Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




7 comentarii | 

Cât de realistă este realizarea judecării cauzelor prin videoconferință?
10.04.2020 | Georgian TOADER

Georgian Toader

Georgian Toader

Se discută în ultima vreme, tot mai serios, despre un demers catalogat în mod general drept „digitalizarea sistemului judiciar”, respectiv desfășurarea ședințelor de judecată prin intermediul unor conferințe video.

Primii pași în acest sens au fost realizați de către Înalta Curte de Casație și Justiție[1] al cărei complet privind dezlegarea unor probleme de drept, respectiv completul pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a format prin intermediul videoconferinței, în sală fiind prezenți doar Președintele de complet, procurorul și magistratul asistent.

Ulterior, Tribunalul București prin Hotărârea nr. 8/2020 a colegiului de conducere[2] stabilește faptul că în materie penală și nonpenală, ședințele de judecată se vor desfășura în sistem videoconferință, demers urmat de emiterea unor citații privind prin care se solicită date de contact Skype[3] în vederea realizării videoconferințelor.

Între cele două demersuri ale Tribunalului București, Tribunalul Timiș a participat la un experiment privind susținerea unui proces simulat prin sistem videoconferință, participând unul dintre judecătorii Tribunalului, grefierul și avocații fondatori ai grupului Digitalizarea Justiției[4], experimentul fiind unul de succes.

În acest context, o majoritate covârșitoare a colegilor de breaslă se arată entuziasmați de digitalizarea sistemului de justiție și de posibilitatea de a desfășura ședințele de judecată online, lăudând demersurile ante-menționate, aspect la care, din păcate, nu pot să achiesez. Nu din vreo formă de snobism, deoarece susțin digitalizarea sistemului de justiție, respectiv înfăptuirea unor acte conexe printr-un sistem online, în vederea celerității procedurilor administrative (spre exemplu ar fi apreciată o procedură de eliberare online a certificatului de grefă și a hotărârilor legalizate, astfel încât să nu mai fac două drumuri la instanță, în cazuri fericite, pentru eliberarea unui document), ci din pe de-o parte scepticism, iar pe de altă parte romantism juridic.

În primul rând, se impune o scurtă analiză a celor trei piloni ai revoluției digitale a sistemului de justiție.

Desfășurarea ședințelor Înaltei Curți de Casație și Justiție prin videoconferință s-au realizat prin participarea judecătorilor din fiecare complet de judecată, din propriul birou, la ședința de judecată, prin sistemul pus la dispoziție de specialiștii IT din cadrul ÎCCJ. Astfel, avem de-a face cu un sistem IT bine pus la punct, mentenanță permanentă a acestuia de către specialiști IT și posibilitatea întreruperii ședinței în condițiile unor defecțiuni tehnice, întreruperi care nu afectează de facto desfășurarea ședinței, deoarece în cazul recursului în interesul legii sau pronunțării asupra unor chestiuni de drept, nu avem de-a face cu părți în sala de judecată sau o aglomerare excesivă a activității judecătorești.

Practic, videoconferința ÎCCJ nu este cu nimic diferită de videoconferințele de tip corporatist prin care se desfășoară ședințele în companiile multinaționale de ani buni, nici ca format și nici ca dificultate de aplicare.

Demersurile Tribunalului București privind desfășurarea tuturor cauzelor prin videoconferință, lăudate de colegi, cu precădere de cei din Baroul București, mi se par cel puțin amuzante. Îmi asum afirmația anterioară deoarece de la începutul modificărilor desfășurării activității instanțelor, am avut suficient de multe cauze în care s-au judecat măsuri preventive, pe rolul Tribunalului București, pentru a înțelege că demersurile unor ședințe de judecată desfășurate prin videoconferință sunt de-a dreptul nerealiste. În acest sens am să expun două experiențe:

1. Prima ședință desfășurată la data de 19.03.2020 în care am asigurat asistență unui inculpat aflat în arest preventiv la penitenciarul Rahova, a avut termen la ora 8:30 (fiind la, probabil, singurul complet de Penal din cadrul Tribunalului care desfășoară ședințe începând cu ora 8:30). Astfel, la ora 8:10 am ajuns în fața Tribunalului București unde, am așteptat până la ora 8:50 să intru, în fața mea fiind alți 7-8 colegi avocați. Motivul a fost acela că domnii jandarmi nu puteau identifica pe listele de ședință dosarele fiecărui coleg, astfel trebuiau să facă verificări de câte 5-10 minute pentru fiecare, legitimarea acestora si completarea declarațiilor aferente. Mai mult, în cauza în care asiguram asistență, clientul era un cetățean străin iar interpretul de limbă germană purtat lupte îndelungate cu jandarmii pentru a intra în incinta Tribunalului pentru că „doar avocații și părțile, nu înțelegeți doamnă”.

Dosarul meu a fost luat la ora 11:30, deoarece într-una dintre cauze având ca obiect (printre altele) infracțiunea de spălare a banilor (considerată cauză urgentă conform Decretului nr. 195/2020) doamna judecător a opinat că este necesar să le citească inculpaților întreaga acuzație. În această perioadă sala a fost plină de avocați și de părți.

Din fericire sistemul de videoconferință cu Penitenciarul Jilava s-a întrerupt, ceea ce a însemnat întreruperea ședinței și astfel au putut lua dosarele de la Rahova, printre care și al meu!

2. La data de 20.03.2020 de asemenea la Tribunalul București, un alt client aflat în arest preventiv, de această dată la Secția 9 de Poliție, mutat la Arestul Central pentru că este singurul centru de arest preventiv ce dispune de sistem de videoconferință. Ora comunicată la 09:00, ora de pe listele jandarmi 09:45, ora la care s-a deschis sala 10:00, ora la care a ajuns judecătorul 10:45, când am început ședința. Din fericire dosarul meu era singurul care se regăsea pe listă.

Fiind întrebat dacă înțelege ce se discută în sală, clientul a precizat că nu aude nimic. Procurorul a susținut concluziile, eu mi-am susținut concluziile. S-a dat ultimul cuvânt, clientul încă nu înțelegea nimic din ce se întâmplă, după mai multe insistențe și reluări ale videoconferinței a fost de acord cu concluziile mele și m-a sunat ulterior să îi explic despre ce a fost vorba pentru că nici nu știa ce s-a pus în discuție – probleme tehnice.

Aș putea, din aceeași perioadă să relatez alte ședințe privind promptitudinea Tribunalului București în stabilirea orelor la care se vor lua cauzele sau a performanțelor tehnice deosebite, aș putea să relatez și din întâmplările colegilor, precum cea a unui domn avocat care având cauza la ora 09:00 a aflat la ora 11:00 că o doamnă judecătoare care trebuia să intre în complet alături de președintă era acasă și că „ajunge într-o oră” sau a unei colege avocat care fiind chemată la 08:30 a stat în fața Tribunalului mai bine de o oră.

Însă, ce voiam să evidențiez este lipsa de coordonare și ineficiența sistemelor de tip videoconferință folosite de cei de la Tribunalul București dar, mai ales, lipsa de experiență în folosirea unor astfel de sisteme și a personalului specializat.

Nu pot să nu mă întreb dacă, în condițiile unui sistem închis instituționalizat Tribunal – Penitenciar, desfășurarea ședințelor de judecată s-a realizat cu o dificultate sporită, survenind amânări ale orei fixate dar și o multitudine de nereguli de procedură (precum inculpați care de facto erau absenți deoarece nu puteau participa efectiv la ședință cât timp nu auzeau nimic din sala de judecată), care sunt șansele de reușită a unui sistem de videoconferință între Tribunal și părți?

Cu privire la experimentul întreprins de Tribunalul Timiș alături de colegii mei din grupul Digitalizarea Justiției, trebuie avut în vedere faptul că în această situație procesul simulat s-a desfășurat pe baza unei înțelegeri prealabile, în condiții de neoficialitate, fără vreo formalitate deosebită, nu doar între profesioniști ai dreptului, ci și între oameni capabili de a înțelege și utiliza tehnologia.

Însă, ce urmează a se întâmpla cu părțile care nu dispun de cunoștințele tehnologice necesare pentru a putea participa la o ședință de judecată prin videoconferință?

Sau ce se întâmplă în condițiile în care orele stabilite pentru cauzele ce se judecă urmează a fi decalate? Vom sta cu telefonul în mână în așteptarea unui apel Skype? Dar în cazul în care se întrerupe conexiunea? Cum poate fi anunțată instanța de faptul că mi-a picat internetul și că nu mai pot participa la ședință? Iar dacă nu particip, se amână pentru imposibilitate obiectivă de a mă prezenta sau urmează a se judeca procesul în lipsa mea?

Ce se întâmplă cu părțile (cu precădere în dosarele penale) care vor să participe la ședința de judecată? Trebuie să îmi iau clientul lângă mine sau participă și el de acasă? Iar în cazul acesta, cum se asigură solemnitate ședinței (videoconferinței)?

Nu voi intra în probleme juridice evidente privind spre exemplu imposibilitatea asigurării publicității ședinței de judecată, aspect ce se sancționează cu nulitate absolută.

Este adevărat că protejarea sănătății participanților la actul de justiție este importantă, însă, acest lucru se poate asigura prin promptitudinea și profesionalismul instanțelor de judecată privind stabilirea orelor.

Pe listele de ședință, în mod constant în această perioadă nu au fost mai mult de 10 cauze. În cazul multora dintre instanțele la care am participat nu erau nici măcar 5 cauze pe lista de ședință.

Ceea ce înseamnă că, prin programarea ședințelor la interval de jumătate de oră, o ședință începută la ora 9:00 se va termina cel târziu la ora 13:00. În acest mod, luând în considerare un interval sporit de timp, avocații si părțile nu se vor intercala în cadrul instanțelor de judecată, fiind astfel asigurată protecția acestora.

Astfel, am putea înlocui fantezia unor ședințe de judecată susținute de pe canapea, cu profesionalism, bun-simț și empatie pentru participanții la actul de justiție, aspecte ce ne protejează pe toți, atât pe perioada stării de urgență cât și ulterior.


[1] Disponibil aici.
[2] Disponibil aici.
[3] Disponibil aici.
[4] Disponibil aici.


Av. Georgian Toader


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]


Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “Cât de realistă este realizarea judecării cauzelor prin videoconferință?”

  1. Antonio IORDAN spune:

    Stimate coleg citesc articolul dumneavostra si imi pun intrebarea – ce este mai trist ?
    Faptul ca in ciuda tineretii dumneavoastra apare mai mult ca evident ca priviti in trecut si nu in viitor si ca sunteti o exceptie a generatiei din care faceti parte?
    Sau ca in ciuda unor aparente justificari pentru concluzia trasa abordarea este mult prea deficitara si se prabuseste in fata concluziei zdrobitoare?
    Va sfatuiesc sa treceti peste superficialitatea cu care tratati subiectul digitalizarii justitiei, sa cititi mai mult si din surse serioase si sa nu dati exemple negative din incercarile curajoase a unor oameni cu viziune si curaj.
    Cu drag un coleg dintr-o generatie care a crescut vorbind la telefonul cu disc 🙂

    • Georgian TOADER spune:

      Am să vă răspund la ambele întrebări.
      1. Privirea asupra problemei digitalizării nu este nici spre trecut și nici spre viitor, ci spre prezent, răspunzând la întrebarea dacă acum, în următoarele zile, săptămâni, luni s-ar putea încropi un sistem de digitalizare al justiției funcțional, a se înțelege susținerae ședințelor prin videoconferință, care să asigure justițiabililor nu doar toate garanțiile specifice unui proces penal/civil, ci și predictibilitate și un acces la justiție corespunzător, în sensul de a oferi tuturor persoanelor indiferent de cunoștințe, statut social sau pregătire profesională posibilitatea de a își apăra drepturile în instanță.
      2. Cu privire la abordarea deficitară, articolul nu își propune să realizeze analiză juridică asupra ideii digitalizării sistemului de justiție, ci o persoectivă socială asupra unei tematici care freamătă justiția în această perioadă.

      Mulțumesc pentru sfatul legat de superficialitate.
      Citirea surselor autorizate nu îmi va recontura opinia bazată pe experiențele trăite recent în instanță.
      Singurele exemple negative din articole sunt cele date privind organizarea instanțelor, în speță a Tribunalului București, în perioada aceasta și lipsa de eficacitate în abordarea unor măsuri simple (precum respectarea orelor la care s-au stabilit termene) – În acest sens puteți vedea și răpsunsul președintelui TB cu privire la suveranitatea ședinței de judecată.

      Cu stimă,
      Georgian

  2. Darius MARCU spune:

    La Timișoara ziceau că vor folosi sistemul Zoom, care ar avea probleme cu transmitere de date către terți precum Facebook fără notificarea utilizatorilor.
    https://www.businessinsider.com/zoom-sued-allegedly-sharing-data-with-facebook-2020-3

    • Georgian TOADER spune:

      Problemele de tipul datelor personale sunt vârful icebergului. Cu atât mai mult cu cât ședințele ar trebui să fie păstrate în baza de date, ceea ce înseamnă că orice participant la judecată poate să îmi înregistreze ședința și sa o afișeze public, fără acordul meu de a apărea în filmare etc.

  3. Georgian TOADER spune:

    Problemele de tipul datelor personale sunt vârful icebergului. Cu atât mai mult cu cât ședințele ar trebui să fie păstrate în baza de date, ceea ce înseamnă că orice participant la judecată poate să îmi înregistreze ședința și sa o afișeze public, fără acordul meu de a apărea în filamre etc.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.