Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




3 comentarii

15 întrebări privind judecarea cauzelor prin videoconferință
13.04.2020 | Daniel MOREANU

JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Moreanu

Daniel Moreanu

Din informaţiile disponibile în mod public [1] înţelegem că la nivelul Tribunalului Bucureşti prin pct. XIII din Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Bucureşti nr. 8 din 30.03.2020 rectificată prin Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Bucureşti nr. 9 din 31.03.2020 s-a hotărât că: „XIII. În materia nonpenală şi penală, şedinţele de judecată se vor desfăşura în sistem videoconferinţă (subl. ns. – D.M.) cu respectarea dispoziţiilor art. 42 alin. 3, 43 şi 51 din Decretul Preşedintelui României nr. 195 / 16.03.2020.” [2].

Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Bucureşti nr. 11 din 09.04.2020 reţine că: „I. Având în vedere că la nivelul Tribunalului Bucureşti s-a implementat cu succes programul pilot prin care şedinţele de judecată se desfăşoară în sistem videoconferinţă (subl. ns. – D.M.) …”.

Având în vedere lipsa oricărei note de fundamentare, regulament unitar adoptat de Plenul C.S.M. de desfăşurare prin videoconferinţă a şedinţelor de judecată sau prezentarea cadrului juridic detaliat în baza căruia s-au adoptat hotărârile de mai sus, apreciem că se impun răspunsuri din partea instanţei care a luat deciziile antereferite la următoarele întrebări:

1. Cum se asigură respectarea principiului fundamentul al publicităţii şedinţei de judecată statuat prin art. 17 din Codul de Procedură Civilă? Sunt şedinţele de judecată desfăşurate în regim de videoconferinţă şedinţe publice sau secrete?

Reamintim că în conformitate cu dispoziţiile art. 174 alin. (2) raportat la art. 176 pct. 5 din Codul de Procedură Civilă, nerespectarea principiului publicităţii şedinţei de judecată este sancţionată cu nulitatea absolută necondiţionată de existenţa unei vătămări.

2. Cum se verifică identitatea părţilor care participă la şedinţa de judecată în sistem de videoconferinţă (avocaţi, justiţiabili etc.)?

3. Este posibilă conectarea la videoconferinţă de pe orice dispozitiv / terminal? În caz afirmativ, este posibilă conectarea de la terminale publice (aflate, g., în restaurante, cafenele etc.)? În caz afirmativ, cum se asigura într-o astfel de ipoteză solemnitatea şedinţei de judecată (e.g., muzică pe fundal, terțe-părți care pot interveni în şedinţa de judecată etc.).

4. Este necesară o împuternicire specială din partea justiţiabilului pentru că avocatul să participe la şedinţa de judecată desfăşurată în sistem de videoconferinţă? Este aceasta o decizie unilaterală a avocatului sau este necesar acordul prealabil scris al justițiabilului? Dacă nu este necesară o împuternicire specială, care este soluţia în ipoteza în care justiţiabilul se prezintă în mod fizic la termenul de judecată şi declară că nu este de acord cu desfăşurarea în sistem de videoconferinţă, deşi anterior avocatul a emis un astfel de acord?

5. Care este soluţia în ipoteza în care la ora fixată pentru şedinţa de judecată una dintre părţi nu poate fi contactată / nu se poate conecta din motive tehnice neimputabile (g., conexiunea la internet este indisponibilă temporar) sau nu doreşte în mod intenţionat să se conecteze la videoconferinţă? Se amână cauză sau se desfăşoară în lipsa părţii? Există posibilitatea tehnică de dovedire a refuzului imputabil sau intenţionat de conectare?

6. Care este sistemul de videoconferinţă utilizat (g., skype, zoom, webex, whatsapp etc.)? Este un sistem de videoconferinţă public sau privat? Necesită licenţă sau are un caracter gratuit? Fiecare dintre aceste întrebări poate da naştere unor întrebări suplimentare.

Sistemul de videoconferinţă utilizat permite sau nu verificarea continuităţii conexiunii în timp real?

7. Cum este asigurată securizarea sistemului de videoconferinţă contra unor accesări neautorizate din partea unor terțe-părți?

8. Cum este asigurată protecţia împotriva înregistrării şedinţei de judecată de către una dintre părţi şi, în ipoteza unei soluţii defavorabile acesteia, a postării ulterioare publice, prin raportare la dispoziţiile relevante ale Codului de Procedură Civilă sau Penală? [3]

9. Care este soluţia în ipoteza în care conexiunea cu cel puţin una dintre părţi este întreruptă pe parcursul şedinţei şi nu poate fi reluată? Se amână cauza sau se desfăşoară în lipsa părţii?

În mod corelativ, care este soluţia în ipoteza în care doar conexiunea video sau audio este disponibilă?

10. Care este soluţia în ipoteza în care ora fixată este decalată? Cum poate verifica justiţiabilul sau avocatul dacă a existat o încercare eşuată de conectare din partea instanţei [4] sau, din contră, o astfel de încercare de conectare nu a existat având în vedere decalarea orei de începere a şedinţei de judecată? Cum este anunţat justiţiabilul sau avocatul în timp real cu privire la noua ora de începere a şedinţei de judecată? Ce se întâmplă în ipoteza în care la noua ora de începere a şedinţei de judecată justiţiabilul sau avocatul nu pot lua parte din motive obiective?

11. Dacă temeiul juridic este reprezentat de art. 42 alin. (3) din Decretul Preşedintelui României nr. 195 din 16.03.2020 de ce este necesar acordul părţilor? [5]

12. Care este soluţia în ipoteza în care părţile au semnat Acordul de participare prin videoconferinţă, însă cel puţin una sau mai multe dintre părţi se răzgândeşte şi se prezintă fizic la instanţă? Se amână cauza la cererea părţii care este prezentă prin videoconferinţă?

13. Care este soluţia în ipoteza în care o parte nemulţumită de modul în care decurge şedinţa de judecată decide să invoce aspecte tehnice? Permite sistemul de videoconferinţă verificarea în timp real a parametrilor conexiunii?

Ad similis, care este soluţia în ipoteza în care o parte se deconectează în mod intenţionat şi refuză re-conectarea? Se amână cauză sau se continua şedinţa de judecată? Există posibilitatea tehnică a instanţei de a dovedi caracterul intenţionat / imputabil al deconectării versus aspecte tehnice neimputabile (e.g., lipsa conexiunii etc.)?

14. Se păstrează detaliile de conectare la videoconferinţă de la un termen de judecată la celălalt sau pentru fiecare termen de judecată se vor emite noi detalii de către grefa instanţei? [6]

15. Cum răspunde judecătorul care a avut iniţiativa desfăşurării şedinţei de judecată prin videoconferinţă (înţelegem că judecătorul declanşează procedura prin emiterea unei rezoluţii) în ipoteza în care ulterior se constată nulitatea hotărârii judecătoreşti pentru încălcarea principiului fundamentul al publicităţii şedinţei de judecată? Într-o asemenea ipoteză, constatarea nulităţii are efecte directe asupra justiţiabilului prin g., cheltuieli de judecată suplimentare, costuri aferente reîntoarcerii executării silite a unei hotărâri judecătoreşti declarată nulă etc.

Va răspunde într-un asemenea caz judecătorul conform art. 99 lit. (t) din Legea nr. 304 / 2004, republicată, pentru „exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”?

Apreciem că acestea sunt doar câteva dintre întrebările esenţiale care necesită un răspuns din partea iniţiatorilor acestei modalităţi alternative de desfăşurare a şedinţelor de judecată şi a C.S.M., înaintea consolidării diseminării în spaţiul public a unor informaţii vădit eronate în rândul justițiabililor privind modul de îndeplinire al serviciului public al justiției statale conform art. 1 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă, precum şi a relaţiei dintre justiţiabil şi avocat. Astfel de informaţii distribuite în mod necontrolat şi fără niciun fel de reacţie din partea organelor de autoreglementare a profesiilor juridice apreciem că sunt de natură să aibă un efect profund nociv în ceea ce priveşte relaţia justiţiabil – avocat, justiţiabil – instanțe judecătoreşti, întrucât se creează aşteptări nerezonabile din partea justiţiabililor care interogând motoarele de căutare cu sintagma „proces online în România” vor descoperi cu surprindere că primul astfel de proces ar fi avut deja loc de curând, fără însă a se preciza cu claritate şi fermitate că astfel de experimente sunt în fapt scenete teatrale fără niciun fel de efect sau suport juridic, care la fel de bine puteau fi desfăşurate de actori sau studenţi la facultăţi de drept.


[1] A se vedea pct. XIII din Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Bucureşti nr. 8 din 30.03.2020 rectificatăprin Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Bucureşti nr. 9 din 31.03.2020 şi Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Bucureşti nr. 11 din 09.04.2020, ambele disponibile aici.
Cu privire la Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Bucureşti nr. 11 din 09.04.2020 ar fi fost utilă detalierea obiectului plângerii prealabile înregistrată la Biroul de Informare şi Relaţii Publice din data de 09.04.2020, despre care înţelegem din conţinutul Hotărârii antereferite că a fost calificată drept „întemeiată”, însă nu se precizează, în virtutea principiului transparenței, care este obiectul acesteia.
[2] Art. 42 alin. (3) din Decretul Preşedintelui României nr. 195 din 16.03.2020 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16.03.2020 stipulează următoarele: „În procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanţele judecătoreşti dispun măsurile necesare pentru desfăşurarea şedinţei de judecată prin videoconferinţă (subl. ns. – D.M.) şi procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.”, în timp ce art. 43 alin. (6) din acelaşi Decret prevede că: „(6) Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferinţă (subl. ns. – D.M.) la locul de deţinere sau în spaţii corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.”.
[3] Din conţinutul „Acordului de participare la şedinţa de judecată prin videoconferinţă” elaborat în formă standard de Tribunalul Bucureşti reţinem că: „9. Instanţa va înregistra şedinţele de judecată.”.
[4] Din conţinutul Acordului mai sus referit reţinem că: „2. Instanţa de judecată va iniţia videoconferinţa…”; aşadar înţelegem că părţile sunt contactate de către instanţă care are iniţiativa conectării în vederea desfăşurării şedinţei de judecată.
[5] În acelaşi Acord se menţionează că: „1. Participarea prin videoconferinţă este facultativă (subl. ns. – D.M.) …”.
[6] Ce se întâmplă cu înscrisurile comunicate în timpul şedinţei de judecată? În Acordul mai sus referit se mentioneazăcă: „7. … se poate pune în discuţie transmiterea rapidă a acestora prin fax sau e-mail…”. Se amână cauza sau se suspendă?


Av. dr. Daniel Moreanu
MOREANU Law

Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “15 întrebări privind judecarea cauzelor prin videoconferință”

  1. Cătălin OROVICEANU spune:

    Autorul si-a asumat un demers curajos, care ii vor atrage apostrofari din partea unor colegi care sunt adepti ai „digitalizarii”. Spun asta pentru ca mai exista un articol similar care a primit asemenea apostrofari.
    Cred ca intrebarile sunt de bun simt si mi-ar placea sa vad aici o dezbatere pe seama lor.
    Am si eu o intrebare, poate primim un raspuns mai aplicat: am tot vazut vanturat acest concept, de „digitalizare” a activitatii instantelor judecatoresti. Dar ma intreb, totusi, desfasurarea prin video-conferinta a sedintelor de judecata inseamna „digitalizare”, sau doar o alta modalitate de comunicare? Ca mi se pare prea pompos sa vorbim despre „digitalizare”, cand de fapt avem doar o folosire de zoom, skype etc.

    • Antonio IORDAN spune:

      Catalin, prin digitalizare se urmareste a se inocula ideea extinderii tuturor proiectelor existente (ECRIS, Dosar Electronic) cu unele mai indraznete, cum sunt sedinte prin videoconferinta (unde e posibil), identitate digitala a avocatului, automatizarea unor procese de lucru la nivelul instantelor, step by step, dar pentru asta trebuie sa gasesti solutii si nu sa pui intrebari 🙂
      p.s. zoom, skype, tot digitalizare inseamna 🙂 e comunicare digitala

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.