Când cineva pierde o bună ocazie de a tăcea – după cum spunea Jacques Chirac…
13 februarie 2023 | Antonie POPESCU
Nu știu de câte ori a fost la Cernăuți istoricul Petre Guran, dar parcă nu-ți saltă inima de bucurie când vezi asemenea declarații, precum cele date de acesta marți pentru HotNews (și consemnate în finalul materialului din LINK-ul anterior), despre viața bisericească din Nordul Bucovinei, cu amnezia care îi cuprinde pe unii istorici sau dregători atunci când ar trebui să spună ceva despre Mitropolia Bucovinei – niciodată desființată –, și mai Putin despre „BOR” (între ghilimele pentru că e acronimul preferat de detractorii Bisericii).
Totuși, fiind pe tărâm bisericesc, al Adevărului, nu pot fi trecute cu vederea omisiunile articolelor și declarațiilor actuale și recente, și anume, în primul rând, existența necontenită a Mitropoliei Bucovinei alături de Mitropolia Basarabiei, reactivată în 1992, pentru că NU au fost niciodată desființate, există și azi; ca atare, nu trebuie înființat nimic nou – a spus corect dl Vasile Bănescu!
În ceea ce privește Mitropolia Basarabiei, nu am putea spune ca aceasta „s-a extins” în Ucraina… sau că dacă alte parohii, în condiții de libertate religioasă, ar alege „mitropolia neamului lor potrivit canoanelor”, ar însemna că Patriarhia Română „și-ar extinde” jurisdicția canonică în defavoarea altei Biserici.
Este cunoscut și recunoscut că Biserica Rusă (indiferent că se numește acum Biserica Ortodoxă Ucraineană – care nu se confundă cu Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei, ele fiind în antagonism) și-a extins jurisdicția abuziv, necanonic, în spatele Armatei Roșii, teritoriu ocupat în 1940 apoi din 1945, neavând vreodată vreo urmă de jurisdicție în Nordul Bucovinei sau în Herța, neputând invoca nici măcar perioada de ocupație țaristă asupra Basarabiei – cum îndrăznea să invoce aceasta în cazul Mitropoliei Basarabiei.
La fel ca în prezent, când Ucraina își lichidează conturile cu Moscova și, consolidându-și o deplină independență, susține legitim și Autocefalia Bisericii sale Ortodoxe, după dezmembrarea imperiului sovietic noi știm și nu uităm că în tot spațiul ex-sovietic au fost convulsii, separări și reconfigurări care au atins și viața religioasă din Galiția, din Bucovina și din Basarabia, context (insuficient studiat de cercetătorii români) în care cele două, apoi trei parohii din Sudul Basarabiei au optat liber pentru revenirea la Mitropolia Basarabiei, sufragană în spațiul respectiv.
De aceea, nu putem primi formula / sintagma de negocieri a Patriarhiei Moscovei că Mitropolia Basarabiei și-ar fi „extins” jurisdicția / teritoriul canonic în Ucraina asupra unor parohii din Eparhia rusă de la Ismail-Odessa, pentru că ar însemna să îmbrățișăm tezele Patriarhiei Ruse și să sfidăm Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a declarat că-i este inopozabil pactul Ribbentrop-Molotov, pact secret denunțat ca nul și neavenit și de mediul politic.
Cazul temerar, la timpul său, al acelor parohii este la fel de puțin cunoscut la București și stă în mod corect și canonic sub semnul restabilirii situației anterioare relelor comise de sovietici, denunțate de guvernele din toate capitalele statelor care și-au recăpătat independența după anul de grație 1989…
Dar, în Lume și pe lumea aceasta, Biserica nu se împiedică de frontiere politice, ea nu face politica guvernelor ci se conduce, nu doar prin destoinicia sau influența conducătorilor ei, ci întâi după canoane și legiuirile proprii, așa cum este recunoscut și în plan civic și politic prin instrumentele europene și internaționale de protecție a drepturilor omului, unde dreptul la libertatea conștiinței și a cultului religios sunt garantate.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat sentențios, în repetate rânduri, că nu recunoaște pactul Ribbentrop-Molotov și nici consecințele sale, chiar dacă acum unii dregători mici sau nu mici ai Bisericii sau ai Statului ignoră din varii motive respectiva declarație…
Aceste adevăruri sunt imuabile și ar trebui susținute fără rezerve, de cler si de mireni, mai întâi de intelectualii care prețuiesc libertatea, potrivit cu spiritul Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii unde se spune atât de frumos și de clar:
„Considerăm ca evidente prin ele însele adevărurile următoare: toţi oamenii sunt creaţi egali; ei sunt înzestraţi de Creator cu anumite drepturi inalienabile; printre aceste drepturi se află viaţa, libertatea şi căutarea fericirii.”
Avocat Antonie Popescu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro