Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Scurte considerații privind semnătura electronică
16.04.2020 | Andreea-Maria MAXIM

JURIDICE - In Law We Trust
Andreea-Maria Maxim

Andreea-Maria Maxim

1. Preliminarii

În România semnătura electronică a fost reglementată prin Legea nr. 455/2001.[1]

Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă a avut ca obiectiv declarat creșterea încrederii în tranzacțiile electronice de pe piața internă prin furnizarea unei baze comune pentru realizarea de interacțiuni electronice sigure între cetățeni, întreprinderi și autoritățile publice, contribuind astfel la creșterea eficienței serviciilor online din sectorul public și privat, a activităților economice electronice și a comerțului electronic în Uniunea Europeană.

Ulterior, în data de 01.02.2014 prin Legea nr. 187/2012 a fost modificată Legea. nr. 455/2001, fiind republicată în M. Of. 316/30.04.2014. Prin OUG nr. 39/2020[2] a fost completată Legea privind semnătura electronică.

În contextul actual al restricțiilor de circulație impuse pentru prevenirea răspândirii COVID-19 se preconizează o creștere a emiterii și folosirii semnăturii electronice.

2. Ce este semnătura electronică ?

Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare.

Semnătura electronică extinsă este o semnătură electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este legată în mod unic de semnatar;
b) asigură identificarea semnatarului;
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

3. Utilizatorii semnăturii electronice

Semnătura electronică poate fi folosită de orice persoană fizică sau juridică de drept public sau privat (societăți în funcțiune sau în insolvență), inclusiv PFA, profesii liberale (practicieni în insolvență, avocați, experți contabili, evaluatori, etc.), inclusiv unele autorități și instituții publice.

Semnatarul este persoana care deţine un dispozitiv de creare a semnăturii electronice şi care acţionează fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terţ.

4. Avantajele semnăturii electronice

Semnătura electronică poate fi folosită pentru semnarea documentelor atât în relația cu unele instituții și autorități ale statului (ANAF, ONRC, ANCPI, CNAS, ITM, ANOFM, SEAP, CSSP, M. Of., BVB, UAT, etc.), cât și în relația cu persoane de drept privat (persoane fizice, juridice în funcțiune sau în insolvență).

Semnătura electronică asigură autenticitatea persoanei care a semnat documentul[3], respectiv integritatea documentului, adică faptul că acesta nu a fost modificat după semnare. Semnătura poate fi folosită doar de titularul acesteia, fiind interzisă împrumutarea și înstrăinarea kit-ului[4] către altă persoană. Kit-ul conține 3 componente: un dispozitiv (token) care are asociat un cod PIN pentru a fi accesat, un certificat digital calificat și o aplicație/un program software.

Semnarea actelor (contracte, declarații fiscale, facturi, etc.) se face în siguranță[5], la distanță, eficient, rapid, economisindu-se timp și bani.

Pot fi semnate orice tip de documente în format word, excel, pdf.

Mai mult, certificatele digitale calificate[6] emise de furnizorii acreditaţi din România sunt valabile și în state membre ale Uniunii Europene. Semnătura electronică poate fi folosită și pentru solicitarea de fonduri europene.

5. Valoarea juridică a semnăturii electronice

Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat valabil la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca actul autentic între cei care l-au subscris şi între cei care le reprezintă drepturile.

Semnătura electronică este asimilată semnăturii olografe.

6. Acte normative care reglementează semnătura electronică
– Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică (M. Of. nr. 316/30.04.2014);
– Normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronică;
– Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă;
– OUG nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice ( M. Of. nr. 281/03.04.2020).

7. Procedura de emitere a semnăturii electronice

Semnătura electronică poate fi obținută doar de la furnizori de servicii de certificare a semnăturilor electronice (acreditați de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională): CertSign SA, DigiSign SA, Alfatrust Certification SRL, Trans Sped SRL, Centrul de Calcul SA. Majoritatea băncilor colaborează cu unii dintre acești furnizori (ex. Banca Transilvania SA, CEC BANK SA, Alpha Bank România SA).

Se poate completa on-line pe site-urile furnizorilor menționați un formular – cerere tip de emitere a semnăturii electronice și a certificatului aferent, se descarcă actele necesare, se completează, listează, semnează: contract de prestări servicii, declarație tip/procură (autentificată notarial), copie BI/CI a persoanei titulare a certificatului, acte societate. Este necesară cel puțin fie prezența personală la notar, fie la sediul furnizorului sau al băncii care colaborează cu furnizorul pentru identificarea persoanei care emite semnătura electronică.

Pe bază unei facturi proforme se achită prin virament bancar costul serviciului selectat sau personal la bancă.

Kit-ul semnăturii electronice poate fi ridicat personal de la furnizor, de la bancă sau poate fi transmis prin curier sau ridicat de la unele oficiile poștale partenere.

Procedura durează între 3 – 5 zile lucrătoare.

8. Costurile și valabilitatea semnăturii

Costurile variază între 30–96 EUR + TVA, în funcție de perioada de valabilitate a semnăturii pentru care se optează, de 1 an, 2 ani sau 3 ani, semnătura putând fi ulterior reînnoită.

În situațiile prevăzute expres de lege, valabilitatea certificatelor poate fi suspendată[7] sau poate înceta[8].

9. În loc de concluzii

În România semnătura electronică a fost și este folosită cu precădere de către experții contabili, pentru semnarea și depunerea declarațiilor fiscale la ANAF (ex. D112, bilanțuri).

În prezent nu există date statistice disponibile[9] privind numărul persoanelor fizice, juridice, deținătoare de semnături electronice emise de furnizori acreditați din România.

În contextul menținerii restricțiilor de circulație se preconizează o creștere semnificativă a emiterii și folosirii semnăturii electronice, inclusiv în rândul profesiilor liberale (practicieni în insolvență, avocați, experți contabili, evaluatori, etc.), societăților publice și private, al autorităților și instituțiilor statului.

Utilizarea semnăturii electronice este sigură, accesibilă, eficientă, având valoarea juridică asimilată semnăturii olografe, putând fi folosită pentru orice tip de act în orice format de către orice persoană.


[1] Publicată în M. Of. nr. 429/31.07.2001.
[2] Publicată în M. Of. nr. 281/03.04.2020.
[3]Fiecărui semnatar i se va atribui de către furnizorul de servicii de certificare un cod personal care să asigure identificarea unică a semnatarului.” (art. 18 alin. 2 din Legea nr. 455/2001).
[4]Dispozitivul de creare a semnăturii electronice este un software şi/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semnăturii electronice. Dispozitivul securizat de creare a semnăturii electronice este un dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată şi confidenţialitatea acestora să poată fi asigurată; b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse; c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia; d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate; e)să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, şi nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare.” (art. 4 pct. 7-8 din Legea nr. 455/2001).
[5]Furnizorii de servicii de certificare calificată sunt obligaţi să folosească numai dispozitive securizate de creare a semnăturii electronice.” (art. 21 din Legea nr. 455/2001).
[6]Certificatul calificat cuprinde următoarele menţiuni: a) indicarea faptului că certificatul a fost eliberat cu titlu de certificat calificat; b) datele de identificare a furnizorului de servicii de certificare, precum şi cetăţenia acestuia, în cazul persoanelor fizice, respectiv naţionalitatea acestuia, în cazul persoanelor juridice; c) numele semnatarului sau pseudonimul acestuia, identificat ca atare, precum şi alte atribute specifice ale semnatarului, dacă sunt relevante, în funcţie de scopul pentru care este eliberat certificatul calificat; d) codul personal de identificare a semnatarului; e) datele de verificare a semnăturii, care corespund datelor de creare a semnăturii aflate sub controlul exclusiv al semnatarului; f) indicarea începutului şi sfârşitului perioadei de valabilitate a certificatului calificat; g) codul de identificare a certificatului calificat; h) semnătura electronică extinsă a furnizorului de servicii de certificare care eliberează certificatul calificat; i) dacă este cazul, limitele utilizării certificatului calificat sau limitele valorice ale operaţiunilor pentru care acesta poate fi utilizat; j) orice alte informaţii stabilite de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu.” (art. 18 alin. 1 din Legea nr. 455/2001).
[7]Furnizorul de servicii de certificare are obligaţia de a suspenda certificatul în termen de 24 de ore din momentul în care a luat cunoştinţă sau trebuia şi putea să ia cunoştinţă despre apariţia oricăruia dintre următoarele cazuri: a) la cererea semnatarului, după o prealabilă verificare a identităţii acestuia; b) în cazul în care o hotărâre judecătorească dispune suspendarea; c) în cazul în care informaţiile conţinute în certificat nu mai corespund realităţii, dacă nu se impune revocarea certificatului; d) în orice alte situaţii care constituie cazuri de suspendare a certificatelor eliberate, potrivit procedurilor de securitate şi de certificare declarate de furnizor în baza art. 13.” (art. 23 alin. 1 din Legea nr. 455/2001).
[8]Orice furnizor de servicii de certificare are obligaţia de a revoca certificatul în termen de 24 de ore din momentul în care a luat cunoştinţă sau trebuia şi putea să ia cunoştinţă despre apariţia oricăruia dintre următoarele cazuri: a) la cererea semnatarului, după o prealabilă verificare a identităţii acestuia; b) la decesul sau punerea sub interdicţie a semnatarului; c) în cazul în care o hotărâre judecătorească definitivă dispune revocarea; d) dacă se dovedeşte în mod neîndoielnic că certificatul a fost emis în baza unor informaţii eronate sau false; e) în cazul în care informaţiile esenţiale conţinute în certificat nu mai corespund realităţii; f) atunci când confidenţialitatea datelor de creare a semnăturii a fost încălcată; g) în cazul în care certificatul a fost utilizat în mod fraudulos; h) în orice alte situaţii care constituie cazuri de revocare a certificatelor eliberate, potrivit procedurilor de securitate şi de certificare declarate de furnizor în baza art. 13.” (art. 23 alin. 2 din Legea nr. 455/2001).
[9] În Republica Moldova sunt disponibile astfel de date statistice aici.


Andreea-Maria Maxim
Practician în insolvență, CITR Filiala Cluj



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.