Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Restricții COVID-19 vs. programul de vizitare al minorului
30.04.2020 | Bianca-Elena TRIFAN







Bianca-Elena Trifan

Bianca-Elena Trifan

Aşa cum era deja intuit, situaţia actuală generată de epidemia existentă ca urmare a răspândirii virusului Covid-19 creează probleme şi într-un domeniu cu totul delicat, afectând exercitarea dreptului părintelui de a păstra legăturile personale cu minorul.

În mod firesc, principala întrebare care apare este legată de posibilitatea părintelui rezident (părintele la care este stabilit domiciliul minorului) de a limita, de la sine putere, exercitarea dreptului celuilalt părinte, motivându-şi acţiunea pe considerente de sănătate publică şi ţinând cont de restricţiile impuse de Guvernul României.

Dacă, cel puţin până la acest moment, părintele rezident era obligat să respecte hotărârea judecătoarească prin care, în favoarea părintelui nerezident, instanţa a stabilit un program de vizitare al minorului, cum stă situaţia în cazul în care, părintele la al cărui domiciliu a fost stabilit domiciliul minorului profită, în mod abuziv, de situaţia creată ca urmare a pandemiei şi îi limitează celuilalt părinte drepturile?

O primă întrebare care apare este legată de justificarea deplasării în condiţiile actuale. Prin Ordonanţele Militare succesive au fost limitate o serie de drepturi şi libertăţi, fiind impusă şi obligatorie declaraţia pe propria răspundere pe care o persoană aflată pe teritoriul României este necesar să o aibă asupra sa în momentul în care îşi părăseşte locuinţa. Ordonanţa Nr. 3 din 24 martie 2020 prevede restricţiile privind libera circulaţie a persoanelor şi, în acest context, atenţia cade către art. (1) pct. d) ”deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie”. A se vedea faptul că motivele justificate prevăzute la articolul invocat sunt strict exemplificative, putând exista şi alte situaţii care să justifice părăsirea locuinţei şi, pe cale de consecinţă, deplasarea părintelui nerezident în vederea exercitării dreptului stabilit prin hotărâre judecătoarească se poate încadra, cu uşurinţă, la acest punct.

Exercitarea în comun a autorităţii părinteşti. Reprezentând regula în materie conform art. 397 Cod Civil, presupune că, drepturile și obligațiile privind educarea, dezvoltarea și creșterea copilului aparțin ambilor părinți, însă, în situația în care părinții sunt despărțiti și domiciliul copilului este stabilit la unul dintre aceștia, în mod clar, părintele cu care minorul locuiește are un avantaj. Problema apare însă, atunci când acesta din urmă profită de situaţia creată de pandemie și exercită abuziv acest avantaj.

Interesul superior al minorului. Conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, interesul superior al copilului este interdependent dreptului la o dezvoltare fizică şi morală normală, dreptului la echilibrul socioafectiv şi la viaţa de familie, acest lucru presupunând și dreptul părintelui nerezident de a avea relații cu părintele care nu locuiește cu minorul, în special prin programul de vizitare. Respectarea şi ocrotirea sănătăţii minorului reprezintă obligaţii care revin ambilor părinţi şi, pe cale de consecinţă, trebuie conştientizat că sănătatea copilului primează în faţa oricărei alte probleme.

Buna-credinţă a părinţilor. Este esenţial ca această condiţie să fie îndeplinită în sarcina ambilor părinţi. Într-o situaţie ideală, în care ambii părinţi conştientizează riscurile îmbolnăvirii cu COVID-19, dar care înţeleg să respecte şi drepturile pe care celălalt părinte le are, programul de vizitare al minorului poate fi, în continuare respectat. Ideal, pentru respectarea acestui drept, ar fi ca ambii părinţi să părăsească locuinţa doar pentru motive justificate, să renunţe la deplasările inutile, să apeleze la telemuncă sau la munca la domiciliu, să intre în contact cu un număr cât mai mic de persoane şi să respecte regulile de igienă. Într-o astfel de situaţie în care părintele nerezident respectă cu stricteţe cele impuse de autorităţi şi nu prezintă semne de îmbolnăvire, refuzul părintelui rezident poate fi interpretat, în funcţie de împrejurările cauzei, drept un abuz de drept, acesta nerespectând, cu rea-voinţă, hotărârile judecătoreşti.

În ipoteza în care părintele nerezident observă că prezintă simptomatologia specifică infectării cu Covid-19, refuzul părintelui la care este stabilit domiciliul minorului este justificat, întrucât, nu este în interesul superior al minorului ca acesta să fie expus unui astfel de risc.

De asemenea, poate fi întâlnită şi situația în care chiar părintele la care minorul îşi are domiciliul minorul să prezinte simptomatologia specifică infectării cu COVID-19 şi, într-o astfel de situaţie, principala acţiune la care ar trebui să se apeleze ar fi izolarea acestuia de copil, părintele nerezident fiind cel care se va ocupa de minor şi la domiciliul căruia ar trebui să locuiască minorul pe perioada în care părintele simptomatic este sub tratament.

Consecinţele nerespectării programului de vizitare. Abuzul părintelui rezident care nu respectă hotărârea judecătorească prin care i se stabileşte celuilalt părinte programul de vizitare ar putea fi pusă în executare, cu respectarea dispoziţiilor punctului 3.2.5 din Ghidul practic de măsuri adoptat de Ministerul Justiției, conform căruia: “Activitatea de executare silită în materie civilă va continua numai dacă este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită”. Deşi prin punctul 3.2.6. se stabilește regula în baza căreia pe durata declarată a stării de urgență pe teritoriul României vor fi ”suspendate termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel”, totuşi, în strânsă legătură cu interesul superior al minorului, o astfel de procedura de executare silită ar putea fi dusă la îndeplinire potrivit art. 910-914 NCPC. În acest context instanţa de judecată este singura capabilă, în ipoteza în care este sesizată de părintele rezident cu o astfel de contestaţie la executare, să stabilească dacă, şi în ce măsură, procedura de executare silită este declanşată în deplină concordanţă cu interesul superior al minorului raportat la situaţia în care executarea silită este demarată, respectiv la pandemia generată de infecţia cu COVID-19.

Concluzii. Perioada actuală poate genera conflicte noi, la fel cum le poate agrava pe cele deja existente, însă, buna-credinţă şi cooperarea părinţilor în aceste momente reprezintă cea mai importantă acţiune desfăşurată în conformitate cu interesul superior al copilului şi, chiar şi acum, minorul are în continuare dreptul de a avea legături personale cu părintele nerezident, fiind recomandată folosirea apelurilor telefonice sau video (prin intermediul Whatsapp, Facetime, Facebook, etc), acestea reprezentând “compromisurile” ce trebuie facute de ambii părinți, de comun acord.

Av. Bianca-Elena Trifan


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.