Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Desfășurarea procedurilor arbitrale în contextul actual. Întrebări și răspunsuri
15.04.2020 | Anca PUȘCAȘU

JURIDICE - In Law We Trust
Anca Pușcașu

Anca Pușcașu

Acest document conține o serie de răspunsuri sintetice și pragmatice în ceea ce privește anumite probleme-cheie în legătură cu organizarea procedurilor arbitrale în contextul recentelor evoluții ale epidemiei COVID-19.

1. Sunt procedurile arbitrale suspendate pe durata crizei COVID-19?

În ceea ce privește procedurile arbitrale care se desfășoară sau au sediul în România, răspunsul este: în principiu, nu.

Decretul Președintelui nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României („Decretul 195/2020”) prevede doar măsuri privind suspendarea cauzelor civile aflate pe rolul instanțelor judecătorești naționale, cu excepția cauzelor considerate urgente[1]. Aceste măsuri se datorează caracterului esențialmente public al procedurii judiciare în România, cu audieri în persoană programate frecvent și pentru fiecare etapă a procedurii.

Spre deosebire de judecata în fața instanțelor de drept comun, arbitrajul este o jurisdicție alternative, având în esență un caracter privat (cu unele excepții impuse de ordinea publică și alte dispoziții imperative, regulile care guvernează desfășurarea arbitrajului sunt alese sau stabilite de către părți și tribunalul arbitral).

Faza scrisă a procedurilor arbitrale se desfășoară de obicei de la distanță, documentele fiind depuse prin mijloace electronice, în timp ce participanții la procedură comunică prin email sau conferințe telefonice. Întâlnirile în persoană au loc de obicei doar în timpul fazei orale a procedurii, atunci când se organizează audieri cu toate persoanele implicate.

Cu toate că tribunalele arbitrale au dreptul de a prelungi termenele din arbitraj sau de a modifica calendarul procedural atunci când motive justificate o cer, procedurile arbitrale aflate în faza scrisă nu ar trebui să fie în mod normal afectate de starea de urgență instituită prin Decretul 195/2020.

Situația este însă diferită în cazul acelor proceduri arbitrale care se află în faza orală. Din motive legate de siguranța întâlnirilor în persoană, unele instituții de arbitraj, între care și Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), au recomandat amânarea audierilor în persoană programate în această perioadă[2]. Cu toate acestea, chiar și în aceste cazuri, părțile și tribunalele arbitrale pot avea în vedere soluții alternative, precum audieri organizate de la distanță sau alte măsuri, astfel cum vom discuta mai jos.

În ceea ce privește procedurile arbitrale care se desfășoară sau au sediul în afara României, răspunsul este similar: în principiu, acestea nu sunt suspendate, sub rezerva regulilor procedurale și măsurilor publice instituite la locul arbitrajului sau aplicabile instituției de arbitraj care organizează procesul.

2. Se pot iniția proceduri arbitrale în această perioadă de criză?

Da. Având în vedere că activitatea instanțelor române este momentan suspendată, cu excepția judecății cauzelor urgente, ar fi chiar recomandabil ca părțile să aleagă arbitrajul, dacă un acord în acest sens poate fi obținut. În plus, arbitrajul pare alternativa preferabilă deoarece este de așteptat ca instanțele naționale să fie excesiv de aglomerate la reluarea activității după încetarea situației de urgență, ceea ce poate duce la întârzieri în judecata cauzelor.

Multe instituții de arbitraj au reguli speciale de procedură de urgență care asigură soluționarea rapidă a acelor litigii care privesc sume mici de bani, sentințele arbitrale fiind pronunțate în doar câteva luni. Părțile pot, de asemenea, agrea să supună litigiul regulilor de procedură de urgență indiferent de valoarea sumei disputate.

Arbitrajul este o opțiune chiar și în acele cazuri în care litigiul se află deja pe rolul instanțelor naționale. Părțile ar putea încheia un contract („compromis”) care să permită soluționarea disputei în arbitraj, punând astfel capăt cauzei aflate pe rolul instanței de judecată. Așa cum am precizat, o asemenea alternativă ar putea fi una atractivă deoarece ar permite soluționarea mai rapidă a litigiului. Pe de altă parte, o astfel de opțiune ar putea să nu fie una fezabilă în cazul acelor litigii care se află în stare avansată de judecată sau pentru care au fost deja antamate cheltuieli considerabile.

3. Pot avea loc audieri în persoană pe durata crizei COVID-19?

Pentru acele audieri programate să aibă loc în România răspunsul este: în principiu, nu. Pe durata stării de urgență au fost instituite restricții severe de circulație, a fost interzis, ca regulă, accesul cetățenilor străini pe teritoriul României, iar zborurile efectuate de operatorii aerieni au fost considerabil restricționate.

Având în vedere că judecata cauzelor civile aflate pe rolul instanțelor naționale, cu excepția celor urgente, este suspendată pe durata stării de urgență, un raționament similar ar fi aplicabil și în cazul audierilor din arbitraj, deși Decretul 195/2020 nu reglementează materia arbitrajului ca atare. Se poate aprecia că organizarea unor audieri în persoană în proceduri arbitrale pendinte nu justifică cerința urgenței.

Cât privește audierile în persoană organizate în afara României, răspunsul va depinde de regulile aplicabile la locul audierilor. Cu toate acestea, așa cum am precizat, unele instituții de arbitraj au recomandat amânarea întâlnirilor în persoană în această perioadă.

4. Sunt audierile la distanță sau prin videoconferință o opțiune potrivită pentru înlocuirea audierilor în persoană?

În principiu, da, cu anumite rezerve determinate de faptul că această opțiune ar putea să nu fie una potrivită în toate cazurile.

Spre exemplu, este posibil să fie dificilă organizarea unor audieri de la distanță atunci când există un număr mare de participanți (de exemplu, mulți martori sau experți care trebuie audiați). De asemenea, pot apărea anumite probleme legate de confidențialitatea procedurii sau de asigurarea respectării unor reguli (precum împiedicarea participării la audiere a unor persoane care nu trebuie să ia parte la aceasta).

Poate fi, de asemenea, dificilă asigurarea unei eficiente utilizări a timpului alocat audierilor (de exemplu, atunci când părțile se află pe fusuri orare diferite) sau menținerea concentrării participanților (de exemplu, atunci când audierile sunt programate să aibă loc pe parcursul mai multor zile consecutive). Trebuie de asemenea avute în vedere posibile întreruperi cauzate de funcționarea necorespunzătoare a echipamentelor tehnologice.

Orice asemenea dificultăți nu sunt însă insurmontabile și vor fi cel mai probabil depășite în perioada ce urmează, având în vedere și avantajele incontestabile ale organizării audierilor de la distanță (precum reducerea costurilor de transport, cazare și locație). Chiar și în arbitrajele în curs, părțile și tribunalele arbitrale pot discuta și agrea unele soluții care să permită continuarea procedurii, așa cum vom arăta în cele de urmează.

5. Ce măsuri pot fi luate pentru a asigura continuarea în bună regulă a arbitrajelor în curs?

Deși tribunalele arbitrale au ultimul cuvânt asupra acestor aspecte, este recomandabil să se organizeze conferințe pentru administrarea cauzei în care participanții la arbitraj să discute impactul situației actuale asupra calendarului procedural.

Părțile și tribunalul arbitral pot discuta și agrea asupra uneia sau mai multor măsuri care să permită continuarea în bună regulă a procedurii arbitrale în această perioadă, după cum urmează:
a. Depunerea tuturor documentelor exclusiv prin mijloace electronice, fără transmiterea acestora și în format fizic;
b. Soluționarea cauzei exclusiv pe baza probelor scrise depuse, fără organizarea de audieri;
c. Dacă totuși sunt necesare, organizarea audierilor de la distanță sau prin videoconferință, în totalitate sau în parte;
d. Adoptarea unor măsuri pentru organizarea în condiții optime a oricăror audieri desfășurate exclusiv de la distanță precum: identificarea acelor martori și experți a căror audiere este cu adevărat necesară, stabilirea acelor aspecte pe care părțile se pot pune de acord, cu întocmirea unei liste comune a aspectelor nedisputate care nu mai trebuie abordate; pregătirea unei liste a aspectelor disputate astfel încât obiectul audierilor să fie limitat la discutarea acestora; renunțarea la concluziile orale finale, cu depunerea de concluzii scrise după audieri.


[1] Pentru detalii, a se vedea Știrile Legislative din data de 16 martie 2020 – Starea de urgență în România. Decretul prezidențial, disponibile aici.
[2] A se vedea comunicatul disponibil aici


Anca Pușcașu, Partner ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII

:: English version


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.