JURIDICE.ro
JURIDICE

Luisiana Dobrinescu: Această perioadă este un imens experiment social
20.04.2020 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Luisiana Dobrinescu

Luisiana Dobrinescu

Alina Matei: Mulțumesc, Luisiana, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. În viețile oamenilor a apărut Coronavirusul și cu el o grămadă de restricții. Ce a schimbat Coronavirusul în viața ta de avocat?

Luisiana Dobrinescu: Pentru mine această perioadă este un imens experiment social. Sunt uimită de modalitatea în care, persoane pe care le credeam mai stabile, percep și hiperbolizează această criză, ca și cum în toată istoria omenirii nu a mai existat așa ceva. Și atunci, culmea, istoria nu s-a oprit în loc.

Constat că evoluția epocii moderne vine la pachet și cu o oarecare involuție – teama exagerată de moarte. Mi-l imaginez pe Ștefan cel Mare cum ar face o chemare la oaste pe aceste vremuri și s-ar alege cel mult cu câțiva bătrâni și copii…

Îmi este tare dor de biroul meu, de întâlnirile cu colegii, de efervescența cu clienții și de agitația de la ANAF. Îmi e dor să port tocuri și să admir lumea de pe stradă!

Pe de altă parte, văd foarte multe beneficii în această perioadă…

Este o perioadă de limpezire pentru mine, atât cu privire la oamenii de lângă mine, cât și cu privire la mine însămi. Am cel puțin trei trăiri concomitente: cea a avocatului care trebuie să își întrețină familia, cea a managerului unei case de avocatură și cea a avocatului-psiholog.

Văd antreprenori cu o experiență uriașă în spate, care cedează psihic nu doar pentru faptul că munca lor de-o viață se pierde peste noapte, ci pentru neputința de a-și ține echipa alături. Sunt situații de șomaj tehnic sau disponibilizări care generează foarte multă suferință de ambele părți.

Evident, văd și cealaltă abordare, oportunistă, în care se beneficiază la maximum de pe urma crizei prin creșterea prețurilor, neplata taxelor la stat și altele pe care nu aș vrea să le devoalez aici.

Cu mine însămi… trăiesc o altă etapă de maturizare, în care nu dorm noaptea pentru că trebuie să iau decizii pe care nu mi le-am imaginat vreodată. Constat cine este empatic și cine numără și ultimul ban în punguță. Abia acum îmi explic de ce până la urmă, viața m-a adus în poziția de șef – la care, de altfel, nu am visat niciodată.

De asemenea, am trăit lecția de care aveam nevoie: nu controlăm deloc ziua de mâine. Aveam atâtea conferințe și excursii planificate în această perioadă, pusesem la cale minuțios cine va rămâne la birou, în ce zi vom finaliza fiecare proiect în parte, ce vor face copiii, ce va mânca pisicul… și hop, mi se arată că mi-am programat viitorul după detalii, omițând peisajul principal…

Apreciez enorm libertatea pe care toți am luat-o pe gratis până acum, sunt mândră de colectivul pe care îl am alături de mine, de curtea casei mele pe care nu am apucat niciodată să o văd atât de mult în lumina zilei, de prea multă muncă. Și acest fel de a simți lucrurile sper să fie câștigat pentru multă vreme de acum încolo…

Alina Matei: Dar ca părinte, copiii tăi au înțeles stai acasă!?

Luisiana Dobrinescu: Copiii mei au înțeles sloganul stai acasă așa cum, probabil, îl percep milioanele de români care trăiesc din ajutoare sociale: vacanțăăă. Unul dintre copii este chiar clasa a XII-a, însă stresul îmi aparține în exclusivitate.

Alina Matei: Obiceiul muncii părea că nu putea fi oprit decât de propria dorință sau lene, dar iată ca o parte importantă a activității avocaților, ca urmare a instituirii stării de urgență, este suspendată. Care este planul vostru la DOBRINESCU DOBREV în ceea ce privește litigiile?

Luisiana Dobrinescu: Mă îngrijorează foarte tare cum această componentă esențială a oricărei țări civilizate este lăsată în voia sorții. Oricum, ca avocați de contencios administrativ și fiscal suntem foarte nemulțumiți de durata nerezonabil de lungă în care se derulează a unui litigiu: între 2 și 7 ani. Sună mai mult ca pedeapsa pentru o infracțiune, nu ca o recunoaștere a unui drept, de către justiție.

Înțeleg că dreptul la grevă pentru pensiile speciale nu poate fi îngrădit, dar nu există nicio mobilizare astfel încât litigiile – toate – să treacă pe o procedură de judecată online, în această perioadă.

Eu sunt și cadru didactic colaborator al Facultății de Drept din București – dacă în 3 zile toată lumea: profesori, mii de studenți, s-a putut mobiliza astfel încât să ne mutăm școala acasă, de ce cu instanțele este atât de greu? Cred că, din păcate, atât valorează actul de justiție în ochii decidenților noștri…

În câteva săptămâni ne pregătim și de vacanța judecătorească, nu? Cum să explic eu unui client cu o decizie de impunere care îi pune grav în pericol afacerea, mai ales în contextul dat, că anul acesta ne auzim din toamnă?

Desigur că intern ne sprijinim departamentul de litigii, format din foarte buni profesioniști, încercând să îi reorientăm, măcar temporar, spre consultanță. Replica lor: pe vreme de secetă este bună și grindina. Și am spus tot. 🙂

Alina Matei: Avocații de la DOBRINESCU DOBREV au participat la ședințele de judecată prin videoconferință ale Tribunalului București? Impresii?

Luisiana Dobrinescu: Nu, nu am avut un astfel de noroc.

Alina Matei: Faptul că DOBRINESCU DOBREV este axată și pe activitatea de consultanță este un noroc în această perioadă?

Luisiana Dobrinescu: Departamentul nostru de litigii este la fel de numeros precum departamentul de consultanță. Impresia că suntem axați mai mult pe consultanță vine probabil din conferințele și evenimentele la care luăm parte frecvent și care exploatează această latură.

În acest context însă, cu foarte puține excepții, toți colegii mei sunt implicați în consultanță. Și da, este un noroc. Nu îmi imaginez cum arată lumea prin ochii unui cabinet de avocatură dedicat exclusiv litigiilor. Chiar mă gândeam că ei sunt cei care merită din plin pensii speciale, nu? În avocatură nu există șomaj, nici tehnic, nici de altfel. Nu există nicio predictibilitate cu privire la ziua de mâine, iar stresul fiecărei zile nu îl recompensează nimeni.

Alina Matei: Multitudinea de reglementări care au apărut în epoca Coronavirus denotă o constanță a legiuitorului în ceea ce privește lipsa de rigoare sau, dimpotrivă, de admirat cromaticul galben-albastru de la certificatele de situație de urgență?

Luisiana Dobrinescu: Sincer, nu am prea multe reproșuri de făcut cu privire la reglementările din ultimele două luni, dată fiind starea în care acestea se dau. Raportându-ne la bugetul din dotare, cred că guvernanții s-au descurcat binișor. Cine se miră de ce economia nu este susținută ca în Germania, probabil uită că nu vorbește limba germană. Și nu observă că Germania deja se întoarce la lucru, pe când noi mai stăm la Netflix încă o lună! Nu am reproșuri nici cu privire la discursurile publice – este ușor să stai acasă, în pijama, și să comentezi felul în care arată și vorbesc oamenii care muncesc 15 ore pe zi…

Mi-aș dori însă ca lecția pandemiei să fie asumată nu numai de mediul privat, ci mai ales de ce politicieni. Poate produce o mică mutație cromozomială care va genera mai multă responsabilitate. Este absolut rușinos ca dotarea spitalelor să fie asigurată mai mult din donații decât din bugetul de stat!

Alina Matei: Din constatările tale, relația avocat – instituții a deschis alte uși în această perioadă?

Luisiana Dobrinescu: Cel puțin momentan, criza aceasta a adus și multe beneficii în relația cu instituțiile statului. Lucrăm foarte bine online cu aproape toate administrațiile financiare. Încercăm să identificăm dacă Administrația Fondului pentru Mediu și Direcțiile de Taxe și Impozite Locale sunt tot acolo unde le-am lăsat, pentru că la ele email-ul nu pare să funcționeze deloc…

Sunt convinsă că o mare parte din această flexibilizare a relației contribuabil-administrație ne va profita și ulterior. Ar fi păcat să uităm peste noapte lucrurile bune.

Alina Matei: Moara vieții va măcina Coronavirusul acesta, iar faptul că dezbatem despre forța majoră, executarea silită prin poprire sau certificatele de situație de urgență este ca să nu ne pierdem mințile cu totul când vedem că de la un virus s-a ajuns la statul în casă a întregii planete?

Luisiana Dobrinescu: Moara vieții ne va arăta că COVID-19, ca tulpină gripală va supraviețui încă câteva zeci, poate sute de ani, timp în care vor veni altele și altele. Ne vom mira atunci de ce nu mai bate nimeni toba cu numărul deceselor și cel mai probabil, vom avea alt percepție și asupra situației actuale. Epoca modernă presupune schimbări majore: dacă un război nu se mai duce cu sabia, nici o criză economică nu se mai induce ca pe vremuri… Ori, iată, ni s-a dovedit aici cum poate fi indusă o criză economică mondială.

Și încă un aspect pe care vreau să îl accentuez: Coronvirusul ăsta mi-a relevat o lipsă groaznică a educației financiare și un consumerism dus până la inconștiență! Sunt absolut șocată cum oameni educați trăiesc de la o lună la alta, ca pensionarii. Toată lumea presupune că antreprenorii ar trebui să aibă resurse financiare undeva, bine puse deoparte, din care să își susțină firmele câteva luni, dar fix același principiu nu se mai aplică la nivelul individului. Ține de educație acest lucru, nu de avuție. De la studentul care trăiește dintr-o bursă, până la un avocatul sau managerul unui departament, toată lumea trebuie să aibă un ban alb pentru zile negre. Bunicii noștri aveau această concepție – acum ne mirăm parcă ar fi cine știe ce ciudățenie…

Alina Matei: Ultima carte citită și la ce serial de pe Netflix te uiți?

Luisiana Dobrinescu: În curs de citire am cartea scrisă de Brene Brown, Curajul de a fi vulnerabil și pe care am primit-o de la un client de-al meu, antreprenor și el. În ceea ce privește Netflix, nu sunt o mare consumatoare; prefer să gătesc și să grădinăresc. Copiii mă tot bat la cap să urmăresc Casa del papel, dar nu am loc de ei, la televizoare…

Alina Matei: Un mesaj, te rog, pentru cititorii J.

Luisiana Dobrinescu: Take a look at yourself, and then make a change! – este îndemnul care mă călăuzește încă din adolescență…

I’m starting with the man in the mirror
I’m asking him to change his ways
And no message could have been any clearer
If you want to make the world a better place
Take a look at yourself, and then make a change!
(Michael Jackson, Man in the mirror)

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Luisiana Dobrinescu: Este întotdeauna o plăcere, Alina! Vă doresc tuturor sărbători frumoase, luminoase pentru suflet și pentru minte. Haideți să luăm tot ce este mai bun din această perioadă care reprezintă o complexă lecție de viață…

Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.