Covid-19 Legal React
AbonamentePlatinum members
7 comentarii

Cât de realistă este realizarea judecării cauzelor prin videoconferință?
10.04.2020 | Georgian TOADER

Secţiuni: Covid 19 Legal React, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Georgian Toader

Georgian Toader

Se discută în ultima vreme, tot mai serios, despre un demers catalogat în mod general drept „digitalizarea sistemului judiciar”, respectiv desfășurarea ședințelor de judecată prin intermediul unor conferințe video.

Primii pași în acest sens au fost realizați de către Înalta Curte de Casație și Justiție[1] al cărei complet privind dezlegarea unor probleme de drept, respectiv completul pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a format prin intermediul videoconferinței, în sală fiind prezenți doar Președintele de complet, procurorul și magistratul asistent.

Ulterior, Tribunalul București prin Hotărârea nr. 8/2020 a colegiului de conducere[2] stabilește faptul că în materie penală și nonpenală, ședințele de judecată se vor desfășura în sistem videoconferință, demers urmat de emiterea unor citații privind prin care se solicită date de contact Skype[3] în vederea realizării videoconferințelor.

Între cele două demersuri ale Tribunalului București, Tribunalul Timiș a participat la un experiment privind susținerea unui proces simulat prin sistem videoconferință, participând unul dintre judecătorii Tribunalului, grefierul și avocații fondatori ai grupului Digitalizarea Justiției[4], experimentul fiind unul de succes.

În acest context, o majoritate covârșitoare a colegilor de breaslă se arată entuziasmați de digitalizarea sistemului de justiție și de posibilitatea de a desfășura ședințele de judecată online, lăudând demersurile ante-menționate, aspect la care, din păcate, nu pot să achiesez. Nu din vreo formă de snobism, deoarece susțin digitalizarea sistemului de justiție, respectiv înfăptuirea unor acte conexe printr-un sistem online, în vederea celerității procedurilor administrative (spre exemplu ar fi apreciată o procedură de eliberare online a certificatului de grefă și a hotărârilor legalizate, astfel încât să nu mai fac două drumuri la instanță, în cazuri fericite, pentru eliberarea unui document), ci din pe de-o parte scepticism, iar pe de altă parte romantism juridic.

În primul rând, se impune o scurtă analiză a celor trei piloni ai revoluției digitale a sistemului de justiție.

Desfășurarea ședințelor Înaltei Curți de Casație și Justiție prin videoconferință s-au realizat prin participarea judecătorilor din fiecare complet de judecată, din propriul birou, la ședința de judecată, prin sistemul pus la dispoziție de specialiștii IT din cadrul ÎCCJ. Astfel, avem de-a face cu un sistem IT bine pus la punct, mentenanță permanentă a acestuia de către specialiști IT și posibilitatea întreruperii ședinței în condițiile unor defecțiuni tehnice, întreruperi care nu afectează de facto desfășurarea ședinței, deoarece în cazul recursului în interesul legii sau pronunțării asupra unor chestiuni de drept, nu avem de-a face cu părți în sala de judecată sau o aglomerare excesivă a activității judecătorești.

Practic, videoconferința ÎCCJ nu este cu nimic diferită de videoconferințele de tip corporatist prin care se desfășoară ședințele în companiile multinaționale de ani buni, nici ca format și nici ca dificultate de aplicare.

Demersurile Tribunalului București privind desfășurarea tuturor cauzelor prin videoconferință, lăudate de colegi, cu precădere de cei din Baroul București, mi se par cel puțin amuzante. Îmi asum afirmația anterioară deoarece de la începutul modificărilor desfășurării activității instanțelor, am avut suficient de multe cauze în care s-au judecat măsuri preventive, pe rolul Tribunalului București, pentru a înțelege că demersurile unor ședințe de judecată desfășurate prin videoconferință sunt de-a dreptul nerealiste. În acest sens am să expun două experiențe:

1. Prima ședință desfășurată la data de 19.03.2020 în care am asigurat asistență unui inculpat aflat în arest preventiv la penitenciarul Rahova, a avut termen la ora 8:30 (fiind la, probabil, singurul complet de Penal din cadrul Tribunalului care desfășoară ședințe începând cu ora 8:30). Astfel, la ora 8:10 am ajuns în fața Tribunalului București unde, am așteptat până la ora 8:50 să intru, în fața mea fiind alți 7-8 colegi avocați. Motivul a fost acela că domnii jandarmi nu puteau identifica pe listele de ședință dosarele fiecărui coleg, astfel trebuiau să facă verificări de câte 5-10 minute pentru fiecare, legitimarea acestora si completarea declarațiilor aferente. Mai mult, în cauza în care asiguram asistență, clientul era un cetățean străin iar interpretul de limbă germană purtat lupte îndelungate cu jandarmii pentru a intra în incinta Tribunalului pentru că „doar avocații și părțile, nu înțelegeți doamnă”.

Dosarul meu a fost luat la ora 11:30, deoarece într-una dintre cauze având ca obiect (printre altele) infracțiunea de spălare a banilor (considerată cauză urgentă conform Decretului nr. 195/2020) doamna judecător a opinat că este necesar să le citească inculpaților întreaga acuzație. În această perioadă sala a fost plină de avocați și de părți.

Din fericire sistemul de videoconferință cu Penitenciarul Jilava s-a întrerupt, ceea ce a însemnat întreruperea ședinței și astfel au putut lua dosarele de la Rahova, printre care și al meu!

2. La data de 20.03.2020 de asemenea la Tribunalul București, un alt client aflat în arest preventiv, de această dată la Secția 9 de Poliție, mutat la Arestul Central pentru că este singurul centru de arest preventiv ce dispune de sistem de videoconferință. Ora comunicată la 09:00, ora de pe listele jandarmi 09:45, ora la care s-a deschis sala 10:00, ora la care a ajuns judecătorul 10:45, când am început ședința. Din fericire dosarul meu era singurul care se regăsea pe listă.

Fiind întrebat dacă înțelege ce se discută în sală, clientul a precizat că nu aude nimic. Procurorul a susținut concluziile, eu mi-am susținut concluziile. S-a dat ultimul cuvânt, clientul încă nu înțelegea nimic din ce se întâmplă, după mai multe insistențe și reluări ale videoconferinței a fost de acord cu concluziile mele și m-a sunat ulterior să îi explic despre ce a fost vorba pentru că nici nu știa ce s-a pus în discuție – probleme tehnice.

Aș putea, din aceeași perioadă să relatez alte ședințe privind promptitudinea Tribunalului București în stabilirea orelor la care se vor lua cauzele sau a performanțelor tehnice deosebite, aș putea să relatez și din întâmplările colegilor, precum cea a unui domn avocat care având cauza la ora 09:00 a aflat la ora 11:00 că o doamnă judecătoare care trebuia să intre în complet alături de președintă era acasă și că „ajunge într-o oră” sau a unei colege avocat care fiind chemată la 08:30 a stat în fața Tribunalului mai bine de o oră.

Însă, ce voiam să evidențiez este lipsa de coordonare și ineficiența sistemelor de tip videoconferință folosite de cei de la Tribunalul București dar, mai ales, lipsa de experiență în folosirea unor astfel de sisteme și a personalului specializat.

Nu pot să nu mă întreb dacă, în condițiile unui sistem închis instituționalizat Tribunal – Penitenciar, desfășurarea ședințelor de judecată s-a realizat cu o dificultate sporită, survenind amânări ale orei fixate dar și o multitudine de nereguli de procedură (precum inculpați care de facto erau absenți deoarece nu puteau participa efectiv la ședință cât timp nu auzeau nimic din sala de judecată), care sunt șansele de reușită a unui sistem de videoconferință între Tribunal și părți?

Cu privire la experimentul întreprins de Tribunalul Timiș alături de colegii mei din grupul Digitalizarea Justiției, trebuie avut în vedere faptul că în această situație procesul simulat s-a desfășurat pe baza unei înțelegeri prealabile, în condiții de neoficialitate, fără vreo formalitate deosebită, nu doar între profesioniști ai dreptului, ci și între oameni capabili de a înțelege și utiliza tehnologia.

Însă, ce urmează a se întâmpla cu părțile care nu dispun de cunoștințele tehnologice necesare pentru a putea participa la o ședință de judecată prin videoconferință?

Sau ce se întâmplă în condițiile în care orele stabilite pentru cauzele ce se judecă urmează a fi decalate? Vom sta cu telefonul în mână în așteptarea unui apel Skype? Dar în cazul în care se întrerupe conexiunea? Cum poate fi anunțată instanța de faptul că mi-a picat internetul și că nu mai pot participa la ședință? Iar dacă nu particip, se amână pentru imposibilitate obiectivă de a mă prezenta sau urmează a se judeca procesul în lipsa mea?

Ce se întâmplă cu părțile (cu precădere în dosarele penale) care vor să participe la ședința de judecată? Trebuie să îmi iau clientul lângă mine sau participă și el de acasă? Iar în cazul acesta, cum se asigură solemnitate ședinței (videoconferinței)?

Nu voi intra în probleme juridice evidente privind spre exemplu imposibilitatea asigurării publicității ședinței de judecată, aspect ce se sancționează cu nulitate absolută.

Este adevărat că protejarea sănătății participanților la actul de justiție este importantă, însă, acest lucru se poate asigura prin promptitudinea și profesionalismul instanțelor de judecată privind stabilirea orelor.

Pe listele de ședință, în mod constant în această perioadă nu au fost mai mult de 10 cauze. În cazul multora dintre instanțele la care am participat nu erau nici măcar 5 cauze pe lista de ședință.

Ceea ce înseamnă că, prin programarea ședințelor la interval de jumătate de oră, o ședință începută la ora 9:00 se va termina cel târziu la ora 13:00. În acest mod, luând în considerare un interval sporit de timp, avocații si părțile nu se vor intercala în cadrul instanțelor de judecată, fiind astfel asigurată protecția acestora.

Astfel, am putea înlocui fantezia unor ședințe de judecată susținute de pe canapea, cu profesionalism, bun-simț și empatie pentru participanții la actul de justiție, aspecte ce ne protejează pe toți, atât pe perioada stării de urgență cât și ulterior.


[1] Disponibil aici.
[2] Disponibil aici.
[3] Disponibil aici.
[4] Disponibil aici.


Av. Georgian Toader

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

7 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti