« Flux noutăţi
JURIDICE.ro
JURIDICE

CEDO. Cegolea împotriva României. Dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 2012: candidatul unei fundații reprezentând minoritatea italiană a fost victima unei discriminări. Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în completul de judecată
16.04.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

În hotărârea Camerei, pronunțată în cazul Cegolea împotriva România (cererea nr. 25560/13), la data de 24 martie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, cu unanimitate, că a avut loc încălcarea articolului 14 (interzicerea discriminării) din Convenția europeană a drepturilor omului, combinat cu articolul 3 din Protocolul nr. 1 la aceeași Convenție (dreptul la alegeri libere).

În acest caz, doamna Cegolea s-a plâns că a fost discriminată pentru dreptul său de a participa ca și candidat la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, în numele unei fundații reprezentând minoritatea italiană din România.

Având în vedere o serie de elemente descrise mai jos, în special lipsa controlului judiciar împotriva arbitrarului, Curtea consideră că diferența de tratament la care a fost supusă doamna Cegolea – în comparație cu organizațiile minorităților naționale deja reprezentate în Parlament – nu a fost suficient justificata în ceea ce privește obiectivul legal urmărit (care avea drept scop garantarea reprezentativității efective și evitarea candidaturilor lipsite de seriozitate).

Principalele fapte

Reclamanta, Gabriela Cegolea, este cetățean român și italian. S-a născut în 1948 și locuiește în Cernica (România).

În 2012, fundația „Vox Mentis”, a carei președinte era reclamanta, a făcut demersuri pentru obținerea statutului de utilitate publică. Această condiție era cerută de legea electorală nr. 35/2008, pentru ca doamna Cegolea să poată candida la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, în numele fundației, ca organizație reprezentând minoritatea italiană. În mai 2012, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a înregistrat această solicitare și a transmis-o Direcției pentru Relații Interetnice (DRI), precum și Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (Ministerul) pentru recomandări. Luna următoare, DRI a refuzat să recunoască statutul de utilitate publică al fundației. Doamna Cegolea a contestat această decizie, fără succes. În iulie 2012, a intrat în vigoare Legea nr. 145/2012, de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile. Modificările au vizat în principal dispozițiile referitoare la acordarea statutului de utilitate publică.

În octombrie 2012, doamna Cegolea și-a prezentat dosarul de candidatură ca și candidat al fundației la alegerile parlamentare. Două zile mai târziu, biroul electoral central (BEC) a informat reclamanta despre neînregistrarea candidaturii sale, deoarece fundația nu avea statut de utilitate publică. Doamna Cegolea a contestat această decizie în fața tribunalului, invocând, printre altele, un tratament discriminatoriu și neconstituționalitatea legii. Instanța i-a respins contestația pentru lipsa statutului de utilitate publică a fundației. Cu toate acestea, tribunalul a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, care a declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate. Câteva zile mai târziu, termenul de depunere a candidaturilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 a expirat.

În ianuarie 2013, doamna Cegolea a fost înștiințată despre răspunsul ministerului, care a declarat că, la momentul depunerii și examinarii dosarului, fundația îndeplinea condițiile legale în vigoare pentru a fi recunoscută ca având statut de utilitate publică, dar că după 1 august 2012, adică după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2012 de modificare a Ordonanței 26/2000, au fost stabilite noi condiții pentru dobândirea statutului de utilitate publică, pe care fundația nu le mai îndeplinea.

Capetele de cerere, procedura și compoziția Curții

Bazându-se pe articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere), împreună cu articolul 14 (interzicerea discriminării), doamna Cegolea s-a plâns despre supunerea candidaturii sale la condiții suplimentare, comparativ cu cea a candidatului care a reprezentat deja minoritatea italiană în Parlamentul României, care a nu a trebuit decat să-și reînnoiască cererea, fără alte condiții suplimentare. Prin urmare, doamna Cegolea a considerat că este dezavantajată.

Cererea a fost introdusă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului la 8 aprilie 2013. Hotărârea a fost pronunțată de o Cameră formată din șapte judecători compusă din:
Jon Fridrik Kjølbro (Danemarca), președinte,
Faris Vehabović (Bosnia și Herțegovina),
Iulia Antoanella Motoc (România),
Branko Lubarda (Serbia),
Carlo Ranzoni (Liechtenstein),
Stéphanie Mourou-Vikström (Monaco),
Georges Ravarani (Luxemburg),
precum și Andrea Tamietti, grefier de secție.

Hotărârea Curții

Doamna Cegolea a suferit o diferență de tratament în exercitarea drepturilor sale electorale, deoarece, spre deosebire de organizațiile reprezentate deja în Parlament, fundatia a carei membra era reclamanta a trebuit să obțină statutul de utilitate publică pentru a putea aplica. Scopul acestei diferențe de tratament a fost garantarea reprezentativității eficiente și evitarea cererilor lipsite de seriozitate. Doamna Cegolea a fost capabilă să organizeze activitatea fundației sale pentru a solicita statutul de utilitate publică înainte de alegerile din 9 decembrie 2012.

Cu toate acestea, Curtea ia act de următoarele.

Condițiile care trebuiau îndeplinite pentru a putea solicita statutul de utilitate publică au fost schimbate cu mai puțin de cinci luni înainte de alegerile din 9 decembrie 2012 și dupa ce fundatia sa a depus cererea. Prin urmare, Ordonanța nr. 26/2000 a avut un impact direct asupra legislației naționale.

Cererea doamnei Cegolea a fost înaintată către două autorități separate – Direcția pentru Relații Interetnice a Guvernului României (DRI) și Ministerul Culturii și de patrimoniu național – și a fost solutionata diferit de aceste autorități.

Ordonanța nr. 26/2000 prevede termene – 60, respectiv 90 de zile – pentru prelucrarea de către autoritatea administrativă competentă și apoi de către guvern a cererilor de acordare a statutului de utilitate publică. Guvernul nu a explicat dacă aceste termene sunt orientative sau imperative. Acesta este un aspect important, deoarece doamna Cegolea trebuia să obțină statut înainte de termen. DRI a răspuns înainte de acest termen, dar ministerul a răspuns după alegeri.

Autoritățile la care a fost înaintată cererea doamnei Cegolea au avut opinii diferite cu privire la criteriile pe care fundația trebuia să le îndeplinească. Refuzul DRI a fost justificat de faptul că activitatea fundației nu a vizat relații interetnice și că doamna Cegolea nu a îndeplinit criteriile legale. Ministerul a estimat că în momentul depunerii și examinării dosarului fundația îndeplinea toate condițiile legale, însă, datorită criteriilor nou introduse prin legea nr. 145/2012, aceasta nu le mai îndeplinea.

Răspunsurile date doamnei Cegolea de către autoritățile administrative sesizate nu sunt uniforme în ceea ce privește interpretarea care trebuie acordată aspectelor juridice și aplicarii lor în timp, iar natura juridică a acestor răspunsuri nu reiese în mod clar din legislația și din practica internă.

În hotărârea sa din 3 octombrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție din România a respins o acțiune prin care o asociație a contestat refuzul executivului de a-i acorda statutul de utilitate publica, chiar dacă această asociație îndeplinea criteriile legale. Într-adevăr, Înalta Curte a statuat că acordarea unui astfel de statut este la discreția executivului chiar si dacă asociația sau fundația îndeplinește criteriile legale. Curtea consideră că, în contextul electoral, pentru a putea prezenta candidatura, doamna Cegolea a trebuit să demonstreze că fundația a dobândit statutul menționat, o astfel de marja lăsată executivului este discutabilă. În plus, procedura prin care doamna Cegolea ar fi putut contesta refuzul executivului de a recunoaște statutul de utilitate publică al fundației nu a conferit instanțelor interne o putere de revizuire reală și, prin urmare, nu a fost însoțită de suficiente garanții pentru evitarea arbitrariului.

În consecință, având în vedere toate aceste elemente, în special absența controlului judiciar împotriva arbitrariului și luând în considerare marea marja de apreciere a statului în această problematica, Curtea concluzionează că diferența de tratament la care a fost supusă doamna Cegolea în comparație cu organizațiile minorităților naționale deja reprezentate în Parlament nu a fost suficient de justificata în raport cu scopul legitim urmărit. Prin urmare, Curtea a concluzionat la încălcarea articolului 14 din Convenție, combinat cu articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Satisfacția echitabilă

Curtea a decis că, în acest caz, constatarea unei încălcări în sine a constituit o satisfacție pentru prejudiciul moral suferit de doamna Cegolea.

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni/categorii: CEDO, JURIDICE.ro, JURISPRUDENȚĂ, SELECTED TOP LEGAL

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD