Secţiuni » Arii de practică » Business » Construcţii
Construcţii
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Construcții Contencios administrativ Energie RNSJ SELECTED Studii

Energia regenerabilă față în față cu birocrația

31 ianuarie 2023 | Alina GÜLER
Alina Güler

Alina Güler

Începutul de an pare să aducă o relaxare în domeniul regimului de autorizare a proiectelor de energie regenerabilă. Subliniem ”pare”, pentru că, nici în acest caz, legiuitorul român nu s-a dezis de politica lucrului bine făcut….pe jumătate. Mai exact, hărțuita Lege nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii a suferit o nouă modificare în privința autorizării proiectelor de energie regenerabilă, prin Legea 21/2023, conform căreia, autorizația de construire /desfiinţare poate fi emisă fără elaborarea, avizarea şi aprobarea, în prealabil, a unei documentaţii de amenajare a teritoriului şi/sau a unei documentaţii de urbanism pentru obiective de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile –  capacităţi de producţie a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide şi biogaz, unităţi de stocare a electricităţii, staţii de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafaţă de maximum 50 ha, de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan.

Pentru oricine s-a confruntat cu procesul anevoios de autorizare este binecunoscut faptul că Legea nr. 50/1991 trebuie interpretată în coroborare cu dispozițiile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, lege care nu a suferit nicio modificare, astfel încât, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism – R.L.U., aferent Planului Urbanistic General, iar zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul Urbanistic General, se vor evidenţia/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.

Or, este de notorietate faptul că planurile urbanistice generale sunt fie expirate, fie depășite prin nivelul rudimentar de reglementare. Planul urbanistic zonal nu servește doar includerii terenului în intravilan, ci răspunde nevoii de definire a unui proiect constructiv în cadrul unei parcele.

În prezent, legiuitorul, prin modificarea Legii nr. 50/1991 și a Legii nr. 18/1990, permite dezvoltarea acestor proiecte în extravilan, condiționat de scoaterea lor temporară sau definitivă, după caz, din circuitul agricol.

Experiența acumulată în privința scoaterii terenului din circuitul agricol reamintește faptul că furcile caudine impuse de Ministerul Agriculturii pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor i-au determinat pe investitori să urmeze calea dificilă, dar mai sigură, de introducere a terenului în intravilan și scoaterea terenului din circuitul agricol prin autorizația de construire. Cu toate că Ministerul Agriculturii a impus, pentru această procedură, în textul Legii nr. 350/2001, condiționarea elaborării planului urbanistic de obținerea avizului privind clasa de calitate a terenului, mecanismul de introducere a terenului în intravilan a funcționat. Este de remarcat faptul că etapa de blocaj major o reprezenta tocmai procedura de obținere a avizului privind clasa de calitate, care ținea de Ministerul Agriculturii. În prezent, direcțiile agricole și Ministerul Agriculturii ar trebui să autorizeze scoaterea din circuitul agricol al terenului situat în extravilan, în maximum 45 de zile, ulterior acestui termen intervenind acordul tacit, conform modificărilor aduse Legii nr. 18/1990. Capcana aprobării tacite îl aruncă pe investitor în fața instanței de judecată, iar autoritatea locală nu va emite vreo autorizație de construire pe baza unui acord tacit neconfirmat de instanța de judecată.

Având în vedere aceste neajunsuri previzibile, nu se poate determina beneficiul real pe care îl aduce demersul nedefinit al legiuitorului. În opinia noastră un beneficiu real l-ar fi adus eliminarea obligativității obținerii avizului clasei de calitate a terenului din procedura de elaborare și aprobare a documentațiilor urbanistice.

Nu mai puțin important, investitorii urmăresc introducerea terenului în intravilan și din perspectiva simplificării procedurii de transfer al dreptului de proprietate; mai exact, vânzarea terenului situat în intravilanul localităților nu este supusă condițiilor restrictive excesive instituite prin Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Prin urmare, întrebarea care se ridică în mod justificat este dacă legiuitorul român a demontat cu adevărat gardul de sârmă ghimpată din calea investițiilor în energia regenerabilă. Răspunsul este mai degrabă unul negativ, și anticipăm faptul că investitorul în proiectele de energie regenerabilă rămâne să se descurce cum poate prin hățișul legislativ și administrativ.

Av. Alina Güler, Firon Bar-Nir

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership