« Flux noutăţi
JURIDICE.ro
JURIDICE

Laura Radu: Tribunalul București a avut curajul de a implementa o soluție care se bucură de suport normativ și tehnic. UPDATE: Viitorul Tribunalului București – utilizarea inteligenței artificiale
02.04.2021 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

UPDATE 2 aprilie 2021

Alina Matei

Alina Matei

Laura Radu

Laura Radu

Alina Matei: A trecut un an de când Coronavirusul e omniprezent. Cum a fost această perioadă?

Laura Radu: A fost o perioadă plină de provocări, în care am căutat soluții, le-am dezbătut și aplicat, astfel încât să ne adaptăm cât mai bine noii realități.

Ne-am schimbat, în mare parte, spațiul de comunicare, din mediul fizic în cel virtual, începând de la compartimentele de lucru cu publicul până la desfășurarea ședințelor de judecată.

Așa cum spuneam și anul trecut, am avut curajul de a implementa soluția videoconferințelor în materie civilă, în soluționarea cauzelor ce se judecau pe durata stării de urgență. Legiuitorul a preluat această modalitate la elaborarea Legii nr.136/2020, și era în discuție un proiect și pentru celelalte tipuri de cauze civile, atunci când împrejurările solicită și permit aceasta. Tribunalul București a achiziționat echipamentele necesare, lipsește doar cadrul normativ.

Am împărtășit experiențele noastre în diverse întâlniri în plan intern și extern, cu avocați și judecători din Norvegia, Bulgaria, Croația, Lituania, constatând că am procedat la fel ca celelalte instanțe europene în restartarea activității ulterioare stării de urgență.

Alina Matei: Care este viitorul justiției?

Laura Radu: Cu permisiunea Dvs, m-aș referi la viitorul Tribunalului București, instanță pe care o văd ancorată în utilizarea inteligenței artificiale în scopul îmbunătățirii serviciului public al justiției și al managementului cauzelor.

Ne dorim dezvoltarea tuturor etapelor circuitului dosarului, de la depunere: scanarea automată, etichetare, verificare relație cu alte dosare existente, identificare obiect, identificare părți, divizare în mai multe documente procedurale până la atașarea legislației și jurisprudenței relevante pe baza recunoașterii textelor menționate în actul de sesizare.

Aceste facilități ar contribui la îmbunătățirea timpului de așteptare și de procesare, în alte cuvinte soluționarea dosarelor într-un interval cu adevărat rezonabil.

Pentru atingerea acestor obiective este însă nevoie de un efort comun și o înțelegere reciprocă manifestată de toți cei implicați în desfășurarea actului de justiție.

***

24.04.2020

Alina Matei: Mulţumesc, stimată doamnă judecător Laura Radu, Preşedinte Tribunalul Bucureşti, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Tribunalul Bucureşti este prima instanţă din România care a decis, în perioada Coronavirusului, ca judecata cauzelor să se facă prin videoconferinţă, conform Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 10 din 7 aprilie 2020. Cum de sunteţi prima şi singura instanţa care judecă în sistem de videoconferinţă, în condiţiile în care Secţia pentru judecători a hotărât, la data de 10 martie 2020, că instanţele pot judeca (nu se referă la programe pilot), în măsura în care este posibil, în sistem de videoconferinţă? Cum ar spune Tolstoi, sunteţi ca trandafirul printre urzici. 🙂

Laura Radu: Buna ziua dumneavoastră și cititorilor JURIDICE.ro și multumesc pentru invitația de a răspunde la aceste întrebări.

Aș începe prin a evidenția că la nivelul Tribunalului București suntem o echipă managerială consolidată formată din vicepreședinți, președinți de secție și membri ai Colegiului de conducere continuu preocupată de îmbunătățirea activității de judecată și a modului de desfășurare a raporturilor de serviciu cu publicul.

Chiar de la începuturile acestei epidemii, calificată ulterior o pandemie, Tribunalul București a fost atent la semnalele autorităților și imediat după HCSM nr. 191/10.03.2020, a fost prima instanță care și-a asumat suspendarea activității cu publicul, la serviciile de registratură și arhivă, reușind o reducere a publicului de la aproximativ 3000 de accesanți/zi la cca. 200 accesanți/zi.

În mod corespunzător, conducerea instanței a îndrumat părțile să transmită cererile și toate celelalte documente prin poștă, fax sau e-mail, să solicite judecarea cauzelor în lipsă sau amânarea acestora, acolo unde este cazul.

În acest cadru am considerat prevederile art. I punctul 5 din HCSM nr. 191/10.03.2020 și pe cele ale art. 42 alin. 3 și art. 51 din Decretul nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență o provocare în ceea ce privește desfășurarea ședințelor de judecată în materie civilă în sens larg prin videoconferință.

Am apreciat că pentru respectarea tuturor regulilor de distanțare socială ar fi o soluție adecvată această manieră de desfășurare și aveam împărtășită experiența funcționalității în materie penală, propunându-ne să încercăm și în materie civilă, în sens larg.

Am avut curaj, este adevărat, pentru că se ridicau o serie de probleme: nu era prevăzută de Codul de procedură civilă, Decretul și HCSM stipulau: „când este posibil”, sintagmă asupra căreia am reflectat și am apreciat că împrejurările în care ne aflam ne permit să procedăm așa.

Ar mai fi de făcut o mică precizare: hotărârea prin care am stabilit desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință este nr. 8/30.03.2020, în timp ce la data de 7 aprilie 2020 am aprobat, pe baza consultării tuturor judecătorilor Tribunalului București și a suportului tehnic oferit de specialiștii IT procedura de desfășurare a ședintelor prin videoconferință în materie civilă, în sens larg.

Alina Matei: O să vă rog să ne spuneţi dacă în şedinţa Colegiului de Conducere al Tribunalului Bucureşti, care a făcut pasul spre istorie, discuţiile au vizat chestiunile tehnice (avem device-uri, computeriştii o să facă faţă valului de întrebări din partea judecătorilor şi grefierilor, sunt suficiente computere, suntem in stare să instruim tot personalul) sau mai degabă aţi luat Hotărârea Secţiei pentru judecători a CSM ca o obligaţie care trebuie trebuie adusă la îndeplinire?

Laura Radu: Aș începe cu sfârșitul – nu am considerat-o o obligație, dimpotrivă, am considerat că ne susține, ca act normativ care reglementează tehnic activitatea, în plan secundar Decretului.

Aspectele menționate de dumneavoastră au fost discutate în mai multe ședințe ale Colegiului de conducere, precum și cu vicepreședinții Tribunalului și președinții de secții, și să știți că a fost destul de ușor – nu aveam device-uri, dar într-un brainstorming am identificat soluții, am avut aici un sprijin total al Departamentului IT al Tribunalului și al Departamentului economic și financiar, apoi am purtat discuții pe marginea platformei de desfășurare și am avut în vedere furnizorul de servicii de comunicații și software-ul accesibil, am documentat aplicațiile deja uzitate în spațiul public și am eliminat rând pe rând dintre acestea, până când am adoptat o soluție sigură, sustenabilă în fața criticilor.

Instruirea personalului s-a realizat rapid, totuși nu erau chestiuni complicate, și majoritatea folosesc în timpul liber comunicațiile video. Aici era în discuție doar atenția și preocuparea pentru a salva fiecare secundă din ședința de judecată desfășurată astfel.

Alina Matei: Tribunalul Bucureşti a dat semnalul că se poate judeca şi în sistem de videonconferinţă. Credeţi că vor fi şi alte instanţe care vor urma exemplul dumneavoastră? Doar ne aducem aminte că dosarul electronic nu s-a implementat prima dată la Bucureşti.

Laura Radu: Tribunalul București a avut curajul de a implementa o soluție care se bucură de suport normativ și tehnic, a avut curajul de a da efect unor dispoziții legale în vigoare, în contextul unei pandemii care ne cerea tuturor să respectăm regulile de distanțare socială și totodată să asigurăm efectivitatea accesului la justiție.

Sunt sigură că vor fi și alte instanțe, deja am constatat că procedura adoptată de Colegiul de conducere al Tribunalului București a fost preluată de Tribunalul Timiș și în anumite competențe materiale procesuale și de Tribunalul Mehedinți, așa încât sunt semne care relevă interesul și dorința de implementare.

Acum în ce privește dosarul electronic, ar fi multe de spus.

Bazele aplicației au fost așezate la Tribunalul București și mă refer la programul Ecris demarat în anii 2003 -2004 la instanțele din București, cu concursul unei echipe de conducere inimoase, cutezătoare care a întrezărit de atunci modul în care va arăta viitorul, adică ceea ce astăzi, după aproape 20 de ani, reprezintă o normalitate. Și aș mai vrea să precizez că atât numărul unic de dosar, cât și repartizarea aleatorie, cu izvoarele în anii 2005-2006, au pornit de la Tribunalul București, într-o colaborare profesionistă și entuziastă cu informaticieni dornici să se implice în reformarea sistemului judiciar și cu concursul unei companii de prestigiu – INDACO.

Apoi, la nivel național, numeroase instanțe au adus contribuții valoroase la digitalizarea activității justiției, aplicațiile fiind dezvoltate gradual, până când am ajuns la conceptul cunoscut și aplicat astăzi. În mod particular, Tribunalul București mulțumește pe această cale Tribunalului Arad, care a acordat sprijin pentru implementarea aplicației „dosar electronic”și în cadrul instanțelor din București.

Schimbul permanent de idei și experiențe, dorința de progres, preocuparea pentru un act de justiție calitativ derulat în condiții de siguranță și sănătate a cetățenilor sunt câteva din resorturile care ne mobilizează să regândim traiectoriile judiciare similar instanțelor europene.

Alina Matei: Sistemul de videoconferinţă funcţionează. O să vă rog să ne spuneţi care au fost cele mai grele chestiuni de gestionat legat de implementarea acestui sistem.

Laura Radu: Demarajul este adesea însoțit de unele dificultăți, mai mici sau mai mari, și așa a fost și în această situație. Cred că m-aș opri să vorbesc despre reacțiile participanților la actul de justiție, despre entuziasmul și bucuria celor mai mulți dintre cei care parcurseseră dispozițiile deja celebrului art. XIII din Hotărârea Colegiului de conducere nr. 8/30.03.2020, despre rezervele și întrebările unei alte părți a acelorași participanți la actul de justiție, despre ezitări și observații. Ne-am bucurat și ne-am întrebat și noi odată cu ei, am venit în întâmpinarea nedumeririlor prin publicarea procedurilor adoptate, într-o transparență care să asigure deplina noastră deschidere pentru a face funcțională o nouă modalitate de desfășurare a ședințelor de judecată în materie civilă, în sens larg.

Și dacă ar fi să concluzionez, dificultățile nu sunt neapărat tehnice, ci țin mai mult de latura umană a factorilor implicați în realizarea actului de justiție.

Alina Matei: Pe Facebook, am văzut opinii ale avocaţilor care împărtăşeau din experienţa primelor lor şedinţe de judecată prin videoconferinţă. Mi-a rămas în cap faptul că un avocat relata că l-a văzut doar pe grefier, iar judecătorul se auzea, în rest, partea tehnică a funcţionat foarte bine.

Laura Radu: Orice noutate aduce cu sine diverse impresii, inclusiv de tipul celor menționate de dumneavoastră. Nu am cunoștință despre situația semnalată de domnul avocat, dar constant am ținut legătura cu președinții secțiilor tribunalului pe rolul cărora se aflau dosare ce urmau a se desfășura prin videoconferință. Chiar dacă au mai fost mici incidente tehnice, sonor sau imagine întârziate, până în final ședința s-a derulat corespunzător, obiectivul propus fiind atins.

Alina Matei: Şi pentru că i-am amintit pe avocaţi, iar sistemul de videoconferinţă implică şi avocaţii, cum de pare că au fost două tabere, fiecare militând parcă pentru altceva? Nici nu ştiu cum să-i spun conflict (poate e prea aspru), neînţelegeri (normale oriunde), pentru că, în final, necesitatea a triumfat.

Laura Radu: Așa cum spuneam și anterior, orice noutate este percepută diferit, pentru că noi ca persoane suntem diferite. Până la aprobarea acestei proceduri, ne aflam cu toții și judecători, grefieri, avocați, consilieri juridici, practicieni în insolvență într-o zonă de stabilitate și siguranță configurată de obișnuința modului în care s-a desfășurat până în prezent ședința de judecată. Schimbarea acestui obicei coroborată cu rezerva în fața necunoscutului a generat o rezistență la modificare, fiind mai ușor să ne axăm pe avantajele modului actual și tradițional de participare la ședința de judecată. Totuși, flexibilitatea și deschiderea în fața oportunității oferite au fost mai puternice, au fost ajustate planurile de acțiune ale tuturor celor angrenați în activitate și iată că în final, la mai puțin de o lună, procedura este acceptată ca o alternativă viabilă.

Alina Matei: La întâlnirea care a avut loc în Vinerea Mare, de la Baroul Bucureşti, cu domnul profesor Ion Dragne, Decanul Baroului Bucureşti, s-au purtat măşti, mănuşi? De fapt o să pun de-a dreptul întrebarea Cu mască… sau fără mască? 🙂 , care este, în realitate, un comentariu întrebător al domnului judecător Valentin Buliga, postat la comunicatul dat de Baroul Bucureşti. Tot ce pot să spun este că la prima dezbatere organizată pe tema judecăţiii prin videoconferinţă, transmisă live pe JURIDICE.ro, intitulată Explicaţii practice privind şedinţa de judecată online la Tribunalul Bucureşti, domnul profesor Ion Dragne a venit cu mască şi mănuşi. 🙂

Laura Radu: Întâlnirea de la Baroul București cu domnul decan Ion Dragne a avut loc în data de 16 aprilie 2020, joi, în cursul zilei de vineri fiind date publicității concluziile acesteia. Pe parcursul acestei întâlniri au fost respectate toate regulile menite să asigure protejarea sănătății participanților, a fost cu mască și mănuși, cu distanță de peste 1,5 m, întrucât adoptarea unei conduite sociale preventive în actuala situație generată de COVID-19 este o responsabilitate a tuturor.

Alina Matei: Care este câştigul cel mai important al acestei întâlniri cu domnul profesor Ion Dragne?

Laura Radu: Întâlnirile dintre Tribunalul București și Baroul București se înscriu într-un dialog interprofesional constant, tradițional, bazate pe respect și colaborare. Cu prilejul acestei întrevederi am reiterat necesitatea derulării raporturilor dintre judecători și avocați în spiritul încrederii reciproce, fiecare dintre aceștia, în îndeplinirea atribuțiilor specifice profesiei, fiind animat de dorința de asigurare deplină și efectivă a accesului la justiție și a dreptului la apărare.

Alina Matei: O chestiune delicată, în final. Nu pare că suntem retrogazi în condiţiile în care numele judecătorilor, avocaţilor, părţilor (uneori) este prezent în hotărârile CEDO, CJUE, iar în hotărârile judecătoreşti din România acestea lipsesc cu desăvârşire? Doar iniţialele la final motivării hotărârilor, în condiţiile în care nu ştiu ca vreun cod de procedură să prevadă prezenţa iniţialelor la finalul hotărârii. Poate că n-ar strica să dea startul Tribunalul Bucureşti şi să publice hotărârile judecătoreşti pe website-ul său, dar nu după modelul Înaltei Curţi, unde nici măcar cronologic nu sunt, darmite să cuprindă numele judecătorilor. Publicarea deciziilor judecătoreşti cu numele judecătorilor, chiar pe rolii.ro sau pe website-ul fiecărei instanţe, este, în primul rând, un semn de respect pentru judecător şi munca lui.

Laura Radu: Cred că depinde de sursele hotărârilor judecătorești, întrucât de exemplu atunci când Tribunalul București este solicitat în baza Legii accesului la informații de interes public nr .544/2001 să furnizeze hotărâri sau extrase, nu anonimizează numele judecătorilor. S-ar putea ca programele care anonimizează hotărârile publicate să fie astfel setate, încât nici numele judecătorilor să nu fie disponibile. Pe de altă parte, inițialele trecute la finalul hotărârii își au originea în dispozițiile art. 131 alin. 5 din HCSM nr. 1375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care stipulează că hotărârile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagină, mai multe mențiuni, inclusiv inițialele redactorului și ale tehnoredactorului.

Vom reflecta asupra sugestiei dumneavoastră, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de căutare cu ușurință și după relevanță, a hotărârilor judecătorești publicate pe portalul instanțelor, cu titlu de practică judiciară.

Alina Matei: Cartea vieţii, cea care v-a influenţat, şi ultima citită.

Laura Radu: Sunt multe, nu este neapărat una singură în categoriile menționate de dumneavoastră, dar m-aș opri la Noaptea de sânziene – Mircea Eliade, Jurnalul fericirii – Nicolae Steinhardt pentru prima ipoteză, iar ultimele citite sunt în seria de autor Amin Maalouf – Samarkand, Periplul lui Baldassare, în prezent citind Naufragiul civilizațiilor.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Laura Radu: În primul rând le urez să fie sănătoși, să fie atenți la ei și la cei din jurul lor prin adoptarea unei conduite sociale responsabile pentru prevenirea răspândirii noului Coronavirus și le adresez pe această cale rugămintea să aibă încredere în acțiunile Tribunalului București și Judecătoriilor sectoarelor 1-6 București pentru că întreaga preocupare a echipelor manageriale ale acestor instanțe este ca actul de justiție să se realizeze la cele mai înalte standarde de profesionalism și integritate.

Alina Matei: Vă mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine.

Laura Radu: Vă mulțumesc pentru invitație și pentru posibilitatea oferită de a împărtăși dumneavoastră și cititorilor JURIDICE.ro o parte din activitatea celei mai mari instanțe la nivel național, atât din punct de vedere al volumului de activitate, cât și din perspectiva personalului prin eforturile căruia se înfăptuiește.

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Secţiuni/categorii: Covid 19 Legal React, Interviuri, JURIDICE.ro, SELECTED TOP LEGAL, Sistemul judiciar

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD