Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Stare de urgență: Pot fi închise total granițele României față de diaspora?
24.04.2020 | Alin CHIFOR

JURIDICE - In Law We Trust
Alin Chifor

Alin Chifor

Măsura „închiderii granițelor” a produs multă agitație în spațiul public, părerile fiind împărțite în categoria celor care susțin această măsură, (după cum vom vedea, extremă) și cei care o combat. Totuși, înainte să aderăm la una dintre poziții, ar trebui să ne întrebăm: oare este posibilă (legală) o astfel de măsură neobișnuită? Dacă da, în ce condiții și asupra cui? Și, ca să rămânem în registrul interogativ: eu, cetățean român din diaspora, pot fi refuzat de autorități în acest caz? Vom încerca să găsim răspuns(-urile), cu ajutorul legii (în sens larg), la aceste întrebări.

Astfel, la prima vedere, răspunsul la prima întrebare pare cât se poate de clar: da, frontierele de stat se pot închide ca măsură de protecție a cetățenilor. Textul legal care consacră acest fapt se regăsește în art. 26 alin. 1 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de urgență și regimul stării de asediu: Pe durata stării de urgență se pot dispune următoarele: c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență. În acest sens, frontierele de stat vor fi închise de către ministrul de interne prin ordonanță militară[1]. Dar ce semnificație are aceasta asupra populației? În primul rând, închiderea frontierei reprezintă o restrângere a dreptului la liberă circulație, consacrat de art. 25 din Constituție, în concordanță cu art. 2-3 al Protocolului nr. 4 al CEDO. Această restrângere va opera doar in extremis și numai dacă va fi necesară, în condițiile art. 53 din Constituție. De principiu, persoanele din interiorul statului nu vor mai putea părăsi teritoriul acestuia, dar discuțiile se nasc, mai ales în contextul unei pandemii, dacă persoanele „din afară” vor putea intra în România. Oare este această măsură una absolută? Răspunsul trebuie divizat pe două categorii: cetățenii UE (comunitari) și cetățenii români (naționali).

Cetățeanul comunitar este orice persoană care are cetățenia unui stat membru (art. 20 alin. (1) TFUE). Dreptul cetățenilor UE la liberă circulație este consacrat (printre altele) în art. 21 din TFUE, care precizează, totodată, că acesta poate fi supus unor limitări și condiții. Limitările și condițiile pot fi impuse chiar de protejarea sănătății publice (art. 2 pct. 3 din Protocolul 4 CEDO), cum este situația de față. Astfel, statul român a dispus în mod corespunzător o astfel de măsură prin Ordonanța militară nr. 2/2020, care interzice intrarea pe teritoriul României, a cetățenilor străini și apatrizilor (art. 6 al ordonanței). Această regulă comportă, totuși, excepții: persoanele care tranzitează țara, cei care au membri de familie cetățeni români etc. De o situație aparte se bucură cetățenii comunitari care au locuit neîntrerupt timp de 5 ani pe teritoriul României și care trebuie asimilați cetățenilor români în cazul liberei circulații, conform dreptului UE (art. 16 din Directiva nr. 38/2004/CE).

Cetățeanul român aflat în afara teritoriului reprezintă epicentrul discuției controversate privind interzicerea trecerii frontierei. Din capul locului trebuie să reținem cetățenia (națională) ca fiind legătura juridică dintre o persoană și stat, definiție consfințită jurisprudențial de către Curtea Internațională de Justiție în cauza Nottebohm (1955). Această legătură jurdică(raport jurdic) implică drepturi și obligații corelative. Astfel, conform art. 25 din Constituție, consonant cu CEDO (art. 3 pct. 2 al Protocolului 4), fiecare cetățean are dreptul de a reveni în țară. În reluarea acestei prevederi constituționale, art. 2 din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate prevede faptul că „nicio autoritate română nu îi poate interzice, în nicio situație, unui cetățean român să se reîntoarcă pe teritoriul României”. Totuși, ne putem întreba dacă acest drept poate fi restrâns în cazul stării de urgență actuale: nu, deoarece raportat la situația pandemiei, aceasta nu ar fi o măsură proporțională, afectând, pe lângă dreptul la liberă circulație, și egalitatea în drepturi a cetățenilor (art. 16 alin. 1 din Constituție). În fine, trebuie să observăm și faptul că nu există stat membru al UE, după informațiile actuale, care să fi dispus o astfel de măsură extremă. Deci, autoritățile române vor fi ținute să respecte acest drept și să adopte măsurile necesare pentru protecția sănătății tuturor cetățenilor.

Prin urmare, o închidere „cu adevărat” a granițelor române nu este legal posibilă. Ferecarea „porților” României față de însuși cetățenii săi ar conduce la grava consecință a relativizării sau chiar nimicirii instituției juridice a cetățeniei și a drepturilor garantate de aceasta.


[1] Pentru detalii privind regimul jurdic al ordonanțelor militare, a se vedea aici.


Student Alin Chifor
Facultatea de Drept – Universitatea „Babeș-Boylai”

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.