Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Procedură civilă RNSJ SELECTED Studii

Asigurarea probelor asigură și competența instanței de judecată?

27 ianuarie 2023 | Ioan-Mircea DAVID
Ioan Mircea David

Ioan Mircea David

Sedes materiae: art. 359 – art. 360 C.proc.civ

1. Scurtă prezentare a situației de fapt

Ca urmare a executării necorespunzătoare a unor obligații contractuale, beneficiarul serviciilor se adresează instanței de judecată cu o cerere de chemare în judecată prin care solicită rezilierea contractului și obligarea pârâtului la plata despăgubirilor.

Prin raportare la valoarea prejudiciului, cererea sa este de competența tribunalului, deoarece cuantumul acestuia excede valorii de 200.000 lei, fiind astfel depășită limita valorică stabilită de legiuitor pentru cererile de chemare în judecată care intră în competența materială de soluționare a judecătoriei, conform prevederilor art. 94 pct. 1 lit. k) C.proc.civ.

Înainte de introducerea cererii de chemare în judecată pe rolul tribunalului, reclamantul formulează o cerere de asigurare de probe, mizând pe faptul că probele asigurate îi vor fi utile în soluționarea cererii de chemare în judecată pe care intenționa să o formuleze.

Așadar, reclamantul introduce cererea de asigurare a probelor pe rolul instanței de judecată în competența căreia se regăseau lucrările executate parțial de către pârât, respectiv pe rolul unei judecătorii care, printre altele, făcea parte din circumscripția altei curți de apel decât cea în care se regăsea instanța de judecată competentă material și teritorial pentru soluționarea cererii de chemare în judecată prin intermediul căreia solicita rezilierea contractului.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Cererea de asigurare de probe întâmpină unele probleme de ordin procedural, motiv pentru care nu se soluționează cu acordarea unui singur termen de judecată. Instanța de judecată dispune acordarea unui nou termen de judecată, ceea ce prelungește procedura urgentă pe care reclamantul o previzionase.

Între cele două termene de judecată acordate de către judecătorie, reclamantul formulează cererea de chemare în judecată privind rezilierea contractului și obligarea pârâtului la plata obligațiilor și i se stabilește un prim termen de judecată într-un termen mai scurt decât cel acordat de judecătorie în demersul inițial.

Reclamantul formulează o nouă cerere de asigurare de probe, pe care o introduce la tribunal, având în vedere competența exclusivă a tribunalului cu privire la o astfel de cerere, în ipoteza în care deja exista o cerere de chemare în judecată, astfel cum prevede art. 360 alin. (1) teza a II-a C.proc.civ.

La cel de-al doilea termen de judecată acordat pentru soluționarea cererii de asigurare de probe cu care a fost învestită judecătoria, instanța de judecată dispune acordarea unui nou termen pentru îndeplinirea unor obligații de către reclamant, motiv pentru care nu s-a pronunțat asupra cererii de efectuare a expertizei tehnice judiciare.

Ulterior, reclamantului i se stabilește primul termen de judecată și în cea de-a doua cerere de asigurare a probelor, introdusă pe rolul tribunalului.

2. Aspecte privind invocarea excepției litispendenței

Unul dintre demersurile pe care instanța de judecată, precum și părțile l-ar putea face în fața instanței de judecată învestită cu soluționarea celei de-a doua cereri de asigurare de probe, presupune invocarea litispedenței, având în vedere tripla identitate, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 138 alin. (1) C.proc.civ.

Aparent, nu ar exista niciun impediment pentru instanța de judecată să invoce litispendența și cu atât mai puțin pentru părți, atât timp cât dispozițiile art. 138 alin. (2) C.proc.civ. reglementează faptul că litispendența poate fi invocată în orice stare a procesului în fața instanțelor de fond.

Totuși, merită să analizăm dispozițiile speciale din materia competenței materiale și teritoriale a instanței de judecată ce soluționează cererea de asigurare a probelor. Indiferent de ipoteza în care se regăsește reclamantul, legiuitorul a stabilit o competență exclusivă, atât în cazul în care nu există o altă cerere pe rolul instanței de judecată, cât și în cazul în care există deja o cerere de chemare în judecată, iar cererea de asigurare de probe este formulată ulterior.

Potrivit art. 360 alin. (1) C.proc. civ., legiuitorul a stabilit că instanța competentă este cea din circumscripția în care se află martorul sau obiectul constatării, ceea ce l-a determinat în mod corect pe reclamantul din situația expusă anterior să se adreseze judecătoriei pe raza căreia se regăseau lucrările contestate.

Cu toate acestea, și cea de-a doua cerere a asigurării probelor a fost introdusă corect, deoarece aceasta din urmă a fost introdusă după promovarea cererii de chemare în judecată a cărei competență de soluționare aparține unei instanțe de judecată ierarhic superioare, respectiv unui tribunal, care se regăsea în circumscripția altei curți de apel.

Atât timp cât dispozițiile legale au fost respectate, apreciez că nu poate interveni litispendența justificată de tripla identitate de obiect, cauză și părți. Norma din materia litispendenței este una generală, legiuitorul apreciind astfel că ar fi injust ca o persoană să fie judecată de două ori pentru același lucru, într-un demers antamat de același reclamant, chiar în fața unor instanțe de judecată diferite, însă acest principiu nu poate exclude competența materială și teritorială exclusivă pe care același legiuitor a stabilit-o în cazul cererii de asigurare de probe.

De asemenea, trebuie remarcat motivul pentru care această cerere trebuie introdusă la instanța de judecată de la locul în care se regăsește obiectul cererii sau la instanța de judecată deja învestită cu cererea de chemare în judecată. Legiuiorul a intenționat să contureze un cadru procesual în care demersurile reclamantului să fie soluționate cu celeritate și cu respectarea tuturor principiilor procesual civile.

Nu în mod întâmplător a stabilit competența teritorială exclusivă a instanței de judecată în favoarea instanței pe rolul căreia deja a fost formulată cererea prin intermediul căreia reclamantul își expune toate pretențiile, căci astfel va fi mult mai ușor să fie administrate probele solicitate și încuviințate, implicit cele asigurate, ca urmare a admiterii cererii de asigurare de probe.

În situația în care am da întâietate dispozițiilor din materia litispedenței, am „goli de conținut” reglementarea pe care legiuitorul a instituit-o în mod special, atunci când reclamantul apelează la un demers suplimentar în vederea asigurării probelor de care înțelege să se prevaleze. Mai mult decât atât, am eluda dispozițiile cu caracter special, ceea ce ar fi contrar principiilor dreptului civil și care ar conduce la o disfuncționalitate a întregului proces.

Trebuie observat în situația expusă anterior, faptul că instanța de judecată nu a realizat niciun demers în etapa cercetării judecătorești, motiv pentru care nu putem considera că deja au fost administrate probe și că acesta ar reprezenta un motiv suplimentar pentru soluționarea ambelor cereri de asigurare a probelor de către judecătorie.

Soluția instanței de judecată, probabil puțin agreată, ar fi să suspende cererea de asigurare a probelor introdusă pe rolul judecătoriei, având în vedere că dezlegarea cauzei depinde în tot sau în parte de existența unui ori inexistența unui drept. Cu toate acestea, suspendarea prevăzută de dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C.proc. civ. nu reprezintă o garanție pentru o sancțiune și mai aspră, respectiv a perimării cererii – ca urmare a nediligenței părților, deoarece legiuitorul a prevăzut posibilitatea instanței de judecată de a reveni asupra suspendării, conform prevederilor art. 413 alin. (3) C.proc.civ.

În concluzie, apreciez că într-o astfel de situație, instanța de judecată învestită cu soluționarea celei de-a doua cereri de asigurare de probe nu trebuie să invoce excepția litispendenței și trebuie să respingă o astfel de excepție invocată de părți, deoarece instanța de judecată trebuie să aibă în vedere, mai presus de dispozițiile generale, dispozițiile speciale prevăzute în cazul cererii de asigurare de probe și dreptul părților la un proces echitabil, desfășurat într-un termen optim și previzibil.

Av. drd. Ioan Mircea David, MD Law Office

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership