Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
PIPEREA & ASOCIATII
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Concordatul preventiv. Remediu actual pentru companiile afectate de criza COVID-19
30.04.2020 | Daciana POPA, Florin GRUMEZA

JURIDICE - In Law We Trust
Daciana Popa

Daciana Popa

Florin Grumeza

Florin Grumeza

Adâncirea crizei economice la nivel mondial, cauzată de blocarea circuitelor comerciale în urma adoptării măsurilor de distanțare socială, izolare și prevenție a răspândirii virusului SARS-COV-2, obligă statele lumii să ia măsuri în scopul relansării economice și diminuării a ceea ce Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional cataloga ca fiind “cea mai grea criză economică din istoria modernă”.

În cazul României, după 2 luni de stare de urgență și de implementare a măsurilor de prevenire a răspândirii virusului, autoritățile au anunțat implementarea unor măsuri de relaxare a restricțiilor și de reluare graduală a activității economice a unor sectoare începând cu data de 15 Mai 2020.

În noile condiții, relansarea economică și revenirea la normalitate presupun ca operatorii economici care au avut sau au dificultăți financiare cauzate de criza coronavirusului să supraviețuiască într-un mediu concurențial incert, în care menținerea fluxurilor de numerar și plata furnizorilor sunt esențiale pentru continuarea activității și pentru evitarea situațiilor care pot conduce la deschiderea procedurii de insolvență, cu scopul reorganizării judiciare sau, după caz, al lichidării și radierii debitorului.

Cu toate acestea, chiar și în situații-limită în care solvabilitatea unui business este pusă în pericol, deschiderea procedurii insolvenței poate fi evitată prin aplicarea unui remediu juridic prevăzut de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (“Legea 85/2014”): concordatul preventiv.

Ce este concordatul preventiv?

Potrivit Legii 85/2014, concordatul preventiv este un remediu juridic al cărui scop este, pe de o parte, evitarea deschiderii procedurii insolvenței debitorului, cu consecința menținerii acestuia în circuitul comercial, iar pe de altă parte este acela de a satisface creanțele creditorilor într-un mod care să evite lichidarea sau radierea societății debitoare. Practic, procedura concordatului preventiv presupune încheierea unui contract între debitorul aflat într-o situație de dificultate financiară și creditorii care dețin cel puțin 75% dintre creanțele acceptate și necontestate.

Prin intermediul acestui contract, debitorul se angajează față de creditori să ia măsuri de redresare financiară și de satisfacere a creanțelor tuturor creditorilor care acceptă să participe la procedură, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile și demersurile debitorului de a depăși dificultățile și de a acoperi creanțele.

Condițiile în care poate fi solicitată deschiderea procedurii

Fiind o procedură judiciară, desfășurată după omologarea de către judecătorului-sindic, concordatul preventiv poate fi solicitat de către orice debitor cu dificultăți financiare, însă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite cerințe expres prevăzute de Legea 85/2014:
a) debitorul nu a beneficiat în ultimii 3 ani de o procedură de concordat preventiv și care a eșuat;
b) debitorul, asociații/asociații comanditari, acționarii, directorii sau administratorii debitorului nu au suferit condamnări penale în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii concordatului preventiv, pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra patrimoniului, de corupție și de serviciu, de fals, precum și pentru infracțiuni prevăzute de unele legi speciale;
c) nu a fost dispusă suportarea unei părți a pasivului debitorului de către membrii organelor de conducere și/sau supraveghere ale debitorului, pentru ajungerea acestuia în stare de insolvență.

Desfășurarea procedurii

Având la bază un contract încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară și creditorii reprezentând cel puțin 75% din totalul creanțelor acceptate şi necontestate, primul pas este reprezentat de demersul debitorului de a convinge creditorii să participe la procedură, să sprijine redresarea sa financiară și menținerea în circuitul comercial.

Al doilea pas în procedura concordatului preventiv este cel al sesizării judecătorului sindic cu o cerere de deschidere a procedurii concordatului preventiv și de aprobare a proiectului de concordat preventiv.

Pasul al treilea îl reprezintă întocmirea, în termen de 3o de zile de la deschiderea procedurii, ulterior comunicarea către creditori și judecătorul-sindic, a ofertei de concordat preventiv și a listei creditorilor cunoscuți, inclusiv cei ale căror creanțe sunt contestate integral sau parțial, cu precizarea cuantumului şi a cauzelor de preferință acceptate de debitor. Pe lângă acestea, oferta de concordat preventiv va trebui să cuprindă un proiect de concordat preventiv și o declarație a debitorului privind starea de dificultate financiară pe care o traversează, la care se vor anexa următoarele documente justificative:

1. situația analitică a activului şi a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat potrivit legii;

2. detalii despre cauzele stării de dificultate financiară şi, dacă este cazul, despre măsurile luate de debitor pentru depășirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat preventiv;

3. proiecția evoluției financiar-contabile pe următoarele 24 de luni.

4. un plan de redresare care să cuprindă, în mod obligatoriu, măsuri privind reorganizarea activității debitorului și modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară.

Al patrulea pas îl reprezintă purtarea negocierilor între debitor și creditori, în vederea convingerii acestora să voteze proiectul de concordat preventiv. În cursul celor 60 de zile prevăzute de lege pentru purtarea negocierilor dintre debitor și creditor, aceștia din urmă își vor exprima votul, în principiu, prin corespondență. Astfel că, dacă la finalul celor 60 de zile de negocieri proiectul de concordat preventiv este votat de creditorii care dețin cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, debitorul va solicita judecătorului-sindic omologarea proiectului de concordat.

În situația în care totalitatea creanțelor contestate și/sau în litigiu nu depășește 25% din totalul creanțelor, iar concordatul preventiv este aprobat de creditorii care reprezintă cel puțin 75% din totalul creanțelor acceptate și necontestate, judecătorul-sindic va proceda la omologarea proiectului de concordat preventiv. Cererea de omologare a concordatului preventiv poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate. De asemenea, creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea acestuia în termen de 15 zile de la omologare, sau, daca invocă motive de nulitate absolută, în termen de 6 luni de la data omologării concordatului.

Momentul omologării proiectului de concordat preventiv reprezintă deschiderea oficială a procedurii, a cărei durată generală este de 2 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă 12 luni și cu obligația plății în primul an a minim 20% din valoarea creanțelor.

Închiderea procedurii concordatului preventiv

Potrivit Legii 85/2014, procedura concordatului preventiv se poate închide în trei situații, în funcție de gradul de succes atins pe durata implementării proiectului de concordat preventiv.

Astfel, un prim scenariu de închidere a concordatului preventiv este vizat de finalizarea cu succes a procedurii, în termenul prevăzut în contractul încheiat între părți sau ulterior acestui termen, caz în care, la solicitarea debitorului, judecătorul-sindic va pronunța o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv.

Al doilea scenariu de închidere a procedurii este cel în care, pe parcursul derulării acesteia, administratorul concordatar constată imposibilitatea realizării obiectivelor concordatului, caz în care va solicita judecătorului-sindic constatarea nereuşitei concordatului preventiv şi închiderea procedurii.

În fine, ultimul scenariu de închidere a procedurii este cel în care adunarea creditorilor concordatari sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate solicită introducerea acțiunii în rezoluțiune a concordatului preventiv, ca urmare a încălcării grave de către debitor a obligațiilor asumate prin concordat. În această situație, introducerea acțiunii în rezoluțiune suspendă de drept procedura concordatului preventiv, iar în situația admiterii cererii în rezoluțiune vor fi acordate daune-interese creditorilor, potrivit dreptului comun.

Avantajele concordatului preventiv
– Pe perioada de implementare a concordatului preventiv nu este posibilă deschiderea procedurii insolvenței față de debitor;
– Omologarea proiectului de concordat preventiv are drept consecință suspendarea de drept a tuturor executărilor silite pornite față de debitor;
– Debitorul are posibilitatea de a cere suspendarea executărilor silite până la momentul pronunțării unei hotărâri executorii de omologare a concordatului preventiv (caz în care, dacă este omologat proiectul de concordat preventiv, suspendarea provizorie a executărilor silite se transformă în suspendare de drept până la finalul procedurii);
– Concordatul preventiv este o procedură care nu presupune un grad ridicat de publicitate, astfel că dificultățile financiare nu vor afecta credibilitatea debitorului în piață;
– Debitorul are posibilitatea obținerii unui termen de amânare de maximum 18 luni a scadenței creanțelor debitorilor nesemnatari ai concordatului preventiv, perioadă în care nu vor curge dobânzi, penalități, precum și orice alte cheltuieli aferente creanțelor;
– Concordatul preventiv are avantajul predictibilității, în sensul că numai debitorul poate solicita deschiderea procedurii, în funcțiile de deciziile interne de management și de fluxul de numerar existent sau anticipat;
– Pe durata concordatului preventiv managementul afacerii este asigurat în continuare de debitor, astfel că acesta păstrează integral controlul asupra societății;
– Concordatul preventiv oferă o posibilitate mai ridicată de satisfacere a creanțelor creditorilor negarantați sau chirografari, comparativ cu procedura insolvenței.

Av. Daciana Popa, SUCIU POPA
Av. Florin Grumeza, SUCIU POPA


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.