea mai prudentă pe care o poate adopta administratorul/lichidatorul judiciar este aceea a înscrierii creanţei bugetare în tabelul preliminar cu valoarea arătată în titlul executoriu contestat, sub condiţia rezolutorie a desfiinţării acestui titlu”. Referirea este la înscriere sub condiție rezolutorie și nu suspensivă, deoarece: „simpla contestare a titlului, fără să existe vreo dispoziţie de suspendare a executării titlului executoriu, nu afectează caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei fiscale.

(b) Decizia 14/17.01.2023 a Curții de Apel Oradea – „Având în vedere că suma de 7.904.848,18 lei a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, care nu are putere executorie și că dosarul în care s-a pronunțat hotărârea respectivă se află în etapa apelului, care a fost declarat și de debitoare, în mod corect judecătorul sindic a apreciat că, în mod legal, în temeiul dispozițiilor art. 75 alin. 2 lit. a coroborate cu dispozițiile art. 102 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, administratorul judiciar a înscris suma respectivă în tabelul preliminar sub condiția suspensivă a soluționării definitive a dosarului nr. (…)”.

Este important de subliniat că, nu doar referirea la art. 102 alin. (8) din Lege sprijină această practică, ci și art. 5 pct. 89 care vorbește de creanțe condiționate sau litigioase. Așadar, se poate concluziona că, vor fi înscrise în tabele fără drept de vot, atât creanțele afectate de o condiție suspensivă în sens material, cât și creanțele litigioase, care nu sunt constatate prin titluri executorii sau a căror executare a fost suspendată.

Vom analiza în baza acestei abordări câteva situații frecvent întâlnite în practică.

II.1. Creanțe afectate de o condiție suspensivă de drept material

Acesta este exemplul cel mai simplu, care beneficiază de o prevedere expresă în art. 102 alin. (5) din Lege.

O situație frecventă întâlnită în procedură este cea a instituțiilor financiare, emitente de scrisori de garanție bancară (SGB), care odată cu deschiderea procedurii debitorului lor, se înscriu sub creanță suspensivă, pentru situația în care creditorul SGB-ului va executa respectiva scrisoare.

Similar, în dreptul sportiv, au fost înscrise sub condiție suspensivă creanțele antrenorilor sau jucătorilor care depindeau de atingerea unui anumit obiectiv de performanță al echipei în campionat, atunci când procedura insolvenței se deschidea înainte de finalizarea campionatului.

II.2. Creanța părții vătămate din procesul penal

Mai corect spus creanțele părților civile din procesul penal, și acestea beneficiază de un tratament similar cu cel dintâi caz, anume acestea se înscriu sub condiție suspensivă, față de reglementarea expresă din art. 102 alin. (8) din Lege. Trebuie subliniat aici însă că, spre deosebire de art. 102 alin. (5) unde se vorbește de creanțe sub condiție suspensivă, aici alin. (8) vorbește de înscrierea sub condiție suspensivă, tocmai din cauza caracterului litigios al creanței.

II.3. Creanțele fiscale

Potrivit art. 351 Cod proc. fiscală, „[p]rin derogare de la dispozițiile art. 75 din Legea nr. 85/2014, actele administrative fiscale emise înainte și după intrarea în insolvență se supun contro­lului instanțelor specializate de contencios administrativ-fiscal”. Așadar, actele administrative fiscale, chiar dacă sunt emise înainte de deschiderea procedurii, se contestă și rămân să fie judecate de instanțele de contencios.

Într-o astfel de situație, autoritatea fiscală va face cerere de înscriere la masa credală, urmând ca înscrierea să se facă fie sub condiție rezolutorie, așa cum se arată în Decizia nr. 11/2016 a ÎCCJ, anume sub condiția anulării titlului de instanța de contencios; fie urmând ca înscrierea să se facă sub condiție suspensivă, atunci când caracterul executoriu al titlului a fost suspendat în instanță (aspect ce se desprinde din interpretarea per a contrario a art. 102 alin. (8) indice 1 din Lege, precum și din modificările succesive aduse acestui text de lege).

II.4. Creanțele litigioase (pentru care nu există un proces deja inițiat sau procesul inițiat se află încă în judecată în fond)

În cadrul acestor creanțe litigioase putem distinge două categorii:

(i) creanțe litigioase care deja făceau obiectul unei judecăți unde reclamant este creditorul – astfel de procese se vor suspenda ca efect al deschiderii procedurii insolvenței, iar creditorul va formula declarație de creanță. Cel mai probabil creanța va fi respinsă la înregistrare, din cauza caracterului litigios, urmând ca existența și întinderea ei să fie stabilită în fața judecătorului-sindic.

(ii) creanțe care nu făceau obiectul unei judecăți, dar care prezintă caracter litigios și care sunt respinse de la înscriere la masa credală (cel mai probabil) fiindcă este necesară administrarea unui probatoriu complex.

În ambele cazuri, deoarece creanțele sunt litigioase, rămâne ca judecătorul-sindic să facă eventual aplicarea art. 111 alin. (6) din Lege, anume înscrierea provizorie în tabelul definitiv. Evident, pentru creditor înscrierea provizorie este preferabilă unei înscrieri condiționate suspensiv, deoarece în cazul înscrierii provizorii se poate exercita dreptul de vot, și doar dreptul de a participa la distribuiri este suspendat (a se vedea art. 165 alin. (3) din Lege).

II.5. Creanțe litigioase (aflate în apel/recurs)

Pentru astfel de creanțe, dispozițiile art. 75 alin. (2) lit. a) din Lege prevăd că nu se suspendă ca efect al deschiderii insolvenței căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor începute de un creditor înainte de deschiderea procedurii.

Din acest motiv, rezultă că, titularul unei creanțe litigioase, care a fost recunoscută într-un proces la fond, va continua să se judece în calea de atac a debitorului. Ceea ce este interesant este că, dacă hotărârea de la fond nu este executorie (cum este cazul de cele mai multe ori), atunci creanța fiind una litigioasă, neconstatată printr-un titlu executoriu, va fi înscrisă condiționat suspensiv în tabel (A se vedea în acest sens Decizia Curții de Apel Oradea menționată mai sus).

Efectul acestor dispoziții este drept urmare că, un creditor a cărui creanță a fost recunoscută deja de o instanță de judecată (la fond), va avea o situație mai dezavantajoasă decât cea a unui creditor cu creanță litigioasă care încă nu a câștigat sau nu a inițiat procesul în fond. Aceasta deoarece în primul caz creditorul va fi înscris sub condiție suspensivă, în timp ce în al doilea caz va fi înscris provizoriu, fără condiție. În acest sens tot Curtea de Apel Oradea în decizia sus-menționată a arătat că: [î]n condițiile în care, în această cauză nu a fost pronunțată o hotărâre în primă instanță, rezultă că sumei respective nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 75 alin. 2 lit. a din Legea nr. 85/2014, situație în care, după cum a reținut și judecătorul sindic, administratorul judiciar avea obligația să efectueze verificările prevăzute de art. 106 din Legea nr. 85/2014 cu privire la această creanță.

II.6. Creanțe litigioase aflate într-un arbitraj internațional pendinte

O situație aparte este și cea a creanțelor litigioase care fac obiectul unei proceduri arbitrale internaționale declanșate înainte de deschiderea procedurii insolvenței. Într-un astfel de caz, sunt relevante dispozițiile Regulamentului UE 2015/848 privind procedurile de insolvență. Potrivit art. 7 alin. (2) lit. f) din acest Regulament, legea statului de deschidere a procedurii insolvenței (în cazul nostru România), „determină în special (…) f) efectele procedurii de insolvență asupra acțiunilor individuale intentate de creditori, cu excepția proceselor în curs de soluționare;”

Această prevedere finală înseamnă că, dispoziția națională ce stabilește suspendarea de drept a unor proceduri pendinte împotriva debitorului, este supusă excepției din Regulament, și astfel, în cazul arbitrajului internațional de exemplu, acesta va putea continua. Desigur, în funcție de locul arbitrajului, se poate stabili cu exactitate dacă procesul arbitral va continua sau nu. De regulă însă, dacă obiectul procedurii arbitrale nu vizează expres bunuri ale debitorului care să fie absolut esențiale în procedură, ci doar pretenții bănești, atunci procedura arbitrală va putea continua (în anumite cazuri este necesară o confirmare în acest sens din partea instanțelor competente de la locul arbitrajului).

În orice caz, într-un astfel de scenariu, creditorul din arbitraj are două opțiuni principale: (i) fie formularea unei declarații de creanță în procedura din România, și desistarea de procedura arbitrală, cu consecință judecării pretențiilor din arbitraj de către judecătorul-sindic, (ii) fie formularea declarației de creanță și solicitarea înscrierii cu creanța reclamată din procedura arbitrală sub condiția (suspensivă) a soluționării arbitrajului. În practică, creditorul va urma a doua variantă, iar debitorul va încerca suspendarea procedurii arbitrale în statul unde este locul arbitrajului pentru a aduce procesul în fața judecătorului-sindic.


[1] Termenul de „incertitudine juridică” a creanțelor din procedura insolvenței care sunt supuse unor dispute a fost folosit și detaliat extrem de bine în articolul Stan Tîrnoveanu, Andreea Deli Diaconescu – Creanţe incerte, creanţe sub condiţie sau afectate de termen în procedura insolvenţei; înscrierea creanţei fiscale – disponibil la: https://www.universuljuridic.ro/creante-incerte-creante-sub-conditie-sau-afectate-de-termen-in-procedura-insolventei-inscrierea-creantei-fiscale/
[2] Totuși, cu ocazia distribuirilor parțiale, pentru aceste creanțe se vor proviziona sume aferente, conform art. 165 pct. 1 din Lege.
[3] Este important de subliniat că înainte de OUG nr. 88/2018 articolul avea următorul conținut: „[c]reanţele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat şi a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală şi înscrise sub condiţie rezolutorie până la finalizarea contestaţiei de către instanţa de contencios administrativ.
[4] https://legeaz.net/monitorul-oficial-436-2016/decizie-iccj-11-2016-legea-85-2014-administrator-lichidator-atributii-verificare-creante


Av. Cătălin I. Radbâță – RN LEX Litigation & Insolvency – Baroul Brașov
Practician în insolvență – RN LEX IPURL – UNPIR București

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership