Covid-19 Legal React
AbonamentePlatinum members

Obligația medicilor la (ne)divulgare
10.04.2020 | Mădălin ENACHE, Dorel HERINEAN

Secţiuni: Covid 19 Legal React, Drept penal, Health & Pharma (Dreptul sănătății), Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Mădălin Enache

Mădălin Enache

Dorel Herinean

Dorel Herinean

În spațiul public au apărut și apar multe știri referitoare la interdicții ori restricții de comunicare aplicate în concret medicilor ori personalului medical de către conducerile spitalelor sau de către alte persoane ale aparatului de stat (local sau central). Mai mult decât atât, au apărut chiar voci care susțin că se proferează diferite amenințări (cu concedierea sau chiar cu atragerea răspunderii penale) prin care se încearcă reducerea la tăcere a acestora cu privire la neregularitățile din spitale, la neconformitatea sau insuficiența echipamentelor utilizate și la situația generală (adeseori improprie) din sistemul medical în contextul pandemiei de COVID-19.

Deși astfel de conduite pot preveni escaladarea stării generale de panică din spațiul public, totuși opinăm că adevărul, chiar și incomod sau care pune într-o lumină nefavorabilă anumite persoane din conducerea spitalelor sau chiar locală ori centrală, nu trebuie să fie cenzurat, în sensul ascunderii problemelor grave și a neregularităților existente, acestea putând degenera și cauza efecte devastatoare, astfel cum deja există exemple în țară.

Pornind de la această premisă, scopul prezentului articol este verificarea în ce măsură divulgarea sau diseminarea de către medici sau de către personalul medical a anumitor informații de tipul celor menționate ar putea să aibă un caracter infracțional generat de caracterul clasificat (secret) al acestora. Iar concluzia analizei efectuate, astfel cum se poate regăsi detaliat mai jos, este că nu se poate atrage (în niciun mod valid și legal) răspunderea penală a medicilor pentru comunicarea publică a situației reale din spitale, mai ales în situația în care se aduc la cunoștința publicului informații care pot ajuta la aflarea adevărului și la descoperirea situației reale din sistemul de sănătate, sistem public și care are la baza funcționării sale contributivitatea generală a cetățenilor români.

***

Analizând legislația penală și normele de incriminare posibil aplicabile, există două scenarii posibile: 1) să fie incidentă una dintre infracțiunile clasice de divulgare de informații – secret de stat, de serviciu sau nepublic, comercial, profesional); 2) medicii să fie acuzați de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, în măsura în care ar exista o lege, ordonanță de urgență sau o ordonanță de guvern care să prevadă că este interzisă divulgarea informațiilor respective.

1) Infracțiunile de divulgare a secretului (de stat, de serviciu sau nepublic, comercial, profesional)

În această primă ipoteză, pentru a fi incidentă una dintre normele de incriminare, ar fi nevoie ca informațiile divulgate să se încadreze într-una dintre următoarele categorii:

– secret de stat

Conform art. 178 Cod penal, informațiile secrete de stat sunt informațiile clasificate astfel, potrivit legii. Conform art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, informațiile secrete de stat sunt informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării. Pentru a avea caracter de secret de stat, trebuie să fie clasificate conform procedurii prevăzute de Legea nr. 182/2002.

Infracțiunea prin care se sancționează divulgarea informațiilor secrete de stat este prevăzută la art. 303 alin. 1 Cod penal:

Divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de stat, de către cel care le cunoaște datorita atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevăzute în art. 176, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Prin urmare, această normă de incriminare ar putea fi incidentă doar dacă s-ar stabili, la nivel statal, că informațiile referitoare la efectuarea tratamentelor și situația spitalelor privind pandemia COVID-19 ar avea caracter de secret de stat.

– secret de serviciu

Conform art. 15 lit. e) din Legea nr. 182/2002, informațiile secrete de serviciu sunt informațiile a căror divulgare este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. La fel ca în cazul secretelor de stat, pentru a avea caracter de secret de serviciu, eventualele informații sau categorii de informații trebuie să fie clasificate conform procedurii prevăzute de Legea nr. 182/2002.

Infracțiunea în care se sancționează divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice este prevăzută la art. 304 Cod penal:

(1) Divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amenda.

De asemenea, este util a fi avute în vedere dispozițiile art. 33 din Legea nr. 182/2002, respectiv „Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”. Așadar, dacă informarea cetățenilor este de interes public (și opinăm că situația pandemiei actuale și modul de gestionare al ei la nivel central sau local este de maxim interes public), este interzisă clasificarea (secretizarea) informațiilor respective.

secret comercial

Conform Legii nr. 11/1991, sunt considerate informații secret comercial toate acele informații care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:
1. sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză;
2. au valoare comercială prin faptul că sunt secrete;
3. au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete.

Formele infracționale care sancționează, într-un fel sau altul, acțiuni care pot fi calificate ca divulgarea secretului comercial sunt prevăzute la art. 5 lit. b)-e) din Legea nr. 11/1991, unde se stabilește:

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda:
b) folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări sau a altor informații confidențiale în legătură cu acestea, transmise autorităților competente în scopul obținerii autorizațiilor de comercializare a produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care conțin compuși chimici noi;
c) divulgarea, achiziționarea sau utilizarea secretului comercial de către terți, ca rezultat al unei acțiuni de spionaj comercial ori industrial, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
d) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane împuternicite de deținătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în fața autorităților publice ori a instituțiilor publice, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
e) folosirea de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (1) din Codul penal a secretelor comerciale de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice.”

Având în vedere normele de incriminare menționate și Legea în care această infracțiune este inclusă, respectiv Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, această infracțiune urmărește protejarea descoperirilor științifice, tehnologice ori comerciale (lato sensu) față de concurența neloială. De altfel, la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 11/1991 se arată că „Prezenta lege are drept scop asigurarea unei concurențe loiale, cu respectarea uzanțelor cinstite și a principiului general al bune-credințe, în interesul celor implicați, inclusiv respectarea intereselor consumatorilor”. Or, în contextul actual și în ipoteza dată, eventualele informații pe care medicii ar putea să le dezvăluie nu au nicio legătură cu concurența neloială sau cu noi descoperiri.

– secret profesional

Noțiunea de secret profesional din legislația penală se deduce din norma de incriminare, putând fi definită ca datele sau informațiile privind viața privată a unei persoane, de natură să aducă un prejudiciu unei persoane, despre care se ia la cunoștință în virtutea profesiei ori funcției și cu privire la care există obligația păstrării confidențialității.

Norma de incriminare cu privire la infracțiunea de divulgarea secretului profesional este la art. 227 alin. 1 Cod penal și are următorul conținut:

Divulgarea, fără drept, a unor date sau informații privind viața privată a unei persoane, de natură să aducă un prejudiciu unei persoane, de către acela care a luat cunoștință despre acestea în virtutea profesiei ori funcției și care are obligația păstrării confidențialității privire la aceste date, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

După cum se observă, această infracțiune are ca scop în primul rând protejarea vieții private a persoanelor și doar în subsidiar respectarea obligațiilor de serviciu privind păstrarea confidențialității informațiilor.

***

Analizând corelat cele de mai sus, noțiunile de secret de stat, secret de serviciu/nepublic și secret comercial au reglementări stricte, care prevăd preexistenta unor acțiuni pe baza cărora această categorie de informații să fie declarată ca atare (procedura de clasificare pentru secretele de stat si de serviciu/nepublic, respectiv anumite măsuri rezonabile pentru a fi păstrate secretele cunoscute de către deținător in cazul secretelor comerciale). Evident, pentru ca acest caracter de secret (de stat, de serviciu/nepublic, comercial) să aibă aplicabilitate practică și concretă, el trebuie să fie comunicat persoanelor care intră în contact cu secretul, tocmai pentru a cunoaște interdicțiile care decurg din clasificarea (secretizarea) anumitor informații. În lipsa procedurilor de declarare ca informații clasificate, textele legale de incriminare nu vor putea fi incidente, persoanele neputând fi în mod legal acuzate de comiterea cu vinovăție a faptelor de divulgare.

Pe de altă parte, în privința secretului profesional este extrem de relevant a se observa că obiectul juridic al incriminării din Codul penal referitoare la divulgarea acestuia este viața privată a persoanelor fizice, aspect care rezultă în mod incontestabil din plasarea infracțiunii în Capitolul IX, „Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private” din Titlul I, „Infracțiuni contra persoanei”. Așadar, dată fiind situația premisă – divulgarea de către medici a unor nereguli sistemice, punctuale ori a unor fapte care privesc situația sistemului de sănătate pe perioada stării de urgență, nu va putea fi incidentă (nici) această infracțiune.

Concluzionând, în lipsa unor dispoziții legale exprese sau a unor proceduri legale prin care să fie clasificate (secretizate) anumite informații ca secrete de stat ori de serviciu, nu vor fi incidente normele de incriminare pentru eventuale divulgări ale unor informații legate de situația actuală.

2) Infracțiunea de abuz în serviciu

A doua ipoteză, cea în care medicii ar putea fi acuzați de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu (art. 297 Cod penal), poate avea ca situație premisă doar existența unei legi, ordonanțe de urgență sau ordonanțe de guvern care să prevadă că este interzisă divulgarea informațiilor referitoare la starea sistemului de sănătate, a spitalului sau a pacienților infectați cu COVID-19.

Verificând legislația în vigoare nu am identificat o dispoziție legală care să interzică în vreo formă comunicarea neregularităților din spitale, a caracterul impropriu al echipamentelor ori a oricăror alte probleme legate de situația generală din sistemul medical în contextul pandemiei de COVID-19. În lipsa unor astfel de dispoziții legale primare, nu poate subzista o acuzație de abuz în serviciu în forma prezentată.

Un document relativ relevant în context este „Circulara” transmisă de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne către Instituția Prefectului din toate județele (număr de înregistrare 10622 din 21.03.2020) privind interdicția de comunicare a informațiilor legate de numărul de teste COVID-19 efectuate, numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate și starea de sănătate a pacienților depistați pozitiv cu COVID-19 și stabilirea „monopolului” Grupului de Comunicare Strategică pentru transmiterea informațiilor respective. Totuși, nici măcar un astfel de document nu poate fundamenta o acuzație de abuz în serviciu, nefiind vorba de o obligație/interdicție prevăzută de o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, astfel cum cere norma de incriminare.

Av. Mădălin Enache
Partner ENACHE PIRTEA & ASOCIATII

Av. Dorel Herinean
Associate ENACHE PIRTEA & ASOCIATII

Cuvinte cheie: , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti