Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Barouri
Official partner: Uniunea Naţională a Barourilor din România
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Baroul Dolj. Informare ref. sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților
28.04.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Luni, 27 aprilie 2020, Baroul Dolj a dat publicității o informare privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, semnată de av. Bogdan Mihăloiu, cenzor C.A.A și consilier al Baroului Dolj.

Text integral:

Pe fondul emoţional generat de situaţia în care se găseşte întregul corp profesional al avocaţilor ca, peste noapte, activitatea noastră să sufere, dacă nu o încetare totală, cu siguranţă cel puţin o diminuare importantă, numeroase voci din profesie au reclamat nevoia unui ajutor sub forma unei indemnizaţii pe care C.A.A. ar trebui să o acorde avocaţilor ca urmare a efectelor limitărilor legale impuse prin decretele prezidenţiale de instituire a stării de urgenţă nr. 195/2020, respectiv nr. 254/2020, dar şi de ordonanţele militare.

În esenţă, colegii care au invocat o astfel de posibilitate au susţinut că o astfel de indemnizaţie s-ar impune ca o consecinţă firească a contribuţiilor constând în 11% din venitul brut realizat pe care fiecare avocat o plăteşte la sistemul C.A.A.

Fondul emoţional amintit atrage, însă, ca de fiecare dată în acest gen de situaţii, şi colegi care rostogolesc în spaţiul public informaţii nereale sau trunchiate, fie din rea-credinţă, fie din neştiinţă, însă indiferent de situaţie, informaţii de natură să amplifice îngrijorarea colegilor în această perioadă dificilă şi să zdruncine pe nedrept încrederea în buna gestionare a sistemului C.A.A.

Astfel, mulţi colegi fie din ţară, fie din Baroul Dolj, fără să facă minime verificări şi îndepărtându-se în mod inaccceptabil de juramântul de a respecta legea în tot ceea ce fac, au susţinut că sistemul C.A.A ar putea cu uşurinţă să direcţioneze sume importante către indemnizatii acordate avocaţilor în nevoie, deoarece “80% din sumele colectate de sistem sunt oricum folosite pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale sistemului”.

O astfel de informaţie aruncată fără discernământ pe reţele sociale în spaţiile frecventate de colegii avocaţi a creat o vie emoţie, deoarece a indus fără temei ideea că C.A.A. ar avea la dispoziţie sume imense pe care le cheltuie pe debite administrative în loc să le direcţioneze ăn ajutorul avocaţilor.

Totodată, a revenit în spatiul public mai vie ca niciodată o dezbatere legată de utilitatea plafoanelor stabilite în prezent pentru cotele plătite de avocaţi către sistemul C.A.A.

Pentru o corectă informare a colegilor avocaţi, vom face în primul rând o necesară trimitere la lege, în speţă, Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în M.OF. nr. 342/2016.

Acest act normativ conţine câteva dispoziţii pe cât de simple, pe atât de neechivoce, care arată cât de departe de adevarul faptic şi juridic sunt astfel de postări în spaţiul public.

Vom încerca în cele ce urmează să realizăm o hartă simplă a sistemului şi drumului banilor din cote de la avocat către sistemul C.A.A. şi înapoi la asiguraţii sistemului.

I. Cota de 11% achitată de fiecare avocat în raport de nivelul încasărilor lunare brute

Această cotă este reglementată de dispoziţiile art. 11 şi art. 20 din Legea nr. 72/2016 care prevăd că:

Art. 11: “Veniturile sistemului C.A.A  cuprind:

a) contribuţiile lunare obligatorii ale fiecărui avocat înscris în Barou, cu drept de exercitare a profesiei, stabilite periodic de Consiliul U.N.B.R.”.

Art. 20: alin. 1: ”Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie lunar la constituirea fondurilor sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, din momentul primirii în profesie.”
alin. 2: ”Baza de calcul a contribuţiilor individuale la fondurile sistemului o constituie venitul brut lunar realizat în profesie.”

Facem precizarea că la acest moment, cota de 11% pe care o plătim cu toţii a fost menţinută prin hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr.72/13.04.2020, totodată,  fiind menţinute şi celelalte cote existente:
*cota minimă de contribuţie de 300 lei pentru avocaţii definitivi, adică 11% din plafonul minim de 2723 lei;
*cota minimă de contribuţie de 80 lei pentru avocatii stagiari, adică 11% din plafonul minim de 723 lei;
*cota maximă de contribuţie valabilă atât pentru avocaţii definitivi, cât şi pentru avocaţii stagiari de 1452 lei ,adică 11% din plafonul maximal de 13.200 lei.

II. Unde ajung banii plătiți cu acest titlu

Destinaţia sumelor achitate de avocaţii asiguraţi cu drept de exercitare a profesiei este reglementată de dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 72/2016 , care dispune că:

“În cadrul bugetului sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se constituie şi se finanţează două fonduri specializate distincte:
a) fondul de pensie al avocaţilor – fond către care se direcţioneaza 85% din sumele colectate prin plata cotelor contributive de către avocaţi
b) fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale – fond către care se direcţionează 15% din sumele colectate prin plata cotelor contributive de către avocaţi.

III. Care este destinația fiecărui fond și ce prevede legea cu privire la destinația banilor din fiecare fond

În ceea ce priveşte fondul de pensii, destinaţia sumelor colectate în acest fond este reglementată de art 17, alin. 2 din Legea nr. 72/2016 care arată că: Obligaţiile de plată ale fondului de pensii sunt reprezentate EXCLUSIV de plata categoriilor de pensii prevăzute de capitolul IV din lege”.

Cu alte cuvinte, ajungem la primul mare neadevăr rostogolit în spaţiul public: din fondul de pensii reprezentând 85% din cotele plătite de colegii avocaţi NU SE PLATESC ȘI NICI NU SE POT PLĂTI CHELTUIELI ADMINISTRATIVE.

Nu credem că poate contesta cineva că, dacă astfel de plăţi s-ar fi făcut, ele ar intra sub incidenţa legislatiei penale, ori Congresele  avocaţilor din fiecare an au aprobat rapoartele contabile ale C.A.A. şi au acordat descărcare de gestiune Consiliului de Administraţie al C.A.A., ceea ce arată legalitate deplină în ceea ce priveşte respectarea legii în întocmirea şi ţinerea evidenţelor contabile.

În ceea ce priveşte fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale, destinatia sumelor din acest fond este prevazută de art. 17, alin. 3 din Legea nr. 72/2016 care arată că: ”obligaţiile de plată ale fondului pentru alte asigurări sociale sunt reprezentate de plata unor drepturi de asigurări sociale prevăzute în capitolul V din prezenta lege, PRECUM şi DE ACOPERIREA CHELTUIELILOR DE FUNCŢIONARE ALE C.A.A.,FILIALELOR ŞI SUCURSALELOR”.

În acest punct am ajuns la cea mai mare dezinformare lansată în spaţiul public prin intermediul reţelelor de socializare, şi anume faptul că C.A.A. ar cheltui 80% din fondurile sistemului pe cheltuieli administrative.

O astfel de dezinformare a plecat de la preluarea fără o coerentă documentare a unor informaţii disparate din rapoartele actuariale întocmite anual de o entitate privată specializată, ACTUARIAL SERVICES SRL, în temeiul art. 18, alin. 2 din Legea nr.72/2016 care a stabilit această modalitate de monitorizare a solvabilităţii sistemului.

Fără a studia legea şi fără a observa în ansamblu analiza actuarială, colegii care au lansat această dezinformare au preluat raportul efectuat de actuarist asupra fondului privind alte drepturi de asigurări sociale (adica cei 15% din sumele plătite cu titlu de cote) şi au afirmat fără temei că cele reţinute de actuarist s-ar referi la întregul sistem.

Nimic mai fals. Orice avocat de bună credinţă şi care îşi respectă statutul profesional şi personal poate analiza aceste rapoarte care sunt publice şi care arată că procentul de 80% direcţionat pentru cheltuielile sistemului este aplicat DOAR la fondul de 15%, aşa cum prevede art.17, alin.3 din lege şi că această sumă acoperă TOATE CHELTUIELILE SISTEMULUI LA NIVEL NAŢIONAL, adica ale C.A.A, ale sucursalelor  – care în prezent sunt două, pentru administrarea filialelor CARAŞ SEVERIN şi BRĂILA care au grave probleme de solvabilitate si ale tuturor filialelor.

Cu alte cuvinte, aceşti bani sunt meniţi să acopere salariile angajaţilor filialelor, taxe şi impozite datorate de filiale, consumabile şi cheltuieli curente ale filialelor etc.

Afirmația publică în sensul că din aceşti 80% s-ar putea plăti indemnizaţii către avocaţi pentru perioada stării de urgenţă este una nu numai nedocumentată, însă contravine legii şi creează în mod nejustificat un sentiment de nemulţumire în rândul colegilor.

IV. Care sunt măsurile posibile potrivit actualei reglementări

Statutul profesiei de avocat a prevăzut în art. 8, alin. 3 posibilitatea FILIALELOR (a nu se confunda cu Baroul) de a acorda anumite drepturi asiguraţilor în nevoie cu următoarele conditionalităţi:
1. Programul să fie vizat de Consiliul Baroului pe lângă care funcţionează filiala şi aprobat de Consiliul de Administraţie al C.A.A.;
2. Bugetul anual destinat unui astfel de program să nu depăşească 30% din diferenţa dintre veniturile filialei şi toate chetuielile aferente acestui fond;
3. Filiala respectivă să aibă vărsate la zi către C.A.A. contribuţia la fondul de rezervă (5% din cote) şi cel de funcţionare al C.A.A.(1% din cote, conform Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr.69/13.04.2020).

Consiliul Baroului Dolj are În vedere astfel de măsuri, aspect care se află pe ordinea a şedinţei extraordinare din data de 17.04.2020, măsură care vine în completarea măsurilor de sprijinire a colegilor, adoptate deja în sedinţa extraordinară a Consiliului Baroului Dolj din data de 20.03.2020, şi anume reducerea la jumătate a cotelor contributive către bugetul Baroului şi neperceperea de penalităţi de întârziere în caz de neplată pentru următoarele 3 luni în raport de momentul instituirii stării de urgenţă.

Această analiză ne arată că sistemul C.A.A. este unul solid şi dominat de legalitatea gestionării sumelor plătite de colegii avocaţi către sistem. Acest lucru presupune că nicio plată nu poate fi făcută cu altă destinaţie decât cele prevăzute în lege.

Aceasta realitate ne obligă să regândim sistemul, astfel încât această situaţie nouă, neimaginată de cineva la momentul adoptării legii să îşi găsească rezolvarea şi acoperirea în lege, inclusiv din perspectiva crearii unui fond de risc din care să poată fi plătite drepturi similare ajutorului de somaj din sistemul public.

Însă, în nici un caz noi, avocaţii, nu putem accepta eludarea legii, nici măcar pe acest fond emotional, deoarece o astfel de conduită ar însemna o dezicere de juramântul profesional şi o îndepărtare de natura profesiei noastre.

Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.