Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Noi valențe ale art. 21 alineat 6 din Legea nr. 165/2013
14.04.2020 | Dumitru Marcel GAVRIȘ

JURIDICE - In Law We Trust
Dumitru Marcel Gavriș

Dumitru Marcel Gavriș

Într-un articol[1] recent am analizat Legea nr. 22/2020[2] arătând, printre altele, că aceasta modifică art. 3 punctul 7 și art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013. Ne-am referit atunci la modificarea alineatului 6, arătând că legiuitorul a urmărit schimbarea grilei notariale de referință avute în vedere la evaluarea imobilului care face obiectul deciziei de compensare prin puncte[3].

Lecturând alineatul 6 observăm că în acesta nu se mai arată care caracteristici ale imobilului vor fi avute în vedere la aplicarea grilei. Legiuitorul a abrogat implicit prevederea conform căreia evaluarea se face ”în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia”. Despre semnificația și efectele acestei abrogări implicite vom vorbi în cele ce urmează.

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 22/2020 alineatul 6 al art. 21 avea forma care fusese introdusă prin Legea nr. 111/2017[4] privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016[5], și anume: (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”.

Dacă se face abstracție de schimbarea grilei de referință, putem spune că Legea nr. 22/2020 readuce alineatul 6 al art. 21 la forma avută la momentul publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial, și anume: ”(6) Evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”.

Prin urmare trebuie să stabilim motivul pentru care legiuitorul a abrogat implicit sintagma caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia”.

O justificare a abrogării respectivei sintagme ar putea rezida în intenția legiuitorului de a nu se mai avea în vedere caracteristicile imobilului sau categoria de folosință a acestuia de la data preluării, atunci când se face evaluarea prin utilizarea grilei notariale. În această ipoteză, însă, ar fi fost util ca legea să precizeze că se vor avea în vedere caracteristicile imobilului și categoria de folosință de la data emiterii deciziei de compensare sau de la o altă dată, ceea ce nu face.

O altă justificare, pe care o avansăm, ține de intenția legiuitorului de simplificare a textului de lege prin înlăturarea unei sintagme care era supefluă. În acestă ipoteză, apreciem că interpretarea coroborată a prevederilor Legii nr. 165/2013 și interpretarea sistematică a actelor normative care reglementează situația imobilelor preluate de stat în perioada regimului comunist, în special a dispozițiilor Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 10/2001, permit concluzia păstrării semnificației[6] alineatului 6, chiar în lipsa sintagmei abrogate.

În expunerea de motive a Legii nr. 22/2020[7] se invocă neajunsurile generate de utilizarea grilei notariale aferente anului 2013, fără a se face referiri la caracteristicile sau categoria de folosință ale imobilului evaluat. Deși sintagma referitoare la caracteristicile tehnice și categoria de folosință ale imobilului era înlăturată prin chiar forma propusă de inițiatori, nici Consiliul Legislativ, nici Consiliul Economic și Social, nici comisiile din cadrul Senatului și a Camerei Deputaților, care au avizat proiectul, nu antamează această chestiune, rezumându-se la redarea formei vechi a alineatului 6 în cadrul unor tablouri sinoptice, fără a motiva sau a expune un punct de vedere cu privire la abrogarea implicită parțială.

Reținem concluzia degajată din conținutul procesului legislativ, în sensul lipsei de relevanță a referirii exprese la caracteristicile imbilului, ca un prim argument în sprijinul tezei caracterului superfluu al sintagmei abrogate implicit.

Un alt argument în sprijinul tezei pe care o susținem îl regăsim în practica judiciară. Așa cum am arătat, raportarea expresă la caracteristicile tehnice și categoria de folosință ale imobilului de la data preluării acestuia nu s-a regăsit în conținutul alineatului 6 la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fiind introdusă prin Legea nr. 111/2017. Prin urmare, este util să vedem care a fost practica instanțelor în perioada respectivă.

În această ordine de idei, prezentăm Decizia nr. 80/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept[8], prin care s-a stabilit că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se realizează prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și categoriei de folosință la data preluării acestuia, prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nefiind aplicabile. Prin aceeași decizie s-a stabilit că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 98/2016, se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate[9].

Menționăm că Decizia nr. 80/2018 dezleagă probleme de drept apărute în practica instanțelor anterior modificării alineatului 6 al art. 21 prin Legea nr. 111/2017. Prin urmare, raționamentele Înaltei Curți sunt valabile și trebuie avute în vedere actualmente, când, strict din perspectiva aspectului care interesează, s-a revenit la forma veche a alineatului 6. Acestă interpretare este impusă de regula ubi eadem ratio eadem solutio (subzistă aceeași rațiune, deci dăm aceeași soluție).

Referindu-se la modificarea adusă art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 prin legea nr. 111/2017, Înalta Curte observa că aceasta nu este altceva decât consacrarea legislativă a unei soluții impuse anterior de practică.

În paragraful 57 al Deciziei nr. 80/2018 se arată că „sintagma «documente care atestă situația juridică a imobilului» din cuprinsul art. 21 alin. (1) se referă la dovezile privind preluarea imobilului și situația juridică actuală a acestuia (la momentul emiterii deciziei de acordare de măsuri reparatorii), deoarece doar pe baza acestor documente se poate verifica dacă principiul prevalenței restituirii în natură a fost respectat, scopul legiuitorului fiind acela ca entitățile învestite de lege cu soluționarea cererilor care fac obiectul noului act normativ să poată examina, până la momentul emiterii deciziei de compensare, dacă imobilul poate fi restituit în natură sau dacă starea juridică a acestuia face imposibilă restituirea în natură”. Per a contrario, sintagma din alineatul 1 al aceluiași articol nu se referă la evaluarea imobilului în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor.

Teza conform căreia ceea ce interesează sunt caracteristicile și categoria de folosință actuale ale imobilului poate fi combătută inclusiv prin argumente de ordin practic. Astfel, multe imobile pentru care se acordă puncte în compensare nu mai există la momentul emiterii deciziei. Imobilele care mai există, dar, prin ipoteză, nu mai pot fi restituite în natură, fie au suferit modificări de-a lungul timpului, fie aparțin unor proprietari care nu sunt ținuți să ofere relații despre caracteristicile lor actuale. Or, este de presupus că legea nu trimite la caracteristici și categorii de folosință pe care persoana îndreptățită nu le poate din start dovedi. Oricum, echitabil este ca fostul proprietar să fie despăgubit pentru imobilul preluat abuziv și nu pentru altul.

Reținem așadar că în aplicarea Legii nr. 165/2013 se va utiliza grila notarială valabilă la data emiterii deciziei de compensare prin puncte, în considerarea caracteristicilor tehnice și a categoriei de folosință avute de imobilul evaluat la data preluării. De exemplu, un teren agricol la data preluării va fi evaluat prin raportare la prețul prevăzut în grila notarială pentru terenurile agricole, chiar dacă actualmente respectivul teren are categoria de folosință curți construcții.

Caracteristicile tehnice și categoria de folosință trebuie să rezulte din documentele existente la dosarul de despăgubire (art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/2013). Dacă documentele nu sunt suficiente pentru a se putea stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzute de grila notarială pentru localitatea respectivă. Dacă documentele existente în dosarul de despăgubire nu permit stabilirea suprafeței și/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcțiilor pentru care se stabilesc despăgubiri, se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafață utilă de 21 mp, iar evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă.

Oricât de mare ar fi puterea faptului conex cunoscut de a naște probabilitatea unei prezumții simple, aceasta nu va putea înlătura prezumțiile legale relative instituite prin alineatele 61 și 62 ale articolului 21 din Legea nr. 165/2013. Prezumțiile legale relative menționate, la fel ca prezumțiile instituite prin art. 151 din aceeași lege, vor putea fi combătute doar prin documente (înscrisuri aflate la dosarul de despăgubire), nu prin prezumții simple sau prin opinii ale unor experți.

În încheiere supunem atenției instituțiilor competente, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, necesitatea actualizării site-ului www.anrp.gov.ro în privința grilelor notariale, deoarece grilele postate au fost elaborate pentru anul 2013 și nu mai sunt de interes în aplicarea Legii nr. 165/2013.


[1] Disponibil aici. Postat (publicat / apărut) pe site-ul JURIDICE.ro la data de 31.03.2020.
[2]Legea nr. 22/2020 din 18 martie 2020, pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 221 din 18.03.2020.
[3] Pentru detalii trimitem la articolul menționat.
[4] Publicată în Monitorul Oficial nr. 399 din 26 mai 2017.
[5] Pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
[6] Evident în limitele impuse de aspectul analizat.
[7] Publicată pe site-ul cdep.ro, PL-x nr. 598/2019, fișier pdf intitulat Expunerea de motive. Precizăm că în formularea inițiatorilor legii și în formularea adoptată de Senat, alineatul 6 al art. 21 mai conținea o propoziție și anume: ”Dispoziția emisă trebie pusă în aplicare în 90 de zile”. Prevederea fost înlăturată la Comisia Juridică a Camerei Deputaților, care a întocmit un Raport suplimentar asupra proiectului de lege, și a adoptat textul cu acest amendament.
[8] Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 a fost dată în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și a fost publicată în M. Of. nr. 1080 din 20 decembrie 2018.
[9] Pentru detalii, a se vedea ”Legea nr. 165/2013, Comentariu pe articole”, Dumitru Marcel Gavriș, Editura Hamangiu, București 2019, paginile 132 – 134.


Judecător Dumitru Marcel Gavriș
Curtea de Apel București

Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.