Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Dileme juridice din lumea bancară în aplicarea OUG nr. 30/2020 și nr. 32/2020
13.04.2020 | Roxana PRICHEA

JURIDICE - In Law We Trust
Roxana Prichea

Roxana Prichea

Un exemplu de prevedere neclară și incompletă într-un act normativ este art. XVIII din OUG 32/2020, care prevede că măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor plătite de casele teritoriale de pensii (s.n măsuri stabilite în teza I a articolului) se aplică, prin efectul legii, de către aceste instituții fără alte formalități din partea beneficiarilor acestor drepturi.

Mare parte din drepturile de asigurări sociale acordate în România se plătesc prin intermediul băncilor comerciale, aspect neluat în seamă la redactarea textului din OUG 32/2020 și care naște controverse cu privire la cum ar trebui pusă în aplicare această măsură de către băncile care au calitatea de terț, debitor poprit fiind titularul drepturilor de asigurări sociale încasate în contul bancar. Dacă interpretăm literal textul din ordonanța de urgență, rezultă că obligația de suspendare a executărilor silite prin poprire a creanțelor bugetare, fiscale și comerciale revine doar caselor teritoriale de pensii, instituțiile de credit neavând, mai departe, nicio obligație în acest sens, după ce sumele au fost virate în conturile bancare.

Pe de altă parte, dacă luăm în considerare scopul de protecție socială a unei categorii de populație urmărit prin emiterea OUG 32/2020, neaplicarea de către instituțiile de credit, la rândul lor, a măsurii de suspendare a executării silite prin poprire ar lipsi de eficiență prevederea din ordonanța de urgență. Așadar, am putea interpreta textul art. XVIII din OUG 32/2020 în sensul că și instituțiile de credit trebuie să aplice mărura suspendării executării silite prin poprire, ca o prelungire a măsurii dispuse de către casele teritoriale de pensii, cu toate că aceasta ar fi o obligație asumată prin analogie, fără o prevedere legală expresă în acest sens. Într-o eventuală acțiune de validare a popririi, instanța ar analiza textul de lege așa cum este formulat și care stabilește obligația de suspendare a măsurilor de executare silită prin poprire doar în sarcina caselor teritoriale de pensii, nu și în sarcina terților popriți.

Mai departe, tot în cuprinsul OUG 32/2020 există o altă neclaritate privind creanțele cu privire la care se aplică măsura suspendării, art. XVIII făcând referire la creanțe bugetare, fiscale și comerciale. Pe lângă faptul că în dreptul actual nu există noțiunea de creanță comercială, putem interpreta că intenția legiutorului a fost de a suspenda orice executare silită prin poprire efectuată asupra sumelor plătite prin casele teritoriale de pensii, formularea defectuoasă a enumerării urmărind includerea oricărei posibile creanțe cuprinse într-un tilu executoriu deținut împotriva titularilor sumelor plătite prin casele teritoriale de pensii.

Un al doilea exemplu este reprezentat de prevederile art. XI din OUG 30/2020, prin care se stabiește că salariații cărora li s-a suspendat contractul individual de muncă în temeiul art. 52 ain. 1 lit. c) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii beneficiază de o indemnizație de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, care se suportă din bugetul asigurărilor de șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut.

Cu privire la aceste indemnizații, s-a pus întrebarea în ce măsură pot fi urmărite silit sau exceptate de la urmărire. Deși opiniile sunt împărțite între asimilarea acestei indemnizații cu (1) veniturile de natură salarială sau alte venituri periodice destinate asigurării mijloacelor de existență ori (2) sumele cuvenite șomerilor, insesizabile parțial, consider că argumentele înclină balanța spre interpretarea în sensul că aceste indemnizații sunt asimilate veniturilor salariale și pot fi urmărite silit în condițiile stabilite de art. 729 alin. 1 Cod procedură civilă.

În primul rând, această dificultate de stabilire a caracterului (in)sesizabil al indemnizației reglementate prin OUG 30/2020 a fost generată de noțiunea sub care este folosită în mod uzual, și anume aceea de ”șomaj tehnic”, în condițiile în care niciun act normativ nu face referire la o astfel de noțiune. Această indemnizație este acordată cât timp contractul individual de muncă este suspendat, la inițiativa angajatorului, iar beneficiarul indemnizației nu îndeplinește condițiile legale de a fi ”șomer”, fiind în continuare o persoană încadrată în muncă. În al doilea rând, dificultățile de interpretare au la bază și faptul că această indemnizație este suportată de către stat din bugetul fondurilor asigurărilor de șomaj, ceea ce ar putea conduce la ideea că poate fi asimilată indemnizației de șomaj. Și această interpretare poate primi critici, nu doar cu privire la faptul că proveniența sa dintr-o diviziune a bugetului de stat nu este de natură a-i conferi o destinație specială, dar și dacă luăm în considerare că indemnizația pe care statul garantează că o suportă poate fi suplimentată de către angajator chiar până la 100% din salariul pe care angajatul îl primea înainte de suspendarea contractului individual de muncă.

C.j. Roxana Prichea, BRD GSG

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Covidul poprește popririle„, ediția 348, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.