Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Drept penal Next Opinii Povești juridice SELECTED

Condamnarea Lupului

9 ianuarie 2023 | Maria Veronica MELEACA
Maria Veronica Meleacă

Maria Veronica Meleacă

Notă introductivă

Citind cerința pentru această lucrare, m-am gândit că un mod interesant de a prezenta povestea pe care cu toții o cunoaștem încă din copilărie, Capra cu trei iezi, de Ion  Creangă, este printr-o hotărâre penală. Mai precis am reinterpretat finalul poveștii și l-am adaptat la modul în care sunt astăzi soluționate astfel de cauze. Timpul în care mi-am imaginat că se petrece acțiunea rămâne unul de poveste, în care însă am introdus metodele actuale de cercetare și soluționare a spețelor de drept penal. În loc ca mama iezilor, Capra, să-și facă singură dreptate, ea se constituie parte civilă în procesul penal, iar Lupul își primește „răsplata“ prin hotărârea dată de instanță în numele și în conformitate cu legea. Pentru aceasta am recitit povestea pentru a vedea clar care este situația de fapt, apoi am încadrat juridic faptele Lupului, mi-am imaginat cum s-ar desfășura urmărirea penală, ce probe ar putea fi găsite în cadrul acesteia și cum ar soluționa instanța această cauză. Menționez faptul că ceea ce m-a amuzat la început, pe parcursul redactării a devenit din ce în ce mai serios, astfel că povestea nu mai pare acum la fel de simplă ca atunci când am auzit-o prima dată. Lectură plăcută!

Dosar nr. 7654/4264/

R O M Â N I A

TRIBUNALUL POIANA

SECŢIA PENALĂ

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 23 noiembrie

Completul compus din:

PREŞEDINTE – Cerbul

GREFIER – Vulpea

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Poiana – reprezentat de

PROCUROR – Zimbrul

Pe rol se află soluționarea cauzei privind pe inculpatul Lupul, trimis în judecată pentru infracțiunile de omor calificat prevăzut la art. 188 – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal și profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin (1) Cod penal, toate acestea cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: inculpatul Lupul, asistat de avocat ales Bursucul; partea civilă Capra și partea civilă Mezinul, reprezentată legal de partea civilă Capra şi asistată din oficiu de avocat Oaia.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

Președintele întreabă participanții la proces dacă mai au de formulat alte cereri cu privire la cauză.

Președintele constată că părțile nu mai au alte cereri de formulat, astfel că președintele declară terminată cercetarea judecătorească.

Președintele declară începute dezbaterile și dă cuvântul procurorului.

Reprezentantul Ministerului Public arată că prin Rechizitoriul nr. 653 din data 30 mai inculpatul Lupul a fost trimis în judecată pentru infracțiunile de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal și profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin (1) Cod penal, toate acestea cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal. Astfel, în fapt, la data de 18 martie inculpatul, profitând de faptul că partea civilă Capra nu era acasă și de starea de vulnerabilitate a persoanelor vătămate, datorită vârstei lor fragede, le-a convins pe acestea, prin vicleșuguri, să-i deschidă ușa, după care i-a omorât și devorat pe doi dintre cei trei fii ai părții civile Capra. După aceasta inculpatul a mânjit pereții încăperii cu sângele celor două victime ucise și a așezat capetele acestora la fereastră pentru ca partea civilă Capra, când se va fi întors acasă, să creadă că cele două victime o așteaptă la fereastră. Pentru aceste fapte este solicitată aplicarea pedepsei detențiunii de viață, care reprezintă în cazul de față maximul special prevăzut de lege pentru concursul de infracțiuni reținut în sarcina inculpatului.

În continuare președintele oferă cuvântul părții civile Capra cu privire la acțiunea civilă exercitată de ea în nume propriu și pentru cea a părții civile Mezinul al cărei reprezentant legal este. Aceasta solicită admiterea acțiunii civile și arată faptul nu își mai poate găsi liniștea în urma celor petrecute. Se simte speriată la gândul că și-ar putea pierde și ultimul fiu în același mod în care i-a pierdut pe ceilalți doi. Nu va putea trece niciodată peste durerea pe care inculpatul i-a provocat-o și cere instanței să facă dreptate.

Avocatul părții civile Mezinul, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii civile, fiind întrunite condițiile prevăzute de lege cu privire la răspunderea civilă delictuală a inculpatului. Astfel, acesta consideră că pretențiile solicitate de părțile civile, atât în privința daunelor materiale, cât și a celor morale, sunt întemeiate. Totodată, avocatul arată că faptele care fac obiectul prezentei cauze au afectat-o profund pe partea civilă Mezinul. Acesta suferă acum de șoc posttraumatic din cauza faptului că a fost martor la atrocitățile comise de către inculpat și are mare nevoie de tratament corespunzător pentru a putea, încet, să treacă peste acest șoc.

În continuare președintele oferă cuvântul avocatului inculpatului. Acesta precizează faptul că inculpatul, clientul său, nu recunoaște faptele de care este învinovățit și că nici una dintre probele aduse de Parchet împotriva lui nu sunt directe. Nu el este autorul acestor fapte, deși îi pare nespus de rău pentru suferința prin care trece partea civilă Capra.

Președintele dă ultimul cuvânt inculpatului Lupul. Acesta arată că este de acord cu cele prezentate de avocatul său, susține că este nevinovat și nu își poate închipui cine ar fi putut săvârși o astfel de faptă.

Președintele declară încheiate dezbaterile şi reține cauza pentru deliberare, pronunțare şi motivarea hotărârii, soluţia urmând să fie pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanţei.

I N S T A N Ț A,

Având nevoie de timp pentru a delibera, redacta şi pronunța hotărârea, în conformitate cu dispozițiile art. 391 Cod procedură penală urmează a stabili termenul pentru când soluţia va fi pusă la dispoziția părților şi a procurorului prin intermediul grefei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Stabilește termen pentru pronunțarea hotărârii la data de 19 decembrie, pentru când soluţia va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 noiembrie.

Președinte,                                                                                       Grefier,

            Cerbul                                                                                          Vulpea

Dosar nr. 7654/4264/

R O M Â N I A

TRIBUNALUL POIANA

SECŢIA PENALĂ

HOTĂRÂRE

Ședința publică din 19 decembrie

Completul compus din:

PREŞEDINTE – Cerbul

GREFIER – Vulpea

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Poiana – reprezentat de

PROCUROR – Zimbrul

Pentru astăzi fiind stabilită deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii cu privire la soluționarea cauzei nr. 7654/4264/, având ca obiect infracțiunile de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal și profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin (1) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23 noiembrie şi au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru deliberarea, redactarea şi pronunțarea hotărârii, în conformitate cu dispozițiile art. 391 Cod procedură penală a stabilit termen la data de 19 decembrie, când a pronunțat următoarea decizie.

I N S T A N Ț A,

Asupra cauzei de față înregistrată pe rolul Tribunalului Poiana – Secția Penală sub nr. 7654/4264/ constată următoarele:

Situația de fapt reținută prin rechizitoriu și date privind urmărirea penală:

La data de 30 mai a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Poiana – Secția Penală sub nr. 7654/4264/ Rechizitoriul nr. 653 din data de 30 mai al Parchetului de pe lângă Tribunalul Poiana – verificat sub aspectul legalității și temeiniciei conform art. 328 Cod procedură penală – privind pe inculpatul Lupul cercetat în stare de arest preventiv în prezenta cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal și profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin (1) Cod penal, toate acestea cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.

Prin rechizitoriu s-a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 18 martie, în jurul orei 09:00, partea civilă Capra, văduvă, fiind singura care se ocupa de creșterea și îngrijirea celor trei copii minori, fiii săi, i-a anunțat pe aceștia că pleacă pentru puțin timp în pădure pentru a găsi și a le aduce mâncare. Totodată, acesta a învederat fiilor săi să încuie ușa de la intrare și să nu o deschidă nimănui în lipsa ei, prezentându-le și un semnal pe care ea urma să-l cânte în momentul întoarcerii acasă pentru ca minorii să o recunoască și să-i deschidă ușa. Partea civilă a procedat apoi la a cânta copiilor săi semnalul în cauză, după cum urmează:

Trei iezi cucuieți

Ușa mamei descuieți!

Că mama v-aduce vouă:

Frunze-n buze,

Lapte-n țâțe,

Drob de sare

În spinare,

Mălăieș

În călcăieș,

Smoc de flori

Pe subsuori.

După aceasta, partea civilă a întrebat pe minori dacă au înțeles modul în care trebuiau să acționeze, iar după primirea unui răspuns afirmativ din partea acestora, a părăsit domiciliul.

Conform declarației date de partea civilă Mezinul, fiul cel mic al părții civile Capra, declarație dată în condițiile art. 124 alin (3) Cod procedură penală, imediat după plecarea mamei lor, cei trei minori au închis ușa și au tras zăvorul acesteia. Câteva minute mai târziu, cei trei au auzit din dreptul ușii de la intrare tocmai semnalul pe care partea civilă Capra li-l cântase anterior, urmat de îndemnul „Hai! Deschideți cu fuga, dragii mamei, cu fuga!“. Auzind acestea fiul cel mare a mers la ușă cu intenția de a o deschide, crezând într-adevăr că mama sa se întorsese de la pădure, însă a fost oprit de fiul cel mic care i-a învederat faptul că glasul mamei lor este mai subțire și mai frumos decât glasul gros și răgușit pe care tocmai îl auziseră.

După ce au refuzat să deschidă ușa, cei trei minori nu au mai auzit niciun sunet venind de afară pentru aproximativ o oră.

În jurul orei 10:30 însă cei trei frați au auzit din nou semnalul cântat de mama lor înainte de plecare, vocea pe care au auzit-o de această dată fiind diferită, mai subțire, decât cea a persoanei care le ceruse să deschidă ușa anterior. Mezinul a stăruit că nici acesta nu este glasul mamei lor și că nu trebuie să deschidă ușa, însă fratele cel mare nu l-a mai ascultat de această dată, considerând că nu poate fi altcineva la ușă în afară de mama lor. Fiind speriat și convins că nu mama lor este la ușă, Mezinul s-a ascuns imediat, înainte ca fratele său să deschidă ușa, în horn.

Tot în declarația sa, partea civilă Mezinul prezintă următoarele:

Mi-am dat seama că nici de această dată nu mămuca era cea care ne cerea să-i deschidem ușa. Eram îngrozitor de speriat, iar când am văzut că fratele meu cel mare nu vrea să mă asculte și că se duce să deschidă ușa, m-am ascuns repede în horn, stând sprijinit cu picioarele de prichiciu, încercând să nu fac niciun zgomot. Timp de câteva secunde a fost liniște, apoi am auzit cum este tras zăvorul de la ușă… apoi am auzit cum ușa s-a lovit de perete, sunet urmat de un strigăt scut, dar plin de groază… strigătul fratelui meu mai mare… Am auzit apoi mai multe sunete puternice și îngrozitoare de lucruri aruncate, împrăștiate, sparte, alături de zgomote de mârâituri și plescăituri. După câteva minute acestea au încetat și am auzit niște pași greoi mergând prin casă, apoi l-am auzit pe cel care tocmai îmi omorâse fratele spunând: „Nu știu, părerea m-a amăgit, ori am auzit mai multe glasuri? Dar ce Dumnezeu?! Parc-au intrat în pământ… Unde să fie?“. Am recunoscut atunci glasul nănașului meu, Lupul, deși acesta era ceva mai subțire ca de obicei și am realizat că tot el fusese cel care ne-a cerut și prima dată să-i deschidem ușa. Probabil că trăsese cu urechea la vorbele mămicii înainte ca aceasta să plece și de aceea știa care este cântecul pe care ni-l spusese ea. L-am auzit apoi pe nănașul spunând: „Mă !… că mare minune-i asta!… Dar nici acasă n-am de coasă… Ia să mai odihnesc oleacă aste bătrânețe!“, apoi l-am auzit strănutând. Apoi s-a auzit glasul fratelui meu mijlociu, care cred că se ascunsese sub cherșin, așa cum obișnuia mereu să facă când ne jucam toți trei de-a v-ați ascunselea. Fratele meu era o fire liniștită și, așa cum fusese învățat mereu de mămuca, să fie politicos cu toată lumea, a spus „Să-ți fie de bine, nănașule!“. Am auzit apoi din nou vocea nănașului spunând “A!… Ghidi! Ghidi! Ghiduși ce ești! Aici mi-ai fost? Ia vină-ncoace la nănășelul, să te pupe el!“ Am auzit apoi sunete la fel ca acelea pe care le-am auzit când a fost omorât fratele meu cel mare… Am mai auzit apoi pașii greoi ai nănașului plimbându-se prin casă, urmați apoi de sunetul ușii de la intrare fiind închisă cu putere. Am mai stat câteva minute ascuns în horn, fiind prea speriat ca să mă pot mișca. În tot acest timp am încercat să nu plâng sau să suspin fiindcă mi-a fost teamă că nănașul m-ar putea găsi dacă m-ar auzi. Fiindcă n-am mai auzit nimic timp de o vreme, am ieșit totuși din horn și am fugit la ușa de la intrare, după care am tras iar zăvorul. Am început atunci să plâng pentru bieții mei frați și pentru biata mea mamă care nu știa ce nenorocire o așteaptă acasă. Am stat ghemuit lângă ușă, plângând. Mi-era frică să privesc în jurul meu. Fugind de la horn la ușă, n-am văzut decât cu coada ochiului ce dezastru era în casă, dar acum eram mult prea îngrozit ca să mă pot uita în jur… Nu știu cât am stat așa până când am auzit în sfârșit glasul mamei cântând…

Fiind audiată în cadrul fazei de urmărire penală, partea civilă Capra a declarat următoarele:

În dimineața zilei de 18 martie, în jurul orei 09:00, le-am spus fiilor mei că plec în pădure după mâncare. Le-am spus apoi să încuie ușa după mine și să nu o deschidă nimănui până când eu nu mă voi fi întors. Pentru a mă recunoaște le-am spus că atunci când mă voi întoarce le voi spune următorul cântecel:

Trei iezi cucuieți

Ușa mamei descuieți!

Că mama v-aduce vouă:

Frunze-n buze,

Lapte-n țâțe,

Drob de sare

În spinare,

Mălăieș

În călcăieș,

Smoc de flori

Pe subsuori.

I-am întrebat dacă au înțeles ce au de făcut, iar ei mi-au răspuns că da. Am plecat apoi spre pădure. Am căutat mâncare prin pădure cam două ore – două ore jumătate, astfel că în jurul orei 11:00, am pornit înapoi spre casă. Când m-am apropiat de casă, am văzut chipurile băieților mei cei mari la fereastră. Inițial am crezut că băieții mei dragi mă așteaptă cu bucurie și că-mi râd înainte când mă văd. După ce am mai înaintat câțiva pași însă am simțit un fior rece ca gheața, picioarele mi s-au tăiat și un tremur mi-a cuprins tot trupul. Am simțit atunci că ceva nu era bine, că ceva absolut îngrozitor se întâmplase… Am continuat totuși să merg spre casă spunându-mi că mă înșel și că sunt doar obosită. Astfel că am început să cânt atunci când am ajuns la ușă… apoi ușa mi-a fost deschisă de fiul meu cel mai mic, care era alb ca varul, tremura din toate încheieturile și plângea în hohote. S-a aruncat în brațele mele și mi-a spus ce se întâmplase acolo, ce le făcuse bieților mei copilași Lupul, cumătrul meu, pe care îl consideram prieten…

Partea civilă a anunțat apoi organele de cercetare penală. Prin Ordonanța nr. 655 din data de 18 martie, procurorul a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunea de omor calificat  prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. f) Cod penal. Organele de cercetare penală s-au deplasat la domiciliul părților civile, unde au efectuat cercetarea la fața locului. Mezinul, aflat în stare de șoc a fost preluat de un echipaj de ambulanță și a fost dus la spitalul Poienița, fiind însoțit de mama sa, cei doi fiind audiați ulterior, la data de 19 martie, în conformitate cu art. 111 Cod procedură penală. În momentul audierii sale, minorul a fost asistat de psiholog, conform art. 124 alin. (3) Cod procedură penală.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 736/18.03 rezultă faptul că moartea celor două victime, fiul cel mare și fiul mijlociu al părții civile Capra, a fost una violentă, membrele celor doi minori fiind smulse cu forță de restul corpului, leziunile descoperite pe trupuri putând fi produse de obiecte înțepător-tăietoare (posibil gheare sau colți). Totodată, în timpul cercetării la fața locului, organele de urmărire penală au descoperit faptul că la fereastră au fost așezate capetele celor doi minori uciși, în așa fel încât să pară că aceștia priveau pe fereastră și râdeau așteptându-și mama. Pe restul urmelor din trupul celor două victime, care, după cum se poate vedea din planșele fotografice depuse la dosarul cauzei, erau împrăștiate peste tot în încăperea în care s-au săvârșit infracțiunile, s-au găsit (fapt confirmat și de raportul medico-legal de necropsie nr. 736/18.03) urme de mușcături și sfâșieturi. În raportul medico-legal de necropsie nr. 736/18.03 s-a mai arătat faptul că victimele au fost consumate imediat după ce au fost omorâte.

Totodată, pe pereții încăperii au fost găsite urme de sânge, care, după cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului nr. 935/18.03 și după cum se poate vedea din fotografiile atașate la dosar, a fost în mod intenționat întins pe pereții camerei. Prin reportul de expertiză nr. 7675/23.04 s-a arătat că sângele aparține celor două victime ucise. De asemenea, în efectuarea cercetării la fața locului, organele de urmărire penală au descoperit amprente pe pereți, pe clanța ușii și pe cherșin, două urme de picior, una lângă ușă și una lângă cherșin și mai multe fire de păr de culoare gri-închis. Totodată, a mai fost găsită o urmă de picior în afara casei, în dreptul ferestrei, toate ceste aspecte fiind consemnate în procesul-verbal de cercetare la fața locului nr. 935/18.03.

Fiind constatate acestea, procurorul a dispus, prin Ordonanța nr. 698 din data de 25 martie extinderea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal și profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin (1) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.

Întrucât partea civilă Capra a declarat că fiul său, partea civilă Mezinul, i-a relatat faptul că cele două victime au fost ucise de cumătrul său, Lupul (fapt declarat și ulterior de partea civilă Mezinul, în urma audierii sale asistată de psiholog), iar pentru că în urma raportului de expertiză nr. 7642263/5.05 s-a constat faptul că firele de păr găsite la fața locului aparțin unui individ din specia Canis lupus, lup cenușiu, respectiv pentru că în urma raportului de expertiză nr. 87577/6.05 s-a constat că toate cele trei urme de picior găsite la fața locului au aceeași mărime și aparțin unui mascul din specia Canis lupus, lup cenușiu, procurorul a emis Ordonanța nr. 743 din data 6 mai, prin care a dispus continuarea urmăririi penale față de suspectul Lupul.

La data de 6 mai, ora 12:00 organele de urmărire penală s-au deplasat la domiciliul suspectului Lupul, având asupra lor mandatul de percheziție domiciliară nr. 5642/6.05 emis conform dispozițiilor art. 158 Cod procedură penală și cu mandatul de aducere nr. 654/6.05, emis în baza art. 265 alin. (2) Cod procedură penală. Astfel, după cum este consemnat și în procesul-verbal de percheziție nr. 6454/6.05, la domiciliul suspectului a fost găsită, aruncată în curtea din spate a locuinței, o bucată de material textil care prezintă pete de culoare roșie-maronie. Raportul de expertiză nr. 62462536/15.05 arată că aceste pete sunt urme de sânge care au aparținut celor două victime ucise.

Totodată, la data de 9 mai, la sediul poliției Poiana s-a prezentat martorul Fierarul, care a spus organelor de urmărire penală că are informații care pot avea legătură cu cauza de față. Fiind audiat de către procuror, martorul a declarat următoarele:

În ziua de 18 martie, în jurul orei 10:00 a venit la mine Lupul și mi-a solicitat să-i ascut limba și dinții. L-am întrebat de ce îmi cere ceva atât de bizar, însă el mi-a spus că treaba lui nu e și treaba mea și că să mă apuc mai repede de treabă pentru că nu are toată ziua la dispoziție. Mie îmi este și puțin teamă de el așa că i-am îndeplinit cererea, apoi acesta a plecat.

La data de 10 mai prin Ordonanța nr. 896 procurorul a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunile de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal și profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin (1) Cod penal, toate acestea cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.

La data de 20 mai procurorul a emis Ordonanța nr. 937 prin care a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul Lupul, cu privire la infracțiunile de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal și profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin (1) Cod penal, toate acestea cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal. Tot la această dată, procurorul a făcut propunerea de arestare preventivă a inculpatului Lupul, în conformitate cu art. 224 Cod procedură penală, propunere admisă de judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea nr. 75453 din data de 21 mai.

Fiind audiat, atât în calitate de suspect, cât și de inculpat, inculpatul Lupul a spus că nu înțelege de ce este reținut, că el nu a făcut nimic și că nu dorește să dea alte declarații.

La data de 30 mai a fost întocmit Rechizitoriul nr. 653 prin care procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Lupul pentru infracțiunile de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal și profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin (1) Cod penal, toate acestea cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.

Persoana vătămată Capra, s-a constituit parte civilă încă din faza urmăririi penale, solicitând daune materiale în valoare de 10.000 lei reprezentând contravaloare funerarilor celor două victime ucise și a tratamentului necesar Mezinului pentru ameliorarea consecințelor faptelor la care a fost martor și daune morale în valoare de 100.000 lei, pentru suferința pe care faptele inculpatului i-au provocat-o. Totodată, persoana vătămată Mezinul, reprezentată legal de partea civilă Capra, s-a constituit parte civilă încă din faza urmăririi penale, solicitând daune morale în valoare de 150.000 de lei, pentru suferința pe care faptele inculpatului i-au provocat-o. În dovedirea prejudiciului material partea civilă Capra a depus la dosarul cauzei înscrisuri care arată valoarea funerarilor celor două victime ucise și a tratamentului necesar Mezinului.

Inculpatului i-a fost menținută măsura arestului preventiv pe tot parcursul fazei camerei preliminare și a fazei judecății în fața primei instanțe.

Mijloace de probă:

  • Declarația dată de partea civilă Mezinul
  • Declarația dată de partea civilă Capra
  • Raportul medico-legal de necropsie nr. 736/18.03
  • Procesul-verbal de cercetare la fața locului nr. 935/18.03
  • Planșele fotografice atașate la dosarul cauzei
  • Raportul de expertiză nr. 7675/23.04
  • Raportul de expertiză nr. 7642263/5.05
  • Raportul de expertiză nr. 87577/6.05
  • Procesul-verbal de percheziție domiciliară nr. 6454/6.05
  • Raportul de expertiză nr. 62462536/15.05
  • Declarația martorului Fierarul
  • Raportul de expertiză nr. 675642/26.05
  • Raportul de expertiză dactiloscopică nr. 7656/27.05
  • Raportul de expertiză genetică judiciară nr. 74545/28.05
  • Raportul de evaluare psihologică a inculpatului nr. 43423/15.07

Situația de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate în cauză:

În fapt, instanța a reținut că la data de 18 martie, în jurul orei 09:00, partea civilă Capra, văduvă, fiind singura care se ocupa de creșterea și îngrijirea celor trei copii minori, fiii săi, i-a anunțat pe aceștia că pleacă pentru puțin timp în pădure pentru a găsi și a le aduce mâncare. Totodată, acesta a învederat fiilor săi să încuie ușa de la intrare și să nu o deschidă nimănui în lipsa ei, prezentându-le și un semnal pe care ea urma să-l cânte în momentul întoarcerii acasă pentru ca minorii să o recunoască și să-i deschidă ușa. Partea civilă a procedat apoi la a cânta fiilor săi semnalul în cauză, după cum urmează:

Trei iezi cucuieți

Ușa mamei descuieți!

Că mama v-aduce vouă:

Frunze-n buze,

Lapte-n țâțe,

Drob de sare

În spinare,

Mălăieș

În călcăieș,

Smoc de flori

Pe subsuori.

După aceasta, partea civilă a întrebat pe minori dacă au înțeles modul în care trebuiau să procedeze, iar după primirea unui răspuns afirmativ din partea acestora, a părăsit domiciliul.

În timpul în care parte civilă Capra cânta fiilor săi semnalul cu ajutorul căruia aceștia să o recunoască, inculpatul Lupul asculta toate acestea, stând în dreptul ferestrei casei. Acest fapt este dovedit datorită urmei de picior găsită în dreptul respectivei ferestre, urmă care, prin raportul de expertiză nr. 675642/26.05, s-a demonstrat că este de aceeași mărime ca și piciorul inculpatului.

După plecarea părții civile Capra, inculpatul a mers la ușa casei, a cântat semnalul pe care tocmai îl auzise și a cerut celor trei minori să îi deschidă. Întrucât aceștia nu i-au îndeplinit cererea și inculpatul a auzit discuția dintre aceștia cu privire la diferențele dintre glasul său și cel al părții civile Capra, inculpatul a plecat spre fierar. Acestuia i-a cerut să-i ascută limba și dinții (a se vedea declarația dată de martorul Fierarul), în vederea subțierii glasului, apoi s-a întors la casa părții civile, cerând din nou minorilor să deschidă ușa.

De data aceasta prima victimă, fiul cel mare al părții civile Capra, a deschis ușa casei, crezând că într-adevăr mama sa este cea care îi cere acest lucru. În momentul în care minorul a tras zăvorul ușii, inculpatul a intrat în casă și a sfâșiat-o pe victimă cu ghearele și colții, apoi a devorat-o pe loc. După uciderea minorului, inculpatul a început să caute prin casă după un al doilea copil, fiind sigur că auzise anterior mai multe glasuri venind din casă. La un moment dat inculpatul a strănutat, iar cea dea doua victimă, fiul mijlociu al părții civile Capra, instinctiv, a spus „Să-ți fie de bine, nănașule!“. Auzind aceasta, inculpatul și-a dat seama care este locul în care minorul se ascundea, anume sub cherșin, pe care l-a dat la o parte, găsind astfel victima pe care imediat a sfâșiat-o și devorat-o la fel ca și pe prima.

După ce a ucis și devorat pe cea de-a doua victimă, inculpatul a mânjit pereții încăperii cu sângele celor doi minori și a așezat capetele acestora la fereastră astfel încât să pară că aceștia se uită pe fereastră în așteptarea mamei lor.

Toate acestea sunt dovedite, atât de declarația părții civile Mezinul, cât și prin raportul medico-legal de necropsie nr. 736/18.03, a procesului-verbal de cercetare la fața locului nr. 935/18.03, a planșelor fotografice depuse la dosar, a amprentelor descoperite la fața locului (care, prin raportul de expertiză dactiloscopică nr. 7656/27.05, s-a dovedit că aparțin inculpatului), a urmelor de picior găsite atât în interiorul casei, cât și în afara acesteia (care, prin raportul de expertiză nr. 87577/6.05 și, respectiv, raportul de expertiză nr. 675642/26.05, s-a dovedit mai întâi că cele trei urme se potrivesc între ele și aparțin unui mascul din specia Canis lupus, iar apoi că acestea au aceeași mărime cu piciorul inculpatului) și a firelor de păr ridicate în urma efectuării cercetării la fața locului (care, prin raportul de expertiză genetică judiciară nr. 74545/28.05, s-a dovedit că aparțin inculpatului).

Inculpatul a părăsit apoi domiciliul părții civile. Mai mult, la domiciliul inculpatului a fost găsită, în urma percheziției domiciliare realizate de organele de urmărire penală, o bucată de pânză pe care s-a constat că există urme de sânge aparținând celor două victime ucise (fapt dovedit prin raportul de expertiză nr. 62462536/15.05), bucată de pânză pe care inculpatul s-a șters de urmele de sânge rămase pe el, probabil atunci când acesta a ajuns acasă, și pe care apoi a aruncat-o în curtea din spate, acolo unde a și fost găsită de anchetatori.

Încadrarea juridică a faptei:

Faptul inculpatului Lupul, costând în aceea că la data de 18 martie a ucis cu colții și ghearele pe cei doi minori, fiul cel mare și fiul mijlociu al părții civile Capra, după ce în prealabil a urmărit activitatea persoanelor vătămate și a recurs la șiretlicuri pentru a-i convinge pe minori să-i deschidă ușa, profitând de naivitatea acestora și starea de vădită vulnerabilitatea în care se aflau datorită vârstei mici, neputând opune vreo rezistență acțiunii inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal. Elementul material al infracțiunii constă în uciderea cu colții și ghearele a celor doi minori, urmarea imediată fiind reprezentată de decesul celor două victime, iar legătura de cauzalitate dintre aceste două elemente constitutive fiind dovedită prin coroborarea întreg materialului probator administrat în cauză.

Totodată, fapta inculpatului Lupul, constând în aceea că la data de 18 martie, imediat după uciderea victimelor, inculpatul le-a devorat, urmat de faptul că a mânjit din adins pereții încăperii cu sângele acestora, apoi a așezat capetele victimelor ucise la geam astfel încât partea civilă să creadă că cele două victime o așteaptă la fereastră, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin. (1) Cod penal. Elementul material al infracțiunii este reprezentat de profanarea cadavrelor victimelor, prin devorarea acestora, a mânjirii pereților cu sângele acestora și a așezării capetelor victimelor la fereastră în așa încât să pară că își așteaptă mama zâmbind la geam. Prin acestea inculpatul a adus atingere valorilor sociale care privesc respectul datorat celor decedați și memoriei acestora, creând astfel o stare de pericol pentru aceste valori (urmarea imediată a infracțiunii). Legătura de cauzalitate dintre cele două elemente constitutive rezultă ex re, din materialitatea faptei.

Forma de vinovăție cu care inculpatul a acționat este, în cazul ambelor fapte, intenția directă, inculpatul prevăzând rezultatul faptelor sale și urmărind realizarea acestuia, astfel cum rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză. Mai mult, în cazul infracțiunii de omor calificat, inculpatul a premeditat această faptă, luând în acest sens măsuri pentru a-și duce la îndeplinire rezoluția infracțională (așteptarea momentului prielnic pentru a acționa, ascultarea conversațiilor persoanelor vătămate, ascuțirea limbii și a dinților la fierar, inducerea în eroare a minorilor). Totodată, trebuie menționat faptul că prin raportul medico-legal nr. 43423/15.07, prin care s-a făcut evaluarea psihologică a inculpatului, s-a constata că acesta avea și are în continuare discernământ, fiind deci capabil să înțeleagă semnificația faptelor sale și a consecințelor acestora.

Individualizarea judiciară a pedepsei:

Având în vedere întreg materialul probator administrat în cauză, instanța constată  dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, este infracțiune și a fost săvârșită de către inculpatul Lupul.

În momentul individualizării pedepsei, instanța are în vedere criteriile generale prevăzute la art. 74 Cod penal, astfel că instanța trebuie să analizeze natura și gravitatea faptei și a rezultatului produs de aceasta, așa cum rezultă acestea din situația de fapt stabilită pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a judecății. Totodată, instanța trebuie să analizeze și persoana inculpatului, având în vedere probele care dovedesc faptul că acesta este autorul faptelor deduse judecății.

Avem, înainte de toate, în vedere faptul că în legislația națională și, mai mult, în cea internațională, prin tratatele și acordurile la care România este parte, valoare socială fundamentală este viață. Astfel se poate observa că prima dintre infracțiunile prevăzute în partea specială a Codului penal este omorul, tocmai pentru a se arăta necesitatea sporită a apărării acestei valori sociale. Inculpatul a adus deci atingere celei mai importante dintre valorile de bază ale societății noastre.

Depărtându-ne totuși de unele chestiuni de natură teoretică (dar care, fără îndoială, au o mare importanță atât pentru soluționarea cauzei de față, cât și pentru societatea noastră în general), trebuie să trecem la analiza în concret a faptei deduse judecății.

Astfel, avem în primul rând în vedere faptul că inculpatul a premeditat fapta de omor asupra copiilor cumetrei sale, partea civilă Capra. În acest sens, inculpatul a urmărit victimele, a ascultat discuțiile acestora, a așteptat momentul prielnic pentru a acționa, acela în care minorii erau singuri acasă, apoi s-a folosit de semnalul pe care partea civilă Capra îl împărtășise copiilor săi, pentru a-i induce pe aceștia în eroare, făcându-i astfel să-i deschidă ușa. Dând dovadă de o viclenie dusă la extrem, inculpatul s-a folosit fără remușcări, de două ori, de cântecul pe care mama îl cânta copiilor ei tocmai pentru a-i proteja de persoane răuvoitoare, astfel cum s-a dovedit a fi și inculpatul. Mai mult, inculpatul a dat dovadă de o adevărată perseverență în îndeplinirea rezoluției sale infracționale prin faptul că după ce minorii au refuzat să-i deschidă prima oară ușa, acesta s-a dus la fierar, căruia i-a cerut să-i ascută limba și dinții pentru a-și subția glasul, astfel încât vocea să-i sune mai mult ca a părții civile Capra, mama copiilor, pentru ca aceștia să-i deschidă ușa cu încredere. Întrucât în mod evident inculpatul a săvârșit infracțiunea profitând de starea de vădită vulnerabilitatea a persoanelor vătămate, datorită vârstei mici a acestora, în sarcina inculpatului a fost reținută agravanta generală prevăzută de art. 77 lit. e) teza I Cod penal.

Totodată, modul de comitere a faptei denotă o ferocitate extremă a inculpatului, anume faptul că a sfâșiat și devorat cele două victime cu ghearele și colții săi. Astfel moartea celor două victime a fost una extrem de violentă, după cum s-a constat și în raportul medico-legal de necropsie nr. 736/18.03. Mai mult, sadismul inculpatului și lipsa totală de compasiune a acestuia pentru semenii săi și, totodată, totala lipsă de respect a acestuia față de importante valori sociale sunt evidențiate încă o dată prin faptul că inculpatul a așezat capetele celor două victime ucise la gem astfel încât să pară că acestea își așteaptă mama la fereastră zâmbind și prin faptul că, fără vreun motiv legitim, a mânjit pereții încăperii cu sângele minorilor uciși.

Instanță trebuie să analizeze și care sunt consecințele acestor fapte. Astfel, pe lângă urmările imediate ale infracțiunilor săvârșite, anume moartea celor doi minori, și respectiv starea de pericol creată pentru valorile sociale privitoare la respectul datorat celor decedați și memoriei acestora, instanța va avea în vedere și care este impactul acestor fapte asupra altor persoane. În primul rând, partea civilă Mezinul, care a fost martor la cele întâmplate, va rămâne marcat toată viața de aceste fapte și va crește fără a-i avea alături pe frații săi. Deși inculpatul nu a cunoscut faptul că acesta se ascundea în horn și a fost martor la infracțiunile săvârșite, acest fapt nu diminuează cu nimic răspunderea acestuia pentru consecințele grave ale faptelor sale (și, având în vedere coroborarea probelor administrat în cauză, se poate, în mod rezonabil, prezuma că, dacă inculpatul ar fi cunoscut faptul că partea civilă Mezinul se ascundea în horn, consecințele pe care le-am analiza acum ar fi și mai grave).

În al doilea rând, instanța va analiza consecințele acestor fapte față de partea civilă Capra, mama celor doi minori uciși. Aceasta este văduvă și își creștea singură cei trei copii minori. Orice mamă are instinctul de a-și apăra copilul de rele și încearcă să-i ofere acestuia tot ce îi stă în putință pentru ca acesta să crească fericit și să devină un adult responsabil. Legătura de iubire și grijă dintre mamă și copilul ei este una extrem de complexă, astfel că o mamă simte și suferă dacă copilul ei pățește ceva. Astfel, partea civilă Capra trece acum printr-o suferință fără margini, suferință care nu se va vindeca niciodată pe deplin.

În al treilea rând, instanța va lua în considerare și impactul social pe care această faptă și consecințele sale îl are asupra comunității în care a fost săvârșită. Natura și gravitatea a faptei a îngrozit opinia publică din comunitatea locală și a afectat profund cetățenii, făcându-i pe aceștia să se teamă pentru propria siguranță și pentru siguranța copiilor lor.

Nu în ultimul rând, instanța analizează faptul că cele două victime ucise erau extrem de tinere, minori, persoane care aveau întreaga viață dinaintea lor, însă care au sfârșit în mod extrem de violent cu mult înainte de vreme. Inculpatul a profitat fără scrupule de naivitatea și de lipsa de experiență a acestora, omorându-i și devorându-i fără milă.

Instanța mai are în vedere și faptul că inculpatul, cumătrul părții civile Capra și nănașul celor trei minori, fiind considerat prieten de către aceștia, se bucura de încrederea victimelor sale. Cu atât mai mult inculpatul denotă, în acest context, o totală lipsă de empatie față de semenii săi.

Având în vedere toate acestea instanța va proceda la individualizarea pedepsei concrete a inculpatului, în limitele legale prevăzute de normele de incriminare incidente în cauză.

Astfel, art. 189 Cod penal prevede faptul că pedeapsa pentru infracțiunea de omor calificat este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani. Totodată, art. 78 alin. (1) teza I Cod penal prevede faptul că în cazul reținerii de circumstanțe agravante generale, instanța poate aplica o pedeapsă până la maximul special prevăzut de lege, iar dacă acesta este neîndestulător în cazul închisorii poate adăuga un spor de până la 2 ani, fără a se depăși o treime din maximul special. Astfel, luând în considerare toate cele menționate anterior, instanța stabilește inculpatului Lupul, pentru infracțiunea de omor calificat prevăzut la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu reținerea art. 77 lit. e) Cod penal, pedeapsa detențiunii pe viață.

Având în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii de omor calificat, instanța constată că inculpatul este nedemn de a exercita drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a deține, purta şi folosi orice categorie de arme, de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, astfel că i se va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acestor drepturi, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h), k) și n) Cod penal, conform art. 65 alin. (2) Cod penal. În ceea ce privește dreptul prevăzut la lit. n), inculpatul are interdicția de a comunica cu partea civilă Capra și de partea civilă Mezinul.

În ceea ce privește infracțiunea de profanare de cadavre, art. 383 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. Luând în considerare toate cele menționate anterior, instanța stabilește inculpatului Lupul, pentru infracțiunea de profanare de cadavre prevăzută la art. 383 alin. (1) Cod penal, o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. a), privind regulile de stabilire a pedepsei principale în cazul concursului de infracțiuni, atunci când s-au stabilit o pedeapsă cu detențiunea pe viață și una sau mai multe pedepse cu închisoarea ori cu amenda, se aplică pedeapsa detențiunii pe viță. Astfel că instanța va aplică pedeapsa detențiunii pe viață pentru concursul de infracțiuni săvârșit de inculpatul Lupul.

Potrivit art. 45 alin. (5) Cod penal, se va aplica inculpatului pedepsele accesorii arătate mai sus.

Având în vedere faptul că inculpatul este arestat preventiv în prezenta cauză, în baza dispozițiilor art. 399 alin. (1) Cod procedură penală, instanța va menține măsura arestării preventive a inculpatului Lupul, constatând faptul că motivele care au impus luarea acestei măsuri preventive subzistă și la acest moment.

Rezolvarea acțiunii civile:

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația civilă pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a inculpatului și că înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către partea civilă Capra dovedesc întinderea prejudiciului material cauzat de către inculpat. Totodată, deși nicio sumă de bani nu poate stinge suferința prin care trec acum părțile civile, instanța consideră că pretențiile acestora privind daunele morale cerute sunt îndreptățite în raport cu consecințele pe care acestea l-au suferit din cauza faptelor inculpatului.

În primul rând, partea civilă Mezinul, care a fost martor la cele întâmplate, nu doar că va fi nevoit să trăiască toată viața știind că frații săi, persoane atât de importante și de apropiate lui, au fost uciși într-un mod îngrozitor, dar va trebui să trăiască și cu șocul posttraumatic pe care această experiență îl va lăsa în urmă (mai ales având în vedere groaza pe care acesta a trăit-o, întâi, atunci când frații să-i erau uciși, și apoi pe cea trăită când a stat singur în casă după plecarea inculpatului).

În al doilea rând, instanța are în vedere și durerea și suferința prin care trece acum și prin care va trece toată viața partea civilă Capra. Această suferință este una incomensurabilă, fiind o rană sufletească imposibil de vindecat. Mai mult, partea civilă va trăi gândindu-se cum toate acestea s-au întâmplat cât timp ea nu era casă să-și apere copiii, va trăi având imaginea oribilă lăsată în urma sa de către inculpat și va trăi amintindu-și frica din ochii ultimul său fiu când a ajuns acasă. Totodată, astfel după cum însăși partea civilă a declarat, aceasta trăiește acum cu frica de a-și pierde și ultimul fiu în același mod cum i-a pierdut pe ceilalţi doi.

Astfel, instanța va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Capra și de partea civilă Mezinul, reprezentată legal de partea civilă Capra, și, în consecință, în baza art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 19 și urm. Cod procedură penală cu referire la dispozițiile art. 1349, art. 1357, art. 1381, art. 1385 – 1387 și art. 1389 – 1392 Cod civil va obliga pe inculpatul Lupul la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloare funerarilor celor două victime ucise și a tratamentului necesar Mezinului pentru ameliorarea consecințelor faptelor la care a  fost martor, precum și la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Capra, respectiv 150.000 de lei cu titlu de daune morale către partea civilă Mezinul.

De asemenea, în baza art. 274 alin. (1)   Cod procedură penală va obliga pe  inculpatul  Lupul la plata sumei de 300 lei  reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Văzând și dispozițiile art. 272 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 396 alin. (2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Lupul la pedeapsa detențiunii pe viață, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) și f) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. e) Cod penal.

În baza art. 65 alin. (2) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor  prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b), h), k) și n) Cod penal.

În baza art. 396 alin. (2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Lupul la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de profanare de cadavre, prevăzută și pedepsită de art. 383 alin (1) Cod penal.

Conform art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. a) Cod penal, inculpatul Lupul va executata pedeapsa detențiunii pe viață.

În baza art. 45 alin. (5) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor  prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), h), k) și n) Cod penal.

În baza dispozițiilor art. 399 alin. (1) Cod procedură penală menține măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 72 Cod penal constată că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauză, de la data de 6 mai la zi.

În baza art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 19 și urm. Cod procedură penală cu referire la dispozițiile art. 1349, art. 1357, art. 1381, art. 1385 – 1387 și art. 1389 – 1392 Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Capra și de partea civilă Mezinul, reprezentat legal de partea civilă Capra.

Obligă pe inculpatul Lupul la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune materiale, și de 100.000 lei, cu titlu de daune morale, către partea civilă Capra.

Obligă pe inculpatul Lupul la plata sumei de 150.000 lei, cu titlu de daune morale, către partea civilă Mezinul, reprezentată legal de partea civilă Capra.

În baza art. 274 alin. (1)  Cod procedură penală, obligă pe inculpatul  Lupul la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desenat din oficiu pentru partea civilă minoră, în sumă de 500 lei, se va vira către Baroul de Avocați din fondurile statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru procuror, inculpatul Lupul, în prezent încarcerat în Centrul de reținere și arest preventiv Poiana, parte civilă Capra și partea civilă Mezinul.

Pronunțată azi, data de 19 decembrie, prin punerea soluției la dispoziția inculpatului, a părților civile și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței.

Președinte,                                                    Grefier,

Cerbul                                                          Vulpea

Epilog

(Deoarece nu puteam lăsa nevalorificat dialogul final dintre Capră și Lup)

– După un termen rezonabil în care inculpatul a formulat apel, instanța a analizat motivele acestuia și a decis respingerea apelului inculpatului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe –

(La închisoarea de maximă siguranță Muntele Singuratic, Capra vine să-l privească în ochi pentru ultima oară pe ucigașul copiilor ei, pentru ca apoi să-l lase în urmă și să încerce, cu greu, să înceapă o nouă viață alături de mezinul ei. Între ea și lup este un panou de plastic gros, comunicarea efectuându-se prin două telefoane fixe.)

CAPRA: Ei, ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mâncat! Cu capra ți-ai pus în cârd? Capra ți-a venit de hac!

LUPUL: Văleu, cumătră, tălpele mele! Mă rog, scoate-mă că-mi arde inima-n mine!

CAPRA: Ba nu, cumătre; c-așa mi-a ars și mie inima după iezișorii mei! Lui Dumnezeu îi plac pui de cei mai tineri; mie însă-mi plac și de iști mai bătrâni, numai să fie bine fripți; știi, cole, să treacă focul printr-înșii.

LUPUL: Cumătră, mă pârlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa!

CAPRA: Arzi, cumătre, mori, că nici viu nu ești bun! De-abie i-a mai trece băietului istuia de spărieț, că mult păr îmi trebuia de la tine ca să-l afum. Ți-aduci aminte, dihanie răutăcioasă și spurcată, când mi te-ai jurat pe părul tău? Și bine mi-ai mâncat iezișorii!

LUPUL: Mă ustură inima-n mine, cumătră! Mă rog, scoate-mă, și nu-ți mai face atâta osândă cu mine!

CAPRA: Arsură pentru arsură, cumetre, că bine-o mai plesniși dânioare cu cuvinte din scriptură!

(Capra lasă telefonul în furcă, se ridică și pleacă, lăsându-l pe Lup să-și ispășească pedeapsa).

Maria Veronica Meleacă
Studentă – Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași

* Acest text este publicat în cadrul concursului Interpretări juridice ale poveștii Capra cu trei iezi. Datorită faptului că numărul lucrărilor foarte bune a depășit cu mult numărul premiilor puse în joc, am creat o secțiune special dedicată: Povești juridice.

Invităm profesioniștii dreptului să aprecieze lucrările studenților și să acorde premii speciale, în măsură în care apreciază ca fiind remarcabile lucrările publicate.

Pentru a citi și alte lucrări din cadrul concursului, precum și pentru a-i cunoaște pe membrii juriului, click aici.

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership